Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

PROPOLISUL – este cel mai puternic antibiotic natural. Afla ce boli trateaza.

in Sanatate

PROPOLISUL – este cel mai puternic antibiotic natural si recomand cu incredere tinctura de propolis (concentratie mare de propolis).
Dintre toate produsele apicole, propolisul este probabil cel mai “medicinal”. Compoziţia sa este un subiect fascinant, proprietăţile farmacologice şi indicaţiile fiind studiate de mii de cercetători.

Există un număr mare de compuşi ce pot apare în propolis. Greenaway şi colab., 1990, a spus că având în vedere că exudatele din mugurii diferitelor specii de plop sunt frecvent asemănătoare în ceea ce priveşte compoziţia calitativă; pot fi foarte diferite în ceea ce priveşte compoziţia cantitativă, iar aceste diferenţe se reflectă în compoziţia propolisului ce include exudatul din muguri. Aceste variaţii în compoziţia propolisului pot fi considerabile. Asemenea diferenţe majore în compoziţia propolisului au efecte considerabile asupra proprietăţilor. Presupunerea că uneori compoziţia polenului este asemănătoare cu originea sa (sursa) este incorectă şi orice experiment asupra propolisului presupus a fi ştiinţific trebuie să fie detaliat asupra constituenţilor propolisului.

Propolis cu Alcool Sabadus

Cantitativ, propolisul conţine:      
55 % răşini (răşina este un termen folosit pentru substanţe care sunt în mod obişnuit lipicioase şi insolubile, sau foarte puţin solubile, în apă sau în solvenţi organici; datorită acestei insolubilităţi, par să fie importante numai pentru proprietăţile lor structurale) şi balsamuri (Balsamurile sunt lichide naturale sau substanţe semi-lichide obţinute uzual din scoarţa copacilor prin metode speciale – Opris, 1990);
7,5 – 35 % ceară (Ushkalova şi Topalova (1978) au arătat că ceara este un component indispensabil al propolisului, deşi proporţia sa depinde de regiunea de unde a fost extrasă de albine, metoda de colectare şi de alţi factori; ei au găsit de asemenea în mostrele de polen colectate din trei regiuni ale fostei URSS patru tipuri de ceară, diferite una de alta sub aspectul greutăţii specifice şi solubilităţii în alcool etilic-Ivanov, 1981);
10 % uleiuri volatile (Uleiurile volatile sunt compuşi ce au în mod uzual mirosuri plăcute)
5 % polen (Nakashima T. şi Nakashima N., 1989,  au arătat că propolisul Brazilian obţinut de la albinele Africane conţin cantităţi mai mari de polen decât cel obţinut de la albinele Europene).
5 % acizi graşi;
4,40 – 19 % impurităţi; 
terpene, substanţe tip tanin, secreţia glandelor salivare ale albinelor şi componente  accidentale;
Calitativ, propolisul conţine: flavonoide, acizi alifatici şi esterii lor, acizi alifatici cu lanţ lung, uleiuri volatile cu lanţuri scurte, esterii unor uleiuri volatile cu lanţuri scurte, acizi aromatici şi esterii lor, acid benzoic şi derivaţi, aldehide, alcooli, acid cinamic şi derivaţi, alţi acizi şi derivaţi, cetone, fenoli şi compuşi aromatici, terpene, alcooli sesquiterpenici şi derivaţii lor, terpenoide şi alţi compuşi, compuşi volatili, hidrocarburi, hidrocarburi alifatice, steroli şi hidrocarburi steroide, zaharuri, lactone, alfa şi beta – amilaze, aminoacizi, derivaţi ai acizilor nucleici, vitamine, minerale, transhidrogenaze anaerobe, substanţe H+ donoare, alte substanţe insolubile în apă şi solvenţi organici, poluanţi. 
Proprietati terapeutice şi curative ale propolisului               
Propolisul, cel mai “medicinal” produs apicol, cu peste 70 de proprietăţi farmacologice dovedite, are sute de indicaţii şi a fost folosit în scopuri terapeutice din cele mai vechi timpuri.
În zilele noastre,cercetători şi clinicieni din toată lumea descoperă aproape în fiecare lună noi proprietăţi şi indicaţii pentru acest produs natural.
Propolisul, un adevărat “protector al vieţii” a fost folosit cu succes în tratamentul unor boli aparţinând următoarelor domenii medicale:   
Cavitatea bucală  
Afte comune recurente cronice
Glosodinii
Herpes labial recurent
Moniliază
Parodontopatii cronice periferice
Stomatite după amigdalectomii
Stomatite ulceroase
Stomatite ulceronecrotice
Otorinolaringologie    
Amigdalită acută
Inflamaţia acută a urechii mijlocii
Faringite cronice
Faringite post-traumatice
Hipoacuzie (auz slab)
Infecţii cu virusul Influenza
Laringite cronice
Mezotimpanite
Otite medii cronice supurate
Otite cronice cu mezotimpanite acute
Otite difuze externe
Otite eczematoase difuze externe
Ozenă
Perforaţia traumatică a membranei timpanului
Rinite alergice cronice
Rinite hipertrofice cronice
Rino-faringite cronice
Rino-faringite hipotrofice cronice
Rino-faringo-amigdalită acută
Rino-faringo-amigdalite cronice
Rino-sinuzite alergo-infectate hiperplastice cronice
Sindrom cohleo-vestibular
Oftalmologie     
Afecţiuni inflamatorii microbiene ale polului anterior al ochiului
Afecţiuni inflamatorii microbiene ale anexelor oculare
Afecţiuni inflamatorii virale ale anexelor oculare
Afecţiuni inflamatorii virale ale polului anterior al ochiului
Arsuri oculare
Arsuri ale anexelor oculare
Sechele ale herpesului oftalmic
Traumatisme oculare
Traumatisme ale anexelor oculare
Boli infecţioase
Herpes Zostere
Heptatite
Salmoneloze
SIDA
Lepră
Tuberculoză
Malarie
Trichomoniaze
Tripanosomiaze
Boli pulmonare (Pneumologie)    
Astm bronşic
Bronşiectazii
Bronşită astmatică
Endo-bronşite nespecifice
Infecţii cu virusul Influenza
Pneumonii nespecifice
Pneumonii cronice nespecifice
Traheite
Tuberculoză pulmonară
 Afecţiunile aparatului digestiv  

Colite subacute şi cronice
Constipaţie
Gastrite
Ulcer gastro-duodenal
Ginecologie       
Dureri vaginale post-operatorii
Eroziuni cervicale
Leucoree
Răni greu vindecabile după operaţii chirurgicale în sfera ginecologică
Trichomonas vaginalis
Vaginite
Dermatologie    

Alopecie în spoturi
Alopecie totală
Arsuri şi opăreli
Eczeme
Escarie
Foliculite
Furuncule cronice
Hidroadenite
Hiperkeratoză
Intertrigo (la sugari)
Lupus eritematos
Neurodermite
Piodermite
Radiodermatite
Tuberculoză cutanată (ca şi adjuvant)
Ulcer cronic al gambei
Ulcer trofic
Verucoză
Radiologie şi radioterapie          
Leziuni provocate de radiaţii
Radiodermatite
 Oncologie        
Tumori produse de factori externi ca : virusuri, bacterii, substanţe chimice, radiaţii etc.
Tumori produse prin slăbirea sistemului imun.
Tumori ce au ca origine epiteliile (pielea), sau/şi endoteliile (mucoasa).Toate denumirile medicale de mai sus arată dereglări produse de factori externi (poluarea, radiaţii, bacterii, virusuri, fungi, căldură excesivă, factori traumatici, etc.) sau interni (inflamaţii, hiper- sau hipo-funcţia organelor interne, a sistemelor, a ţesuturilor sau chiar a celulelor etc.).Propolisul poate
îndepărta, diminua sau neutraliza factorii menţionaţi mai sus, astfel armonizând funcţionarea întregului corp, nu numai a părţilor sale componente.Pentru a vindeca sau alina afecţiunile menţionate mai sus propolisul este administrat pacienţilor după o anumită metodologie.
 Administrarea propolisului 
Există două căi principale de administrare a propolisului: internă şi externă.  
Calea de administrare “internă” semnifică faptul că propolisul pătrunde adânc în organism, până la nivelul oaselor, rinichilor, inimii şi creierului. Administrarea “internă” înseamnă nu numai administrarea orală sau prin nas (inhalaţii) a propolisului, dar de asemenea prin anus sau vulvă (ca în cazul supozitoarelor rectale sau vaginale), sau prin injecţii. Administrarea “externă” semnifică faptul că propolisul este aplicat pe piele şi/sau “orificiile” superficiale: urechile şi ochii (sacul conjunctival). Când propolisul este folosit ca protector al membranelor celulare, trebuie să înţelegem că este important să utilizăm câteva metode, “vehicule” pentru a atinge “ţintele”: celulele, ţesuturile, organele, sistemele ce se află în dizarmonie. 
Administrarea orală (pentru a fi înghiţit):      
– Ca lichid     
Extract de propolis în apă
Tinctură de propolis
Sirop (ca în siropul pentru tuse)
– Ca semi-lichid
Amestec miere-propolis
Extract de propilen-glicol
– Ca solid
Propolis brut (mestecat apoi înghiţit)
Pudră din propolisul brut
Granule
Extract de unt de propolis
Tablete cu propolis
Capsule
Extract de propolis micro-incapsulat
Preparate pentru cavitatea bucală
Gumă de mestecat
Pastă de dinţi
Extract apos (uz local)
Tinctură (uz local)
Pentru afecţiunile aparatului respirator
Inhalaţii.
Administrare intravaginală
Ovule (supozitoare vaginale)
Tablete.
Administrare intrarectală
Supozitoare.
Injecţii
Injecţii intra-articulare cu extract apos de propolis. 
Administrare externă   
Pentru ochi:
Picături oculare (soluţie oftalmică) (extract apos etc.)
Micelii moleculare pentru tratarea ochilor
Membrană medicală oculară
Pentru piele:
Creme
Agenţi de protecţie solară
Ruj de buze
Alifii
Pudră de propolis brut (combinat de exemplu cu miere sau ulei de măsline)
Plasturi
Loţiuni
Soluţii
Spray
Săpun
Pentru pielea şi părul capului:
Şampon
Săpun
Loţiuni
Pentru ţesuturi:
Electro- şi fonoforeză
Ionoterapie
 Metodele de administrare a propolisului de mai sus pot fi folosite singure sau combinate cu alte produse naturale (miere, usturoi, ginseng etc.). Amestecurile, “propolis – alte produse naturale” pot fi realizate ca preparate (ca în cazul farmaciei de casă) şi/sau ca produse comerciale vândute în farmacii sau în magazine cu alimente naturale. 
 
Dozajul    
 
 Cel mai bun ritm şi dozaj pentru metodele de administrare de mai sus poate fi stabilit de către apiterapeut şi variază în funcţie de afecţiune, structura pacientului, caracteristicile funcţionale şi chiar emoţionale.
Deoarece toleranţa la propolis este destul de ridicată (chiar şi 1 gram/Kg greutate corporală/zi poate fi tolerat), cantitatea de propolis poate să varieze în limite largi în funcţie de scopurile terapeutice (în unele tipuri de cancere este necesar să se administreze mari cantităţi de extract de propolis – tincturi).
Propolisul brut (3-10 grame/zi) poate fi înghiţit după ce a fost mestecat 5-20 minute.
Pentru tinctura de propolis 5-50 %, doza este de 5-30 picături, de trei ori pe zi, între mese, într-o linguriţă de apă sau ceai În unele tipuri de cancere este necesar să se administreze mari cantităţi de extract de propolis (tincturi). 
 
Regulile administrării propolisului   
În primul rând testaţi o posibilă alergie; ca sfat general, similar pentru folosirea tuturor produselor apicole, este testarea reacţiei alergice folosind numai cantităţi foarte mici la început. Astfel, se începe cu numai o picătură de tinctură de propolis diluată într-o lingură de ceai sau de apă, mai puţin de 10-50 mg. În forma naturală pentru mestecat, sau aplicaţii externe cu unguent numai pe suprafeţe foarte mici ale corpului.
Începeţi obişnuit cu doze mici, numai dacă nu este o urgenţă care să vă “forţeze mâna” (o sângerare masivă, de exemplu, internă sau externă; sau arsuri); 
Folosiţi câteva “vehicule” (miere, capsule, creme, supozitoare); 
Folosiţi metodele de administrare pentru a atinge “ţinta”: 
– Pe cale orală (cea mai obişnuită);  
– Prin piele (alifiile cu propolis “ajută” la pătrunderea în piele prin masaj, acupresură);   
– Prin supozitoare; 
– Prin căi fizioterapice (electroterapie, fonoforeză etc.);       
Folosiţi câteva tipuri de extract de propolis (apă, alcool, extracte grase) pentru a fi siguri că aţi introdus “forţat” cea mai mare parte a compuşilor activi, folositori din propolis; 
*Fiţi atenţi la cantitatea de propolis “activ” în preparatele comerciale (unele companii, în dorinţa lor de a obţine profituri maxime, scriu pe etichetă “Propolis” cu litere mari, dar introduc în produs cantităţi foarte mici de propolis);       
*Fiţi atenţi la data de expirare a produselor comerciale de propolis (în timp ce propolisul însuşi este un excelent conservant, alţi compuşi amestecaţi cu el îi pot micşora durata de viaţă.);   
ăstraţi toate produsele cu propolis, în special soluţiile şi/sau preparatele în locuri reci şi întunecoase (unul dintre principalele grupuri de compuşi activi ai propolisului sunt bioflavonoidele; în timp ce acestea protejează viaţa animală şi vegetală de acţiunea distructivă a razelor solare, expunerea excesivă a lor la aceşti factori fizici le scade eficienţa).  
*Începeţi un program de detoxifiere înainte de a folosi propolisul; curăţaţi ţesuturile pe care veţi aplica sau administra propolis (propolisul însuşi este un remediu de detoxifiere – ajută la detoxifierea corpului, dar pentru a-I creşte eficacitatea trebuie folosit pe un corp “curat”.).   
*Activaţi circulaţia sângelui (folosind terapia cu venin de albine, masajul, acupresura, gimnastica etc.) pentru a fi siguri că vor atinge “ţinta” compuşii activi din propolis, şi că vor ajuta, ideal, toate celulele corpului să se dezvolte;           
*Activaţi bio-energia organismului ce străbate meridianele prin acupresură, acupunctură, apipunctură, Shiatsu, Qigong, Yoga etc.               
*Luptaţi folosind diverse metode psihoterapice împotriva îngrijorării, geloziei, invidiei, melancoliei, depresiei (conform Medicinei Tradiţionale Chineze aplicată Apiterapiei, aceste emoţii sunt cei mai mari “consumatori” ai energiilor propolisului, a compuşilor lui.;       
*Relaxaţi corpul suficient, dormiţi suficient, pentru a lăsa organismul să prelucreze eficient toţi compuşii preţioşi ai propolisului; 
 
Contraindicaţii     
 
 Există aproximativ 1-2% din populaţie cu alergie la propolis, sau cu reacţii alergice la anumite substanţe ce intră în compoziţia sa, cum este prenil-cafeatul. Ca rezultat al acestor alergii, propolisul nu este recomandat acelor persoane ce suferă de asemenea alergii. 
Iată câteva reacţii adverse ce pot apare la persoanele alergice după administrarea de propolis (intern sau/şi extern):     
Dermatite de contact la propolis (brut sau cremă, unguent).
Dermatite cosmetice după aplicarea de creme cu propolis, loţiuni etc.
Alergie la inhalarea de propolis cu spasme bronşice.
Mucozităţi orale cu ulceraţii (tablete cu propolis, propolis de mestecat).
Eczeme ocupaţionale la apicultori (propolis natural).
Hipotensiune arterială (propolisul este spasmolitic şi astfel scade nivelul presiunii arteriale).
 Limite  
 
Limitele folosirii propolisului sunt similare cu cele specificate pentru miere sau polen:
Organismul slăbit 
Absorbţie ineficientă 
Obstacole în calea zonelor “ţintă”  
Administrare incorectă
  Observati cum produsele apicole au efecte benefice asupra sanatatii omului, consumate preventiv pt imbunatatirea SANATATII sau in vindecarea unor boli. 

 Daca vom sti sa respectam natura, vom vedea frumusete, sanatate si bogatie.
 Multumesc tuturor surselor de inspiratie. Acum 5 ani nu realizam cat de mult conteaza un link de multumire.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Sanatate

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web