Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Pedagogia dupa Montessori

in Pedagogie

Maria_Montessori

Maria Montessori(1870 – 1952) este una dintre marii reformatory ai educatiei care prin contributiile sale teoretice a condos la o noua conceptie asupra educatiei. Ea pune in evidenta unul dintre principiile fundamentale ale educatiei noi si anume: libertatea de manifestare a copilului – conditie fundamentala a educatiei.

Teoria Mariei Montessori s-a raspandit in intreaga lume reusind sa creeze din ea un adevarat curent – montessorianismul.

Maria Montessori a facut sdudii medicale, iar din 1897 a lucart ca medic psihiatru in cadrul Universitatii din Roma. Preocuparile din domeniul psihiatriei au condus-o spre copiii dificienti – intarziati mintali – sau cu termen utilizat atunci, anormali. M. Montessori a utilizat in tratament nu numai metode medicale, ci mai ales metode pedagogice constatand ca micii pacienti s-au dezvoltat din punct de vedere psihi, mai bine. Atunci i-a venit ideea sa aplice pentru educarea copiilor normali metodele folosite cu cei “anormali”, rezultate care au fost bune.

Maria Montessori considera ca fiecare fiinta umana ste unica si vine pe lume cu capacitati prin care poate sa-si implineasca propria menire de a contribui la progresul umanitatii. Educatia trebuie sa ajute ca aceasta menire sa fie asumata cu responsabilitate si sa se poata realiza liber, cu deplina satisfactie.

In ce consta noutatea metodei Montessori? Asigurarea unui mediu organizat in care copilul este liber sa se manifeste. Montessori a pretins chiar ca ea a determinat continutul conceptului de libertate, deschizand astfel o noua cale a educatiei. Prin libertatea copilului se intelege manifestarea acestuia in conditii cerute de natura sa. A respecta natura copilului inseamna deci a respecta libertatea lui.

Va prezentam cateva detalii specifice ale metodei Montessori, care ilustreaza necesitatea unui tip de instruire specific:

  • Gruparea copiilor de varste diferite. Copiii sunt grupati pe varste si abilitati neomogene, in serii de trei sau sase ani: 0-3, 3-6, 6-12 (uneori 6-9 si 9-12), 12-15, 15-18;
  • Exista o interactiune constanta, o permanenta rezolvare de probleme, predare de la copil la copil si o socializare permanenta;
  • Copiii lucreaza in conformitate cu propriile lor abilitati si nu se plictisesc niciodata (din aceasta perspectiva, acest sistem ar fi o mana cereasca pentru invatamantul simultan din multe zone rurale din Romania);
  • Mediul special pregatit este amenajat in functie de aria curriculara, iar copiii sunt liberi sa se deplaseze prin clasa in loc sa stea in banci;
  • Nu exista limita in ceea ce priveste timpul in care copilul poate lucra cu un anume material. In fiecare perioada a zilei, toate ariile curriculare–matematica, limba, stiintele, istoria, geografia, desenul, muzica, etc., pot fi studiate la toate nivelele;
  • Metoda de predare – Preda predand, nu corectand;
  • Nu exista lucrari de control care sa se inapoieze cu corecturi in rosu. Se respecta munca si efortul copilului asa cum sunt;
  • Profesorul, printr-o observare extensiva si prin inregistrarea observatiilor, planifica proiecte individuale prin care fiecare copil sa-si dezvolte capacitatea de a invata ce-i trebuie pentru a-si imbunatati performantele. Raportul profesor-copii: de la 1:1 la 1:30+. Cu exceptia grupelor pentru varstele de 0-3 ani (in care marimea grupului e dictata de regulile Ministerului Sanatatii), raportul este de un profesor Montessori si un supraveghetor (asistent) la 30+ copii. Profesorul este instruit sa predea individual, nu sa tina cursuri unui grup mai mare sau mai mic, si sa supravegheze peste 30 de copii care desfasoara o gama foarte larga de sarcini. El este pregatit in probleme fundamentale de matematica, limba, stiinte si arte, si in calauzirea cercetarii si explorarii copilului, concentrandu-i interesul si emotiile asupra temei. Profesorul nu stabileste teme, nici nu dicteaza ce trebuie sa se studieze sau sa se citeasca si nici nu stabileste limite privind profunzimea interesului copilului.

Se pot distinge mai multe categorii de principii care orienteaza metoda Montessori in cunoasterea copilului, in proiectarea educatiei si realizarea ei cractica, adecvata varstei, capacitatilor si nevoilor de dezvoltare fizica, psiica, culturala, spirituala si concordanta cu standardele stiintifice si axiologice ctuale ale educatiei.

Maria Montessorisi-a propus initial sa realizeze o buna cunoastere a copilului. Conditia unei astfel de cunoasteri o constituie libertatea. Ulterior, prin experientele interprinse, ea a creat ambitia cea mai proprie pentru a lasa copilul sa se manifeste liber. Natura copilului este inteleasa de pedagogul italian ca o putere creatoare prin care fiintele se fauresc pe sine insasi daca nu este impiedicata de fosrtele exteriore.Se considera ca in fiinta umana se afla o impulsie natrala catre crestere, catre propria sa formare.

M. Montessori afirma ca dezvoltarea copilului este pusa in miscare de instincte. Acestea apar in anumite perioade, iar sarcina educatorului este sa creeze conditii pentru satisfacerea lor. Dupa cum copilul – scria ea – se ridica si merge, fara vreun exercitiu prealabil, tot asa apar si trasaturile spirituale, aduse la suprafata constiintei prin satisfacerea unor instincte. Daca pt dezvoltarea fizica trebui sa se lase copilul in deplina libertate, tot asa sa i se acorde libertatea pentru dezvoltarea psihica. Fiinta umana in crestere se dezvolta independent de adulti, natura fiind cea care o formeaza.

Copilul – scrie Montessori – nu imita, ci absoarbe din jur ceea ce ii este necesar, asimileaza ceea ce ii trebuie si transforma in propria sa substanta. Asa se insuseste limba, numarul, cititul, scrisul etc. Daca respectivul copil nu a avut litere in relief sau decupate, acestea ii devin treptata asa de familiareca el ajunge in mod spontan, pront-o adevarata exlozie, la o noua cucerire, cicitul. Se cere o singura conditie:sa se dea copilului, la 4-5 ani, litere. Daca a trecut de aceasta varsta interesul sau nu mai apare. Potrivit teoriei montesoriene, copilul nu este format de educator, nu este modelat, ci se formeaza, se construieste singur. In aceasta conditie, a educa inseamna a crea mediul convenabil nevoii copilului de a asimula spntan. Crearea mediului convenabil presupune pregatirea si organizarea stimulilor corespunzaori perioadelor senzitive, stimulii trebuind sa fie determinati pe cale experimentala.

Copilu are o natura diferita de cea a adultului, el u este imatur, in sensul ca este neputincios, incaabil de efort si de vointa pozitiva, imprecis, nestatornic etc. Maria Montessori pune in evidenta marile capacitati cu care este inzestrata fiinta umana inca de la nastere. In primul randtendinta sa normala este indreptataspre ceea ce poate eveni si spre valorile autentice. Copilul sufera la fel de mult pentru lipsa de atenti, de iubire, de armonie, de comunicare, de stiluli adecvati si pozitivi a si pentru lipsa de hrana, de igiena, de ingrijire fizica. Suferinta se manifesta in comportament si se instaleaza ca deviatie. Deviatiile considerate de obicei defecte proprii copilariei ca: agitatia,mofturile, actiunile distructive, neatentia, plictiseala, ooseala, egoismul, ca si cele considerate pozitice ca: pasivitatea, colilul linistit, retras care nu deranjeaza lucrurile personale au cauze exterioare, care tin de educatie, mediu, adulti.

In al doilea rad, face cunoscute anumite capacitati specifice primului plan al dezvoltarii, de la nastere pana la 6 ani, capacitati care sunt acum confirmate de cercetarile din psihologie si din cerebrologie. Copilul are capacitati deosebite care fac posibile achizitiile de baza ale unui individ pentru toata viata sa, in proportie de peste 50%. Este vorba de mintea absorbanta prin care copilul asimileaza global si integral, deprinderi de viata, informatii, modele de comportament, de comunicare,valori, atitudini, din mediul in care traieste. Se formeaza astfel identitatea si demnitatea personala, vointa, discilina, cooperarea etc.

Amenajarea mediului educativ trebuie sa corespunda neoilor si capacitatilor copiilor, sa ofere ocrotire, oportunitati adecvate si sa stimulezeactivitatea si dezvoltarea copiilor. Astfel se da copiilor sansa de a-si saisface tendintele fundamntale, cum sunt acelea de miscare, de ordine, de rafinare a simturilor si de achizitii culturale majore cum sun:

  • dezvoltarea intepententei personale
  • grija si respectul fata de sine, fata de mediul in care traieste si fata de altii
  • comunicarea, limbajul sub cele patru forme: ascultat, vorbit, citit, scris
  • gandirea logica, formarea si dezvoltarea gandirii matematice prin experimentarea pracica cu ajutorul unor materiale care includ rigorile numeratiei, ale operatiilor aritmetice, ale geometriei plane si in spatiu, ale algebrei si ale altor domenii matematicii
  • curiozitatea, grija si atitudinea stiintifica fata de mediul natural
  • iubirea si atitudinea morala fata de alte persoane
  • identitatea culturala si constiinta de sine

Spatiul esterior este amenajat pentru diferite tipuri de activitai:experentiale cu apa, nisip; miscare si echilibru; gradinarit, observarea plantelor si animalelor s.a.

Spatiul clasei trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea cuprinde mobilierul, materialele de dezvoltare asezate pe arii, locul pentru elipsa necesara mersului in echilibru si pentru alte ctivitati comune, plante tablouri de calitate, sursa de apa etc. Clasa trebuie sa fie luminoasa, suficient de bine incalzita pentru ca se va lucra si pe jos, pe covorase.

Alegerea si asezarea mobilei si a materialelor este de ordin fizic si cantitativ cand ne referim de exemplu la numarul si marimea meselor, a scaunelor, tinand cont de fatul ca grupa este formata di copii de diferite varste si ca se lucreaza unele exercitii pe covorase, ca nu toti copii fac aceeasi activitate cu acelasi fel de material simultan.

Materialele sunt grupate pe principalele arii de activitate:

  • pentru „viata practica”, unde sunt cuprinse toate seturile care servesc activitatilor de ingrijire personala, ingrijirea mediului, deprinderea regulilor de convietuire sociala, locul de servit masa(pentru cativa copii, ei vor manca pe rand)
  • pentru „dezvoltare senzoriala” unde sunt seturile destinate exercitiilor de rafinre a simturilor prin care se ofera totodata „cheile” pentru cunoasterea lumii reale si se antreneaza spiritual de observare, capacitatea de autocontrol
  • pentru „dezvoltarea limbajului” cu materiale speciale pentru asimilarea si dezvlotarea limbajului sub toate formele:auzit, vorbit, citit,scris
  • pentru „matematica” cu materiale pentru isusirea numeratiei, a scrierii cifrelor, pentru asimilarea si utilizarea bazelor sistemului zecimal. Pentru operatiile aritmetice s.a.

La fiecare grupa este o educatoare pregatita in pedagogia Montessori, cu diploma de absolvire a unui curs acreditat(cu durata de un an). Ea pate sa fie sprijinita de ajutorul oferit de o educatoare Montessori care a urmat un curs dedicat acestui fel de activitate.

Educatoarea nu preda, ea il ajuta pe copil sa-si dea seama de materialul din jurul sau si de intrebuintarea lui; ocupatia si-o alege copilul singur, educatoarea intervenind numai cand i se cere si cand consta ca un copil este deranjat de altul. Limitandu-si activitatea, renuntand la autoritatea sa , educatoarea asigura conditiile pentru activitatea libera a copilului. Materialele didactice nu sunt folosite de educator, ci de copii, dupa inclinatiile si interesle lor.

Rolul educatoarei este foarte complex: ea este educatoare si invatatoare, este un fcilitor al autoeducatiei, este coordonator al activitatilor copilului si al clasei pentru realizarea dezvoltarii, este un gid care directioneaza, stimuleaza si antreneaza pe fiecare si pe toti impreuna, pentru realizarea progresului individual si colectiv. De aceea Maria Montessori o numeste „Directress” si in diferite traduceri este numita „Ghid”. Rolul de „manager al clasei” implica si rolul de cercetator atent si devotat al situatiei si evolutiei copilului. Eucatoarea trebuie sa manifeste atitudini pozitive, sa dea modele de autocontrol si de respectarea regulilor pe care cere sa le aplice copiii.

Discipline fundamentale
Profesorul Montessori, in perioada instruirii, face practica pentru majoritatea lectiilor cu materialele la toate disciplinele. De asemenea, trebuie sa treaca examene scrise si orale pentru aceste discipline pentru a obtine diploma. Este instruit, de asemenea, sa recunoasca daca un copil este pregatit pentru o anumita lectie intr-o anumita disciplina in functie de varsta, abilitate si interes si este calificat sa dirijeze progresul individual.
Arii curriculare
Toate disciplinele sunt interconectate, nu sunt predate izolat, profesorul modeland o personalitate „renascentista” cu interese largi. Copilul poate lucra cu orice material pe care-l intelege, in orice moment.
Orarul
Pana la varsta de sase ani exista zilnic una sau doua perioade de trei ore de activitate neintrerupta fara a fi separate de lectii de grup. Copiii mai mari isi programeaza intilniri de studiu in grup si cu profesorul ori de cate ori este necesar. Adultii si copiii respecta concentrarea si nu intrerup pe cel care e ocupat cu o anumita sarcina. Grupurile se organizeaza spontan sau pe baza de o programare anterioara speciala. Totusi, aproape intotdeauna, se acorda prioritate activitatii alese individual. Pentru copiii care urmeaza sa intre in invatamantul primar se organizeaza asa zisa zi prelungita, care corespunde grupei pregatitoare din invatamantul prescolar romanesc.
Marimea clasei
Cu exceptia grupelor de cresa, cele mai de succes clase sunt cele care cuprind un numar de 30-35 copii la un cadru didactic (foarte bine instruit pentru nivelul la care preda) si un asistent supraveghetor. Acest lucru e posibil deoarece copiii raman in acelasi grup timp de trei pana la sase ani iar majoritatea activitatilor de predare-invatare au ca sursa copiii si mediul.
Stiluri de invatare
Sunt stimulate toate tipurile de inteligenta si toate stilurile de invatare: muzical, corporal-kinestezic, spatial, interpersonal, intrapersonal, intuitiv, lingvistic traditional si cel logico-matematic (citire-scriere-aritmetica). Acest model specific a fost redescoperit de catre

psihologul Howard Gardner de la Universitatea Harward, in teoria inteligentelor multiple

Cerinte pentru varsta de 3-6 ani
Nu exista cerinte academice pentru aceste varste, insa copiii isi insusesc o cantitate surprinzatoare de cunostinte si, adesea, invata sa citeasca, sa scrie si sa socoteasca la un nivel care, de obicei, depaseste ceea ce se crede posibil pentru aceste varste.
Cerinte pentru varsta de 6-18 ani
Profesorul observa in permanenta interesele fiecarui copil si faciliteaza cercetarea individuala in domeniul acestor interese. Nu exista alte cerinte curriculare decat cele stabilite in Curriculum-ul National, sau cele cerute la admiterea in liceu sau de examenul de capacitate si cel de bacalaureat. Acestea iau o cantitate de timp minima. De la varsta de 6-7 ani elevii proiecteaza contracte cu cadrul didactic care trebuie sa le indrume activitatea solicitata, sa pastreze un echilibru general al domeniilor de activitate si sa-i invete sa devina responsabili fata de propria educatie si de utilizarea timpului. Activitatea din ciclul elementar si gimnazial cuprinde si materii care, de obicei, apar la liceu.
Formarea caracterului
Aceasta formare este considerata pe acelasi plan cu formarea academica, elevii invatand sa aiba grija de ei insisi, de ambianta, unul de celalalt – gatesc, curata, construiesc, lucreaza gradina, se deplaseaza gratios, vorbesc politicos, sunt respectuosi si gata de a acorda ajutor, desfasoara activitate sociala in comunitate, etc.
Rezultatele acestei metode
Atunci cand mediul raspunde tuturor trebuintelor copiilor, acestia devin, fara vreo manipulare din partea adultului, sanatosi fizic, impliniti intelectual si psihologic, foarte bine educati si emanand bucurie si bunatate unul fata de altul. In urmatorul citat, Dr. Montessori vorbeste despre prima Casa dei Bambini din Roma, ilustrand importanta descoperirilor sale si esenta intregului invatamant Montessori de astazi:
Cand copiii au completat o actvitate prin care au absorbit ceva din mediu, ei par odihniti si profund satisfacuti. De parca o cale s-a deschis in sufletele lor care i-a condus la toate fortele lor latente, relevand cea mai buna parte a lor. Ei arata o mare dispozitie catre oricine, vor sa-i ajute pe altii si sunt plini de bunavointa.
Astazi exista toate tipurile de proiecte de cercetare privind rezultatele invatamantului Montessori. Rezultatele acestora arata ca pe masura ce copiii progreseaza intr-un sistem de invatamant Montessori autentic (deoarece exista scoli care folosesc numele dar nu au cadre didactice Montessori calificate) de la nivelul prescolar la gimnaziu si liceu, devin mai independenti si mai responsabili in actiuni si gandire. Ei desfasoara cercetari originale in toate directiile si depasesc repede nivelul de cunoastere al cadrului didactic in multe domenii. Ei intra in societate si devin cetateni responsabili si cu gandire critica mult mai devreme decat s-a crezut ca este posibil, organizand drumetii, proiecte si actiuni sociale si ecologice, ucenicie. Isi dezvolta deprinderi de studiu excelente incat depasesc nivelul curriculum-ului din scolile traditionale. Cercetarile longitudinale releva lipsa oricarei forme de violenta in comportamentul adultilor care au urmat un invatamant Montessori, in special in perioada prescolara.

Sistemul’ de invatamant Montessori

Mediul Montessori pentru copiii de la cresa si gradinita pana la nivelul liceului, se bazeaza pe o filozofie educationala foarte diferita de cea traita de majoritatea adultilor care suntem noi.

„Ghidul” Montessori, asa cum este denumit, de obicei, educatorul, in loc sa inceapa cu un set de lectii dictat de o scoala a societatii adultilor, construieste pe tendintele naturale ale copilului catre explorare, munca, creativitate si comunicare, pentru a crea un mediu de invatare care sa hraneasca pasiunile in desfasurare ale copiilor.Firesc, adultul care are sarcina organizarii acestui mediu are nevoie de o pregatire foarte diferita. Instruirea traditionala Montessori consta intr-o activitate de un an pentru fiecare dintre cele trei nivele de varsta si stadii de dezvoltare de mai jos: 0-3 ani, 3-6 ani, 6-12 ani.Profesorul Montessori pentru liceu trebuie, in mod ideal, sa fi absolvit toate trei cursurile de instruire plus o specializare universitara in una sau mai multe discipline.

Tendinte ale reformelor actuale din educatie care confirma ideile Mariei Montessori si le fac aplicabile:

  • promovarea drepturilor copilului – Maria Montessori le-a denumit si le-a promovat, a cerut norme si practici curente.
  • Extinderea si intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor
  • Democratizarea vietii scolare si asimilarea metodelor active de educatie, care sa antreneze si sa dezvolte autoeducatia
  • Formarea deprinderilor de activitate intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si de sumare a schimbarilor
  • Cresterea rolului mediului educativ sin ansamblul educaiei, in familie si in comunitate
  • Materiale simple si consistenete in informatii stiintifice si valori culturale care sa fie detinate activitatii copiilor, sa corespunda nevoilor si capacitatilor acestora
  • Raporturi noi dintre educatori si educati, bazate pe incredere, respect, iubire neconditionata, ajutor strict necesra acordat copilului si maxima calitate a mediului, a proiectarii si managementului activitatilor educative
  • Educatia cosmica si educatia ecologica, pregatesc generatiile urmatoar pentru extinderea relatiilor cu universul fizic si asumarea unor responsabilitati, de care poate sa depinda chiar viata umanitatii
  • Educatia pentru libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate responsabil
  • Pastrarea, cultivarea si dezvoltarea valorilor autentice, in conditiile globalizarii mijloacelor de informatie si a continuturilor pe care le transmit, dezvoltarea prin educatie a discernamantului valoric.
loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web