Prezenţa puietului necăpăcit în timpul creşterii poate influenţa calitatea mătcilor ?

in Agronomie

Întrebarea dacă prezenţa puietului necăpăcit în timpul creşterii poate influenţa calitatea mătcilor care se formează a fost discutată, după primele publicaţii sovietice, în toată lumea. SINIAEVA (1953) ar fi constatat în botcele luate în grijă de albine odată cu puietul necăpăcit în timpul căpăcirii mai mult lăptişor decât în celulele unei colonii fără puiet — şi anume 110—566 mg faţă de 45—120 mg. BILAŞ (1963) a împărţit, pe baza unui referat de GUBINA-OŞMANN, colonii puternice în câte două grupuri, dintre care una conţinea numai puiet descăpăcit, cealaltă numai puiet căpăcit şi a crescut mătci în ambele grupuri. Se spune în această lucrare: După 3 zile în botcele primului grup se aflau 422,5 mg şi în cele ale celui de al doilea grup 360 mg hrană de matcă. Mătcile crescute în coloniile primului grup erau mai grele (214 mg) şi aveau mai multe ovariole (372,2) în comparaţie cu mătcile din al doilea grup (greutate: 200,9 mg, ovariole: 334,2).

În cazul că aceste constatări rezistă unor verificări critice trebuie să ne punem întrebarea, de ce într-o colonie crescătoare cu puiet necăpăcit larvele de matcă au fost îngrijite mai bine presupunând că capacitatea de creştere este aceeaşi. Ar fi de aşteptat mai degrabă contrariul. Ce-i drept se poate presupune, că în cadrul unei metode de creştere cu serii repetate de creştere de mătci în aceeaşi colonie crescătoare puietul necăpăcit ar putea avea un efect stimulent asupra albinelor doici existente şi celor care eclozionează tot timpul, care ar influenţa şi dezvoltarea ovarelor la lucrătoare. După JDANCW (1963) temperatura în apropierea puietului necăpăcit nu variază atât de mult ca la puietul căpăcit.

Totuşi nu cred că aceste motive sunt suficiente pentru o justificare necondiţionată a folosirii puietului necăpăcit în colonia doică. Mi pare mai degrabă că această problemă este, importantă în primul rând în legătură cu metoda de creştere folosită. Dacă apicultorul introduce botce luate în creştere în vederea continuării creşterii într-o colonie cu matcă în spatele sau deasupra unei gratii separatoare există pericol să nu fie suficiente albine doici pe rama de creştere. Într-o colonie cu matcă ele se află pe puietul necăpăcit sau în apropierea mătcii. Este deci important ca încă înainte de introducerea materialului de creştere, să fie mutaţi faguri cu puiet necăpăcit cu albinele doici respective în compartimentul de creştere. Acelaşi lucru este valabil pentru cazul că pornirea creşterii are loc în colonia cu matcă separată prin gratie de matcă. La obişnuitele porniri repetate de creştere trebuie avut grijă în permanenţă să fie prezent puiet necăpăcit şi deci totodată un număr suficient de albine doici în compartimentul de creştere. Numai aşa este asigurată o acceptare şi o creştere optimă a botcelor.

Aceste puncte de vedere nu prea joacă un rol în colonia fără matcă care creşte celulele de la început până la sfârşit. În schimb apicultorul trebuie să se aştepte în cazul existenţei unor suprafeţe mai mari de puiet necăpăcit, ca o parte a botcelor să ia naştere ca botce de salvare pe fagurele de puiet şi că acceptarea este deci mai redusă pe rama de creştere. În plus controlul celulelor de salvare este neapărat necesar, pentru că dacă ar ecloziona prea devreme creşterea ar fi periclitată. Folosirea puietului necăpăcit şi la această metodă de creşte ar fi numai atunci obligatorie, când în felul acesta s-ar confirma calitatea „mai bună” a mătcilor obţinute.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play