Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Peninsula Kamceatka, perla Extremului Orient al Rusiei

in Geografie

Muntele Kliucevskaia, cel mai inalt varf al Peninsulei Kamceatka, este unul dintre cei mai mari vulcani activi de pe Terra, avand o forma aproape conica. Craterul sau, tot atat de inalt cat Mont Blanc, de 4750 de metri, fumega tot timpul si in ultimii 300 de ani a erupt de peste 50 de ori .

Kliucevskaia este insa numai unul dintre cei 150 de vulcani de pe aceasta peninsula muntoasa si inghetata, ce se avanta spre sud in mare din extremitatea estica a Siberiei. Aproximativ 30 de vulcani sunt inca activi. Impreuna cu Insulele Kurile, un sir de 60 de insule vulcanice ce par a porni din varful Kamceatkai, formeaza una dintre cele mai active zone ale Inelului de Foc,”centura de vulcani a Pacificului”, constituind totodata 10% din totalul vulcanilor activi de pe Pamant.

In 1907, Muntele Stiubelia a aruncat in aer un val enorm de cenusa si praf , care a acoperit intreaga peninsula (comparabila ca dimensiunile Japoniei ) si a intunecat orasul Petropavlovsk, Kamceatski, aflat la 100 km departare. Cutremurele sunt frecvente aici. In ultimii 200 de ani s-au inregistrat mai mult de 150! Cel din noiembrie 1952 a fost al doilea ca magnitudine din lume , masurand 8,4 grade pe scara Richter.

k6

Apa sutelor de izvoare fierbinti este folosita pentru incalzirea locuintelor si a serelor in care se cultiva legume si cartofi pentru export. Valea Gheizerelor, in apropierea vulcanului activ Kronotki, este marcata de suierele si aburii emisi de cele 25 de gheizere, mineralele depuse din apa lor colorand rocile din jur in rosu, roz,violet si brun. Cel mai mare, Veikon, arunca in aer apa fierbinte si vapori la 49 m inaltime, timp de 4 minute la fiecare circa 3 ore. Valea Gheizerelor se afla in splendida Rezervatie Naturala Kronotki, ce se intinde pe circa 10 300 km patrati. Lacul Kronotkoie, la vest de muntele cu acelasi nume, este cel mai mare lac al Kamceatkai .

Ca intreaga peninsula, rezervatia are in zonele de coasta o fasie de tundra, vegetatia mlastinoasa, unde cresc numai muschi si licheni. Spre interior,terenul se inalta, vegetatia predominanta fiind formata din lastarisuri si paduri, in special de mesteceni. Cei mai mari ursi bruni din Eurasia traiesc aici, alaturi de reni, oi siberiene, vulpi albastre, vulpi argintii, samuri, nurci, marmote cu cap negru si veverite de pamint arctice. Focile si pasarile acvatice pescuiesc in largul coastelor. Blana de samur si pestele, indeosebi somonul, constituie principala sursa de venit a locuitorilor peninsulei.

pppp

Petropavlovsk-Kamceatski, un oras cu aproximativ 240 000 de locuitori, este un important port pescaresc. Clima este aspra in Kamceatka, iernile fiind lungi, friguroase, cu multe ninsori, iar verile scurte, racoroase si umede. Apa izvoarelor fierbinti incalzeste insa raul Kamceatka, in unele locuri acesta ramanand neinghetat chiar si iarna.

k4                                                     k5

In trecut, izolarea si clima aspra au creat peninsulei o reputatie intunecata. Elevii obraznici si nesilitori erau trimisi in ultimele banci din spatele clasei si erau numiti „kamceatca” – echivalentul scolaresc al Siberiei, locul unde erau deportati condamnatii. Totusi, nici un criminal nu a fost deportat in Kamceatka; acolo nu locuia nimeni pentru a pazi detinutii. Vechii locuitori ai peninsulei, triburile koriak si ciukci, au fost aproape complet exterminati de cazacii trimisi aici de tar in secolul al XVIII-lea. Cativa dintre urmasii lor mai traiesc si astazi in peninsula care datorita mijloacelor moderne de transport si comert, nu mai este atat de izolata ca inainte vreme. Dar acest taram aspru, salbatic si minunat ramane inca o frontiera ultima – romantic , misterios si, in mare parte, neexplorat.

k2k3

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Geografie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web