Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Paronimia şi atracţia paronimică

in Limba romana

big-biblia-ramane-cartea-nr-1-in-lume-topul-celor-mai-citite-10-carti

Cuvântul paronim este de origine greacă şi este format din prefixoidul para „lângă, aproape de” şi substantivul onoma „nume”. Aşadar, paronimele sunt cuvinte foarte asemănătoare sau aproape identice formal, dar al căror înţeles diferă într-o măsură mai mică sau mai mare. Paronimia nu este un fenomen pur semantic, deoarece nu interesează din punctul de vedere al organizării voabularului, însă este un fenomen intersant în procesul de cultivare şi predare a limbii române.

Se admite în general că paronimele diferă formal prin unul sau cel mult două sunete, precum: a enerva – a inerva, a evolua – a evalua, inveterat – învederat. Alteori, ele pot fi formate din exact aceleaşi sunete, a căror ordine este schimbată, precum: antonimie – antinomie, covertă – corvetă, transparent – transperant. Rezultă astfel că, în definirea paronimiei, trebuie luate în considerare două criterii: cel al cvasiidentităţii formale şi cel funcţional. Dacă ne-am rezuma la criteriul formal, am pierde din vedere ideea că paronimele constituie o sursă de greşeli în limbă, deoarece asemănarea formală face ca unii vorbitori să le confunde şi să le folosească unul în locul celuilalt. În acest caz, paronimia ar fi înţeleasă într-un sens foarte larg şi am putea include într-un dicţionar de paronime cuvinte ca nas – naş, deputat – derutat, purcoi – puroi, pistol – piston, casă – masă, vacă – vată, chelie – chilie, însă nu ar fi de niciun ajutor, deoarece sensul acestor cuvinte este cunoscut de toţi vorbitorii şi termenii nu ar fi confundaţi.

Interesul pentru paronimie vizează posibilitatea de confuzie, iar semnalarea acestor situaţii ţine de cultivarea limbii. Facem observaţia că nu sunt paronime cuplurile formate din variante de pronunţare (pop., înv., reg.) şi forma literară a cuvântului: influenţă – influienţă, butonieră – butoneră, prieten – pretin, protopop – potropop, identic – indentic.

Paronimele pot avea aceeaşi origine, fiind dublete sau chiar triplete etimologice (ex.: virtuos – virtuoz, lacună – lagună, fisă – fişă, stradă – estradă, scară – escală, investi – învesti, asculta – ausculta), ori pot avea origini complet diferite atât din punctul de vedere al etimologiei imediate, cât şi al celei mai îndepărtate (ex.: atlas – atlaz, complement – compliment, geantă – jantă, evalua – evolua, insera – însera etc.).

În unele cazuri, paronimele sunt formate din exact aceleaşi sunete (foneme), însă acestea diferă foarte puţin prin modul lor de combinare: releva „a scoate în relief” – revela „a dezvălui”, antonimie „relaţie semantică de opoziţie” – antinomie „contradicţie”, cazual – cauzal, covertă „partea de sus a unei nave” – corvetă „navă rapidă, de mici dimensiuni”, preceptor „meditator, pedagog” – perceptor „funcţionar care încasează impozitele”.

O caracteristică a paronimelor este că, în mod obişnuit, ele aparţin aceleiaşi categorii lexico-gramaticale, ceea ce înseamnă că sunt fie adjective (eminent – iminent), fie substantive (campanie – companie), fie verbe (a apropia – a apropria). Există însă şi paronime care diferă din punctul de vedere al categoriei lexico-gramaticale: adagiu („maximă, aforism”, subst.) – adagio (adverb), anuar (subst.) – anual (adj., adv.), miner (subst.) – minier (adj.), lineal („riglă”, subst.) – linear, liniar (adj.).

Pe lângă paronimele care diferă numai prin sufixe, destul de numeroase (familial – familiar, glacial – glaciar, numeral – numerar etc.), există altele diferenţiate exclusiv prin prefixe (neologisme de origine neo-romanică): absorbi „a înghiţi” – adsorbi „fixare şi acumulare a unor molecule de gaz pe suprafaţa unui lichid”, emigra – imigra, erupţie – irupţie „revărsare, năvălire”, prescrie – proscrie, preveni – proveni, prenume – pronume.

Există şi paronime care diferă atât prin rădăcină, cât şi prin afixul adăugat acesteia. Astfel, orar este format de la „oră” + suf. –ar, după modelul fr. horaire, pe când oral este un împrumut din limba franceză, unde s-a format din lat. os, oris „gură” + suf. –al.

Atracţia paronimică

Esenţa acestui fenomen constă în aceea că termenul care le este cel mai familiar vorbitorilor îl înlocuieşte, în procesul comunicării, pe cel mai puţin cunoscut. Se întâmplă astfel cu formaţiile nou intrate în limbă, mai puţin cunoscute. Aceste confuzii se produc, de cele mai multe ori, din cauza necunoaşterii exacte a sensului parnimelor care, uneori, pot avea sensuri apropiate, cum este cazul perechii fronton „element de arhitectură situat deasupra unei intrări” – frontispiciu „faţada principala a unui edificiu”. Există situaţii în care, din cauza confuziei dintre afixe, paronimele intră în relaţie de antonimie: emersiune – imersiune, emigrant – imigrant, absorbi – adsorbi. Rezultă astfel că paronimia interesează lingvistica nu ca un simplu accident, ci ca un accident implicat în greşeli de limbă, iar semnalarea acestora este un act de cultivare a limbii.

Mult mai rar poate fi supus atracţiei paronimice un cuvânt arhaic sau regional care a ajuns să fie înţeles numai pe jumătate sau al cărui sens s-a pierdut: „Ieşi, fetiţă, la portiţă,/ Că te-aşteaptă Talion,/ Cu tichie şi frânghie,/ Cu peană de ciocârlie.” (frânghie < lat. fimbria în loc frenghie < tr. frengi, „stofă scumpă de brocart”).

Dacă paronimele interesează din punctul de vedere al cultivării limbii, ele nu sunt mai puţin interesante sub aspect stilistic. Confuzia pe care o produc a fost şi este speculată de scriitori pentru a caracteriza, prin limbaj, unele personaje. Atracţiie sau confuziile paronimice reprezintă un aspect important al etimologiei populare. Altfel spus, paronimia generează confuzii mai ales în folosirea neologismelor rare şi, eventual, recente, care au o formă neobişnuită pentru vorbitorul semicult sau insuficient instruit. Astfel de „perle” au fost înregistrate în lucrări variate: Al. Graur (1948) „a face furouri” (în loc de furori), T. Arghezi (1956) „sex unic” (în loc de sens unic), I. Negruzzi „Bradul de la Mirceşti” (în loc de bardul de la Mirceşti), I.L. Caragiale „cerneală violentă” (în loc de violetă), „scrofulos la datorie” (în loc de scrupulos), „giantă latină”(în loc de gintă) etc.

Interesante şi pline de fantezie sunt jocurile de cuvinte în care cvasiiden-titatea formală este speculată pentru a obţine efecte umoristice, ironice etc. În exemplele care urmează, selectate din Academia Caţavencu, termenii nu sunt paronimici decât formal. În absenţa criteriului funcţional, ei nu pot fi consideraţi cu adevăraţi paronimici, deoarece niciun vorbitor nu stabileşte vreo legătură. Confuzia dintre termeni este exclusă şi tocmai înlocuirea lor este neaşteptată, de unde elementul supriză – umorul: un popă cu naosul roşu, porcul de distracţii, taxi pe valoarea adăugată, paragini aurii, darurile au fost aruncate, codrul bunelor maniere, bravo naţiune haleală să-ţi fie, Cloana Chiriţa, Şutankhamon etc. În aceste exemple, „paronimul” înlocuit este deductibil din anturajul lexical care, de cele mai multe ori, este o expresie consacrată care trimite la cu totul alt sens şi care, prin contrast cu termenul folosit, generează umorul.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Limba romana

Scrisul de mana

Au existat cândva tocul, stiloul, pixul, creionul. Și foile dictando sau de
LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web