Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Originile CRACIUNULUI. Craciunul – mostenire de la „zei”?

in Articole

S-au emis si se mai emit si astazi diferite ipoteze cu privire la originea traditiei zilei de Craciun, sarbatorita de crestini la 25 decembrie. Dar, din pacate, nu se analizeaza si alte aspecte care sa explice de ce noi, dacorominii -si numai noi! – folosim denumirea de Craciun pentru aceasta importanta zi a noastra. De asemenea, nu se lamureste de ce sumerienii, rudele noastre plecate, in mileniul V i.e.n. de la Tartaria pe Mures in vechiul Sumer, numit mai tarziu Mesopotamia, azi Irak, sarbatoreau in aceeasi zi, cu sapte milenii in urma, ziua renasterii luminii. Aceasta denumire a zilei de 25 decembrie este echivalenta cu soltitiul de iarna, a carui data corecta este de 21/22 decembrie a fiecarui an.

Alaturi de sarbatorirea zilei de 25 decembrie la dacoromini si la sumerieni, se mai afla si aceea existenta la poporul basc/eskualdun, locuitor azi al Muntilor Pirinei dinspre Oceanul Atlantic, sub denumirea de eguberri, „Ziua cea noua”. Observam aici o identitate perfecta intre semnificatiile zilei de Craciun/25 decembrie la sumerieni si basci, pe care ii desparte un spatiu de mii de kilometri.

Evreii – elevii silitori ai sumerienilor

Acest caracter de nou/renastere al zilei de 25 decembrie il regasim si la evreii crestini din Israel, deoarece in aceasta zi s-a nascut Iisus Christos. Mai trebuie sa precizam ca stramosii evreilor de azi au plecat din Sumer cu 1.800 ani i.e.n., sub conducerea lui Braham si Telal, sub forma a 12 triburi, cifra 12 existand numai la sumerieni, etrusci si dacoromini (ea a mai existat si la pelasgii ionieni, care, in spatiul Greciei, intemeiasera o confederatie de 12 orase, ca si etruscii). In sfarsit nu trebuie sa omitem ca zeul Mithras, zeul fecunditatii, deci al renasterii, sarbatorit de vechii persani tot la 25 decembrie, ca si pe vorbitorii de limba sfanta/sanscrita de pe Valea Indusului, acestia fiind plecati din spatiul carpatic si vorbind o limba apropiata de limba dacoromina si lituaniana.

Fata de aceste realitati, se pun cateva intrebari de esenta:

1. de unde stiau sumerienii si bascii ca solstitiul de iarna se situa la 25 decembrie (cu respectiva eroare de 3-4 zile)?

2. de ce doua popoare atat de indepartate unele de altele in spatiu, sumerienii si bascii, au cele mai vechi traditii privind solstitiul de iarna?

3. de ce numai dacorominii au denumirea de Craciun pentru solstitiul de iarna?

4. de ce la aceste trei popoare la care ne-am referit anterior a existat o eroare de numai 3-4 zile privind data reala a solstitiului de iarna?

Sumerienii si bascii – acelasi popor plecat din Ardeal?

Raspunsul la aceste importante intrebari poate fi dat numai analizand problema in mod pur stiintific si pluridisciplinar.

Astfel, dupa cum s-a demonstrat in cartea „De la Tartaria la Tara Luanei”, sumerienii au plecat, in mileniul V i.e.n., de la Tartaria pe Mures in Sumer (actualul Irak), ducand cu ei portul, limba si traditiile. Scrierea de pe tablitele de la Tartaria, confectionate din lut local, este mai veche cu 1000 de ani decat cea de pe tablitele similare din vechiul Sumer.

Apoi, in articolul „D’ou viennent les Basques”, publicat in revista basca Haize Garbia „Vant Curat”, nr. 31, Paul Lazar Tonciulescu a demonstrat plecarea bascilor de la Dunarea de Jos, fenomen conservat in traditiile basce, in port, cantecele populare si limba. Noi avem astazi mai multe cuvinte comune cu limba basca decat avem in limba latina clasica. In plus, limba dacoromina si cea basca sunt singurele limbi care au conjugarea cu „ba”, pozitiv si negativ (v. da, ba da). Raporturile etnice dintre basci si dacoromini au fost confirmate si de studiile hematologiceefectuate asupra bascilor de catre prof. Souchard prin anii ’50 si care au demonstrat plecarea bascilor din Europa Centrala.

Aceasta comunitate etnica dintre dacoromini, sumerieni si basci este intarita si de multitudinea elementelor lexicale dacoromanesti ce se regasesc si in limba sumeriana si cea basca (v. sumerianul „ama lu”- „mama lui” si bascul „ama” – „mama”; v. sumerianul „baba”-„tata” si bascul „aba”-„tata”, conf. si dacorominului Baba Novac). Limba romana are 270 etimoane ce se regasesc in limba basca, in timp ce in latina clasica avem numai 211. Apoi, in tara noastra exista 4.200 localitati cu nume basce (inclusiv puncte toponimice), 1.000 oronime si hidronime, precum si 253 antroponime.

La toate acestea se mai adauga si comunitatea de vestimentatie si tesaturi existente la cele trei popoare analizate.

Tinand seama de cele de mai sus, ne putem explica si comunitatea de traditii privind sarbatorirea zilei de 25 decembrie, transmisa si rudelor sumerienilor, adica evreilor, prin nasterea lui Iisus Christos tot la 25 decembrie.

Craciunul – mostenire de la „zei”

Urmeaza acum a explica si eroarea de 3-4 zile, existenta fata de solstitiul de iarna de la 21/22 decembrie.

Acesti munti sunt in mod minunat prezentati tot intr-o legenda sumeriana, cunoscuta sub numele de „Zborul lui Etan spre cer”. In ea se spune ca regele Etan (v. dacorominul Iatan), purtat pe aripi de un vultur pe care il salvase de la moarte, descrie foarte bine pamantul de la diferite inaltimi, desi Irakul de azi (ultima patrie a sumerienilor) nu are inaltimi mai mari de 30 m. La ultima intrebare a vulturului, „si acum, ce vezi?”, regele Etan raspunde: „Acum vad cetatea muntilor de langa marea cea mare”. Este exact pozitia cetatii Muntilor Carpati de langa Marea Neagra. Cum ar fi putut sa vada asa ceva Etan de pe spinarea unui vultur daca legenda n-ar fi fost mostenita de la niste stramosi care au avut la dispozitie un avion sau elicopter din care sa poata vedea ceea ce a spus regele Etan? Iata, deci, nivelul de civilizatie al acestor stramosi ai dacorominilor, sumerienilor si bascilor. El este confirmat si de opera sanscrita Veda, in care sunt descrise aparate zburatoare si este desenat un pilot avand in fata aparatura ultramoderna a unui aparat de zbor. In aceeasi opera se mai spune ca, dupa un razboi, sa te speli, recomandare existenta si azi in cazul unui razboi atomic. Un astfel de razboi este clar expus in textele biblice ebraice, in care se aminteste de ploaia de foc si pucioasa, care a distrus orasele Sodoma, Gomora, Adama si Seboim.      Acesti munti sunt in mod minunat prezentati tot intr-o legenda sumeriana, cunoscuta sub numele de „Zborul lui Etan spre cer”. In ea se spune ca regele Etan (v. dacorominul Iatan), purtat pe aripi de un vultur pe care il salvase de la moarte, descrie foarte bine pamantul de la diferite inaltimi, desi Irakul de azi (ultima patrie a sumerienilor) nu are inaltimi mai mari de 30 m. La ultima intrebare a vulturului, „si acum, ce vezi?”, regele Etan raspunde: „Acum vad cetatea muntilor de langa marea cea mare”. Este exact pozitia cetatii Muntilor Carpati de langa Marea Neagra. Cum ar fi putut sa vada asa ceva Etan de pe spinarea unui vultur daca legenda n-ar fi fost mostenita de la niste stramosi care au avut la dispozitie un avion sau elicopter din care sa poata vedea ceea ce a spus regele Etan? Iata, deci, nivelul de civilizatie al acestor stramosi ai dacorominilor, sumerienilor si bascilor. El este confirmat si de opera sanscrita Veda, in care sunt descrise aparate zburatoare si este desenat un pilot avand in fata aparatura ultramoderna a unui aparat de zbor. In aceeasi opera se mai spune ca, dupa un razboi, sa te speli, recomandare existenta si azi in cazul unui razboi atomic. Un astfel de razboi este clar expus in textele biblice ebraice, in care se aminteste de ploaia de foc si pucioasa, care a distrus orasele Sodoma, Gomora, Adama si Seboim.      In perioada despartirii sumerienilor si apoi a bascilor de fratii lor dacoromini nu existau posibilitati tehnico- stiintifice pentru calcularea si determinarea cu exactitate a zilei solstitiului de iarna. Singura explicatie a apropierii acestei zile de data de 25 decembrie rezida in existenta unei traditii multimilenare, mostenita de la stramosii lor comuni. Dar de aici rezulta cu pregnanta ca acei stramosi de la care au pornit traditiile aveau o cultura foarte avansata, la nivelul celei de azi, care le permitea sa efectueze astfel de calcule.Cand a existat o astfel de civilizatie? Desigur, in perioada anterioara glaciatiunii Wurm, adica in perioada interglaciatiunii Riss-Wurm (120.000 – 75.000 i.e.n.), civilizatie care a disparut odata cu inceputul glaciatiunii Wurm, cand in tara noastra vara erau temperaturi de +3-5 grade. Glaciatiunea Wurm a durat pana in perioada anilor 9.800 i.e.n., cand a venit potopul, ca o consecinta a topirii gheturilor si ghetarilor de la nord de paralela de 45 de grade, inclusiv a celor din regiunea muntilor Carpati. Evenimentul potopului este perfect ilustrat in legenda fratilor nostri sumerieni, legenda in care se spune ca, dupa potop, Shurrupak a luat conducerea neamurilor din munti (Muntii Carpati), cu referire desigur la muntii de unde au plecat spre noua lor patrie, Sumerul.

Nu trebuie sa omitem nici faptul ca sumerienii foloseau numaratoarea sexagesimala: anul avea 360 de zileluna avea 30 zile, ora avea 60 minute, iar minutul avea 60 de secunde. Ei mai foloseau duzina = 12, pe care o regasim la cele 12 triburi conduse de Abraham si Telal in drumul lor spre Israelul de azi, precum si la etruscii plecati din Muntii Apuseni in mileniul IV i.e.n. (v. cele 12 orase ale confederatiei etrusce, precum si Legea Celor 12 Table, prin care etruscii au completat Legea celor 10 Table, intocmita initial de romani), ca si la dacorominii ramasi in spatiile stramosesti ale rudelor plecate/roite.

Inalta civilizatie a stramosilor nostri mai este consemnata -desigur, cel mai bine- in legenda dacoromineasca publicata de Petre Ispirescu sub numele de „Tinerete fara batranete si viata fara de moarte”, in care este mentionata -indubitabil, pentru prima oara in istorie – realizarea teoriei relativitatii, prin zborul acelei navete spatiale numita „calul ales”, cu care zboara fiul imparatului nostru. Numai asa se explica de ce, la inapoiere, nu mai gaseste pe nimeni din ai lui, acestia fiind decedati. Dupa inapoiere, imbatraneste si el rapid si moare. Este azi stabilit ca zborul cu viteza luminii spre steaua Apex dureaza 2 ani, dar pe pamant se scurg 200 de ani. Numai zborul fiului de imparat cu o naveta spatiala explica de ce la inapoiere nu mai gaseste pe nimeni dintre ai sai in viata..

In concluzie, rezulta ca stra-stramosii nostri stiau sa calculeze cu precizie data solstitiului de iarna, dar glaciatiunea Wurm a distrus aceasta civilizatie, care s-a pastrat initial in traditiile orale ale urmasilor lor, cu o eroare de 3-4 zile in ceea ce priveste data solstitiului de iarna, deci a Craciunului.

Insasi sarbatorirea la noi a Craciunului, cu nuiele si cracute numite „craciunele”, in judetul Gorj, dovedeste trecerea traditiei prin glaciatiunea Wurm, cand stramosii nostri traiau in munti cu paduri. Insusi cuvantul Craciun isi are originea in cuvantul cracuta-craciunele, folosite si in judetele Buzau, Harghita etc. sub forma de rachita verde.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Articole

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web