Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Procesul de invatamant in detaliu

in Pedagogie

dsc00029

În ansamblul componentelor procesului de învăţământ conţinutul învăţământului ocupă o poziţie centrală, obiectivele pedagogice nu se pot determina în mod abstract ci numai în raport cu conţinuturile informaţionale. Toate celelalte componente ale procesului de învăţământ se stabilesc în funcţie de particularităţile conţinutului lor.

Def:-conţinutul procesului de învăţământ desemnează ansamblul valorilor specifice şi dominante într-o societate selectate din ceea ce a creat mai valoros umanitatea din cultura epocii structurate în cunoştinţele ce duc la formarea unor principii, deprinderi, capacităţi, modele de acţiune şi trăiri afective în conformitate cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale societăţii.

Caracteristic întregului conţinut al învăţământului este:

-dinamica lui exprimată printr-o permanentă îmbogăţire şi înnoire

-amplificarea lui pe măsura trecerii de la învăţământul general la cel madiu, preuniversitar şi universitar

-diversificarea şi specializarea sa continuă

-caracterul istoric exprimat prin legătura strânsă între dezvoltarea socială, idealul său educativ şi conţinutul învăţământului

Proiectarea culturii şcolare a conţinutului învăţământului presupune răspunsuri la o serie de interogaţii-ex:

-ce urmează să se predea – natura valorilor

-câte valori urmează să fie transmise şi asimilate vizând volumul informaţiei

-cum sunt structurate şi organizate aceste valori

-ce criterii avem în vedere când operăm selecţia în valorile sociale

În literatura pedagogică se foloseşte în ultimi ani tot mao frecvent termenul de curriculum =cursă, alegere, este de origine latină şi este folosit larg în literatura anglo-saxonă.

Curiculum desemnează conţinutul activităţilor instruvtiv educative în strânsă interdependenţă cu obiectivele educaţionale, modele didactice, formele de realizare a activităţilor.

În sens restrâns curriculum ar desemna însăşi conţinutul procesului de învăţământ iar în sens larg acesta se referă la întregul program al activităţilor educative cu toate componentele şi interacţiunile dintre ele.

În literatura de specialitate se mai vehiculează şi termenii de corecurriculum şi curriculum ascuns.

Corecuriculumul este constituit din acel trunchi comun de materii obligatorii pt toţi elevii, 80% din totalul disciplinelor, restul materiilor fiind selectate în funcţie de nevoile unor categorii de elevi.

Curriculum ascuns se referă mai mult la dimensiunea morală şi socială şi nu e produsul ştiinţei ci al semnificaţiilor date de indivizii aparţinând diferitelor grupuri sociale.

CRITERII DE SELECŢIE A CONŢINUTURILOR

Acestea sunt:

-deschiderea faţă de progresele şi achiziţiile ştiinţei şi selecţionarea elementelor de introdus în cazul conţinuturilor în lumina finalităţilor educaţiei general obligatorii

-acordul conţinuturilor cu valorile din domeniul culturii şi al artei, analize periodice ale valorilor culturale, a programelor şi manualelor şcolare

-adecvarea continuă a conţinuturilor la trebuinţele şi posibilităţilor spirituale,fiziologice şi fizice ale celor angajaţi în procesele de învăţare la diferitele niveluri ale sistemelor educative

-menţinerea unui echilibru între dubla deschidere a conţinutului faţă de problematica planetară şi faţă de tebuinţele specifice ale comunităţilor locale şi naţionale

-asigurarea echilibrului între conceperea conţinutului la nivel central (planuri, programe şcolare) şi la nivel instituţional

-eliminarea contradicţiilor sau rupturilor între capitole, între discipline sau între cicluri şcolare

-conceperea şi dozarea conţinuturilor şi a modurilor de organizare a învăţării a.î. elevii să fie angajaţi în eforturi cu valoare formativă care să se asocieze cu bucuria de a învăţa

Deciziile privind stabilirea conţinuturilor vor avea în vedere o serie de probleme :

-care sunt cunoştinţele ce trebuie să fie achiziţionate pt a realiza obiectivele educative

-ce cantitate de cunoştinţe trebuie reţinută

-în ce ordine şi la ce nivel vor fi predate disciplinele

-la ce vârstăşi la ce grad de maturizare intelectuală a elevilor este bine să se introducă o materie

Documentele şcolare fundamentale sunt:

-planul de învăţământ

-programa şcolară

-manualul şcolar

Acestea conferă învăţământului un caracter planificat şi unitar fiind acte oficiale.

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Este documentul oficial de bază cu caracter normativ şi obligatoriu care exprimă în mod categoric politica educativă a statului. Pt instituţiile şcolare aparţinând învăţământului preuniversitar planurile de învăţământ sunt elaborate la nivelul M.E.C.

Pt instituţiile învăţământului superior în baza principiului autonomiei univeritare acest document se elaborează de către fiecare instituţie în parte având apoi acordul M.E.C. Între facultăţile de acelaşi profil din centre universitare diferite există o omogenitate a planurilor de învăţământ realizate în urma unui acord la nivelul rectorilor. Această corespondenţă este cu atât ai necesară în condiţiile echivalării studiilor, a sistemului de credite transferabile interuniversitare.

Un plan de învăţământ stabileşte următoarele elemente:

-disciplinele şcolare care urmează a fi studiate şi succesiunea lorpe anii şcolari

-nr săptămânal şi anual de ore pt fiecare obiect la fiecare an de studiu

-structura anului şcolar adică succesiunea intervalelor de timp afectate studiilo şi vacanţelor

Obiectivele de învăţământ sunt stabilite pe an de studiu într-o anumită ordine şi gradare. Trebuie avute în vedere posibilităţile de realizare a conexiunii interdisciplinare. trebuie stabilită ponderea disciplinelor facultative şi opţionale.

PROGRAMA ŞCOLARĂ

Este un document care configurează conţinutul procesului interactiv la o disciplină de învăţământ. Este principalul ghid pt activitatea procesului având valoare instrumentală şi operaţională.

Programa şcolară cuprinde:

-obiectivele

-defalcarea conţinuturilor pe capitole, teme şi subteme

-timpul afectat fiecăreia – oferă indicaţii metodologice de abordare a conţinuturilor mai ales pt disciplinele cu caracter practic aplicativ se indică aplicaţiile, lucrările experimentale şi de laborator

D.p.v. al detalierilor şi al specificărilor cuprinse în programele şcolare deosebim:

-prog. analitice

-prog. cadru

Prog. analitică cuprinde odetaliere, dirijare a acţiunii de predare specifică obiectivelor disciplinei,importanţa şi aportuldisciplinei respective la dezvoltarea şi modelarea personalităţii. Prog. analitică cadru este pt cadre didactice începătoare.

MANUALUL ŞCOLAR

Este un instrument al predării şi învăţării fiind cel mai important instrument de lucru pt elevi.

Manualul detaliază temele recomandate de programele şcolare la fiecare obiect de studiu şi pt fiecare clasă. Pt profesor manualul este un ghid, un instrument de orientare important în pregătirea lacţiilor. Se dezvoltă tot mai mult idea unor manuale diferenţiate pt profesori şi elevi.

În elaborarea manualelor trebuie luate unele condiţii de ordin:

1.Stiinţific:

-să aibă o structură logică

-să evite erorile ştiinţifice

-calitate şi cantitate a informaţiei

2.Pedagogic:

-să pună în evidenţă activismul cognitiv

-să nu se limiteze la nivel reproductiv

să valorifice potenţialul informativ-formativ al conţinutului

3.Psihologic:

-să se adapteze la particularităţile de vârstă

-să stimuleze gândirea creatoare

-să stimuleze indicaţiile în procesul de învăţare

4.Igienic:

-calitatea hârtiei şi cernelii

-formatul manualului

5.Estetic:

-calitatea tehnoredactării

-cal. ilustraţiilor

-cal. legării

-cal. copertei

6.Economic:

-costurile

-rezistenţa la deteriorare

Şansa alegerii dintre mai multe manuale posibile pt una şi aceeaşi disciplină este benefică şi necesară. Pt a se evita supraîncărcarea manualelor şcolare s-au elaborat caiete pt munca independentă, culegeri, atlase.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web