Pensiile private obligatorii dau randament negativ. Ce îi așteaptă pe viitorii pensionari?

in Stiri online de

Foarte multe state au nevoie de soluţii pentru salvarea din colaps a pensiilor private, care dispun de un buget tot mai mic. În țara noastră, subiectul nu este dezbătut prea mult şi în ciuda randamentelor de circa 4% afişate de ASF, după micșorarea comisioanelor, în conturi au început să rămână sume mai mici decât cele depuse în ultimul an. Mai mult de atât, vârsta medie de viață în creştere, dobânzile reduse şi comisioanele ridicate din această industrie vor face ca pensia să fie foarte mică: 269 – 400 lei lunar pentru cel mult 10 ani, după o perioadă de 25-40 de ani de cotizare.

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAP) a contestat aceste calcule.

De aproape 8 ani, românii aduc contribuții la un sistem de pensii private obligatorii care tot mai mult se arată a fi în declin pe tot Globul. România nu are nici măcar o legislație care să reglementeze sistemul de plată a pensiilor private. Randamentele puse la dispoziție de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) arată un randament anual de aproape 4%, care depinde de fondul de pensii la care adăugăm venitul din contribuţii. Este mult mai ridicat decât cel conform depozitelor bancare. Dacă ai calcula superficial contribuţiile acumulate într-o lunădupă ce scazi totalul comisioanelor achitate către administratori, vei realiza că ai plătit într-un an mai mult decât ce ai acumulat în cont.

Dacă într-o lună un contributor la sistemul de pensii private obligatorii plătește 100 lei la fondul de pensii pe care l-a ales, descoperi că, după ce scazi comisionul de 2,5% şi pe cel de 0,05% din activul net total al fondului, comisioane ce se regăsesc dealtfel în lege, suma totală primită de acesta este de 1.080 de lei. Mai adăugăm și randamentele analizate și vei constata că în cazul fondului de pensii Alico, care a demonstrat cel mai ridicat randament în perioada 2015-2016, de 4,36%, că ai în cont cu 5 lei mai mult peste suma de 1080 de lei.

Numai Alico (5 lei) şi BCR (1 leu) oferă ceva peste suma totală de 1.080 de lei anual, în perioada 2015-2016. Restul fondurilor de pensii private obligatorii oferă o sumă totală mai mică, cu toate că randamentele sunt încă pozitive între 2015–2016. Celelalte fonduri de pensii oferă un total între 1.073 şi 1.078 lei, mult sub totalul acumulat de contribuabil în contul său, chiar şi după ce scădem comisioanelor prevăzute de lege.

Pe lângă comisioane, randamentele scăzute şi tendința păstrării lor pe termen lung la nivel mondial, înrăutățește şi mai mult situaţia deja problematică a sistemului creat iniţial pentru protejarea sistemului de stat al pensiilor, reprezentat și el de o populaţie îmbătrânită, scăderea sporului natural şi a contribuţiilor suportate de cei angajați în câmpul muncii pentru bugetul asigurărilor sociale.

Peste toate acestea un lucru care normal ar trebui să fie îmbucurător, creşterea speranţei de viaţă de la an la an, ridică probleme în plata pensiilor de către fondurile pensiilor private. Ne așteptăm la o situaţie nemaiîntâlnită în următorii 15 -20 de ani – sumele acumulate de la mai puţine persoane active trebuie să fie suficiente pentru mai multe pensii pe o perioadă de timp tot mai lungă.

În condiţiile date, nimeni nu riscă să calculeze actuarial (cu toate că nu este atât de complicat așa cum dă de înțeles experții pieţei) să informeze publicul ce valoare ar trebui să aibă pensia privată, după 30-40 de ani de contribuţii. Persoanele care au contribuit până în prezent măcar 7 ani şi jumătate, după cum prevede legea, sau care din anumite motive (deces, pensionare anticipată etc.) nu dispune de altă alternativă decât să retragă toată suma odată. Chiar dacă randamentele sunt mari (17%-18% din 2008-2009), activele nete sunt cel mult undeva la 12.000 de lei (normal sunt de aproape 8.000 de lei). Dacă România ar avea o legislație pentru distribuţia pensiilor private, am realiza conform calcului actuarial, care include aplicarea algoritmului speranţei de viaţă (în țara noastră este de 78,7 ani pentru femei faţă de 65 de ani, vârsta de pensionare, și de 71,6 ani pentru bărbați, faţă de vârsta de pensionare, de 68 de ani) că pensia pe următorii 10 ani va fi de aproape 100 de lei/lună.

Dacă am continua calculul actuarial pentru o persoană care a contribuit la sistemul pensiilor private încă din anul 2008, prin toate fazele de contribuţie, de la 2% la 5,1% – valoarea actuală, şi care se va pensiona în 2033, cu o contribuţie lunară în valoare de 125 lei şi un randament mediu de aproape 3%/an pentru perioada viitoare de 16 ani, am conluziona că pensia privată ar fi în valoare de 269 de lei/lună, pe 10 ani. Un tânăr care ar începe să plătească de anul acesta pe o perioadă de 40 de ani, 125 lei/lună, pensia privată ar fi de 400 lei/lună, tot timp de 10 ani. Speranţa de viaţă va fi în creștere în 40 de ani, iar nivelul acestei pensii s-ar dovedi rezultatul unui calcul prematur pentru acea perioadă.

Anul trecut cele mai mari 300 de fonduri de pensii din lume au înregistrat pierderi de 530 miliarde de dolari din active

Băncile centrale din celelalte țări au redus dobânzile aproape de zero pentru a încerca revitalizarea economiilor, dar astfel au pus în pericol pensiile a mai mult de 100 de milioane de bugetari sau pensionari din întreaga lume, scria recent Wall Street Journal. Managerii care au în răspundere fondurile de pensii administrate de guvern de mii de miliarde de dolari nu au prevăzut niciodată că dobânzile să se mențină atât de mici pe o perioadă înlungată de timp. Dobânzile extrem mici au condus la scăderea câştigurilor din investiţii ale fondurilor, acestea confruntându-se cu dificultăţi în respectarea obligaţiilor.

Zeci de ani de subfinanţare, beneficiile foarte mari așteptate, măsurile de austeritate şi două recesiuni au cauzat multe deficite în sistemele de pensii. O altă problemă în plus o reprezintă îmbătrânirea populaţiilor. Dobânzile mici au dus la dispariția a 530 miliarde de dolari din valoarea activelor celor mai importante 300 de fonduri de pensii internaționale în 2015. Lipsa finanţărilor celor mai mari două fonduri europene şi americane au crescut din 2008 cu 300 miliarde de dolari, conform unei analize al WSJ.

În SUA, un important fond de pensii şi-a vândut portofoliul pe o sumă foarte mică, în Marea Britanie se stabilește unele legi prin care viitorii pensionari să beneficieze de un timp în care să se hotărască dacă retrag sub formă de sumă fixă sau doresc plata lunară. Slovacia a găsit deja o soluţie pentru această situaţie: s-a lansat o platformă online unde contributorul se înregistrează, precizează vârsta, sexul şi valoarea activului net acumulat din subscrierea la fondurile de pensii. Societăţile de asigurări raportează apoi valoarea pensiei pe care o pot oferi pentru acel activ net şi pentru ce perioadă, iar viitorul pensionar poate astfel să aleagă oferta care i se potrivește.

În timp ce întreaga lume caută soluţionarea problemei pensiilor, şefii supravegherii români de la pensii private din cadrul ASF se ascund şi lansează spre dezbatere publică o normă metodologică ce ar putea permite fondurilor de pensii diversificarea şi chiar ridicarea nivelului de risc.

Sursa: economica.net

loading...

Ultimile din Stiri online

Close
Mergi SUS

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web