Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

ORGANITELE CITOPLASMATICE

in Biologie/Enciclopedie

Prezintã o mare diversitate din punct de vedere structural, funcţional şi biochimic; participã la activitatea vitalã a celulei.

1.Reticulul endoplasmic (RE):
-sistem complex de sacule, vezicule şi canalicule fin ramificate şi anastomozate, cu diametrul variind de la 5 la 200 nm;
-se întinde de la plasmalemã la nucleu;
-diversele elemente componente sunt limitate de o membranã simplã, groasã de 7,5 nm, asemãnãtoare cu plasmalema.

•Reticulul endoplasmic este mai bine dezvoltat în celulele diferenţiate decât în cele meristematice, suprafaţa totalã a componentelor sale întrecând cu mult pe cea a plasmalemei.

•Acest sistem care străbate citoplasma în toate sensurile; cuprinde douã compartimente care comunicã unul cu celãlalt, dar care diferã prin constituţia şi prin funcţiile lor: REG – reticul endoplasmatic granular (rugos) şi REN – reticul endoplasmatic neted (agranular).

Reprezentarea RE

•a) Structura lamelarã a REG

•Elementele caracteristice acestui tip de RE sunt lamele fine (cisterne, sacule sau cavitãţi aplatizate) adesea dispuse într-un fel de foiţe paralele, ale cãror membrane sunt tapisate de ribozomi, granule sferice cu diametrul de 15 mm, lipsite de membranã şi care conţin 60 % ARN şi 40 % proteine. Aceştia sunt fixaţi de membranã prin subunitatea lor mare.

•Dispoziţia şi numãrul lamelelor variazã în funcţie de tipul celular şi de importanţa activitãţii RE. Când REG este foarte bine dezvoltat, dispoziţia lamelelor este ordonatã, paralelã. În celulele mai puţin active, lamelele sunt mai puţine la numãr şi dispersate mai mult sau mai puţin în masa citoplasmei.

•Ribozomii (grupaţi în polizomi) sunt constituiţi din douã subunitãţi caracterizate de constanta de sedimentare (exprimată în unităţi Svedberg (S).Au formã uşor elipticã în secţiune longitudinalã şi dimensiuni de 29 x 21 nm (la procariote) şi de 32 x 22 nm (la eucariote).

•La eucariote ribozomul de 80 S se disociazã într-o subunitate grea de 60 S (40 de proteine diferite şi 2 molecule de ARNr) şi una uşoarã de 40 S (30 proteine diferite şi o moleculã de ARNr) .

•Veziculele de tranziţie

•La majoritatea celulelor, mici regiuni membranare ale REG sunt pe alocuri lipsite de ribozomi; ele stau la originea formãrii de mici vezicule de tranziţie, limitate de o membranã netedã; acestea asigurã transportul intracelular al constituenţilor membranari sau proteinelor din conţinutul saculelor spre alte destinaţii (plasmalemã, aparat Golgi, lizozomi). Asemenea regiuni netede ale REG şi veziculele de tranziţie constituie RE de tranziţie.

•REG este prezent în toate celulele nucleate. Puţin dezvoltat în celulele nediferenţiate, el este deosebit de abundent în celulele specializate în sinteza şi secreţia de proteine şi glicoproteine.

Reprezentarea RE de tranziţie

•b) Structura tubularã a REN – acest tip de RE este format dintr-un labirint de tubuli sau canalicule fine, cu diametrul de 30-60 nm, ramificate şi anastomozate ce este infiltrat în toatã citoplasma.

•Faţa externã a membranelor sale este lipsitã de ribozomi. REN are proprietatea de a stabili contacte strânse cu mitocondriile, peroxizomii şi depozitele de glicogen (în celulele animale).

RE văzut la microscopul electronic cu transmisie
•Funcţiile RE

•intervine în formarea membranei nucleare (existã o legãturã directã între spaţiul perinuclear şi cavitatea RE);

•la nivelul REG se deruleazã principalele etape ale proteosintezei;

•REN asigurã sinteza lipidelor; are rol de colector, transportor şi distribuitor de diferite substanţe (venite din mediul extracelular şi intracelular);

•fiind în contact cu citoplasma vecinã prin intermediul plasmodesmelor, RE intervine în transmiterea excitaţiilor;

•REN asigurã transportul enzimelor şi substanţelor necesare elaborãrii peretelui celular;

•RE, prin dilatãrile sale locale, participã la formarea vacuolelor;

•RE, prin diferite evaginãri, poate sta la originea altor organite: mitocondrii, dictiozomi, proplastide.

2. Ribozomii ( scurte referiri la aceste organite au fost făcute mai sus cu ocazia analizei REG)

•Sunt particule ribonucleoproteice cu diametru de 20-30 nm, cu rol în asamblarea aminoacizilor în proteine.

•Sunt prezenţi, atât în citoplasma celulelor eucariote, cât şi a celor procariote. Numărul lor indică intensitatea sintezelor proteice. La plante, sunt prezenţi din abundenţă, mai cu seamă, la celule meristematice

•La celule vegetale, ribozomii sunt localizaţi în hialoplasmă liberi sau asamblaţi sub formă de polizomi, în plastide (plastoribozomi) şi mitocondrii (mitoribozomi).

•Ribozomii din hialoplasmă pot fi fixaţi de nodurile reţelei microtrabeculare a hialoplasmei sau pe faţa citoplasmatică a membranei RE şi a membranei elementare externe a învelişului nuclear.

•Au fost descoperiţi prima oară la bacterii, ulterior fiind semnalaţi şi în celulele vegetale şi animale;

•Au fost studiaţi detaliat de George Emil Palade care a primit premiul Nobe,l în 1974 pentru studiul acestora.

•Forma ribozomilor este eliptică în secţiune longitudinală, iar mărimea este diferită la procariote (29 nm lungime, 21 nm lăţime) faţă de eucariote (32 nm lungime, 22 nm lăţime).

•Ultrastructura ribozomilor

•Tehnicile de colorare negativă relevă existenţa unui şanţ transversal perpendicular pe axa mare a ribozomului divizându-l în două subunităţi inegale.

•Prin ultracentrifugare diferenţiată se izolează cele două subunităţi, fiecare caracterizată prin coeficientul său de sedimentare exprimat în subunităţi Svedberg (S):

•- la procariote, coeficientul de sedimentare este 70 S pentru ribozomul întreg; 50 S pentru subunitatea mare şi 30 S pentru subunitatea mică

•- la eucariote, coeficientul de sedimenare este de 80 S pentru ribozomul întreg; 60 S pentru subunitatea mare şi 40 S pentru subunitatea mică

•- în mitocondrii şi cloroplaste, ribozomii sunt de tip 70 S

•Subunitatea mică este alungită, curbată, cu două extremităţi umflate; este aşezată în concavitatea superioară a subunităţii mari

•Subunitatea mare are trei expasiuni scurte şi rotunjite are fac ca cele două subunităţi să se asambleze ca într-un fotoliu.

Reprezentarea ribozomilor

•Asamblarea ribozomilor are loc în nucleol, de unde migrează în hialoplasmă prin porii anvelopei nucleare.

Reprezentare schematică: sinteza proteinelor

•Compoziţia chimică: ARN ribozomal, proteine, ioni de Mg, fosfolipide, apă.

•Polizomii (poliribozomii) sunt formaţi dintr-o moleculă de ARN mesager pe care se fixează la o distanţă de 5 -10 nm mai mulţi ribozomi, care realizează sinteza proteinelor.

•La sfârşitul sintezei, ribozomii polizomilor nelegaţi de REG devin liberi, iar cei legaţi de membranele REG rămân aderenţi la aceasta, ceea ce depinde de ionii de Mg şi de lungimea lanţului proteic sintetizat.

•Poliribozomii liberi în hialoplasmă elaborează proteine destinate celulei, iar cei legaţi de membrana RE sintetizează proteine ce vor fi secretate.

3. Aparatul Golgi

•Cuprinde douã elemente: dictiozomul şi veziculele golgiene.

•a) Dictiozomul este format din 4-6 sacule aplatizate, umflate la capete, dispuse în teanc,cu diametrul de 1-3 μm şi cu grosimea de 10-30 nm, limitate de o membranã unitarã, simplã, de 7,5 nm; spaţiul dintre douã sacule vecine este de 6-10 nm.

•b) Veziculele golgiene sunt mici (50-100 nm în diametru), limitate fiecare de o membranã simplã, de 7,5 nm. Ele rezultã din înmugurirea perifericã saculelor, de care apoi se detaşeazã.

•Aparatul Golgi este o structurã dinamicã, formatã plecând de la membrana nuclearã sau de la REG; acesta din urmã, dupã ce s-a separat de ribozomi, emite vezicule de tranziţie, care se asambleazã pentru a forma prima saculã a dictiozomului (faţa de formare – cis).

Treptat se formeazã noi sacule, împingându-le pe primele la cealaltã extremitate a teancului (faţa de maturare – trans); pe aceastã din urmã faţã, saculele formeazã vezicule golgiene.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web