Proprietatile sodiului

in Chimie

Sodiul este un metal alcalin cu o reactivitate chimica foarte mare; de aceea, el apare in natura numai sub forma de  combinatii., Sodiul se afla raspadit in litosfera, hidrosfera si biosfera, cobtinutul lui in scoarta terestra fiind de 2,64%.Sodiul ocupa locul patru intre matale si locul sase dintre toate elementele chimice. Principalele zacaminte naturale de saruri de sodiu sunt: sarea germa, milabrilitrul, salpetrul de sodiu, soda, silicatii, aluminosilicatii.

Legatura metalica

      Metalele se deosebesc de celelalte elemente printr-o serie de proprietati specifice. Manifestarea acestor proprietati fata de proprietatile substantelor in care predomina legatura covalenta sau atractia elctrostatica intre ioni sugereaza existenta in metale a unei legaturi chimice de un tip special, denumita legatura meatalica.

Asupra legaturii metalice s-au emis mai multe teorii care au evoluat odata cu teoriile asupra structurii atomului si legaturilor chimice.

In reteaua cristalina a metalelor, fiecare atom de metal este inconjurat de un numar mai mare de atomi decat numarul electronilor de valenta.

Unul din modelele moderne ale teoriei legaturii metalice considera ca exista o diferenta intre distributia electronilor intr-un atom izolat al unui metal si distributia electronilor in cristalul de metal.

Orbitali interiori complet ocupati nu participa la formarea legaturii.

Orbitalii se intrerup astfel incat electronii de valenta devin comuni inregului cristal. Apar zone sau benzi de energie mai largi care cuprind mai multe niveluri enegetice, intre care diferenta de energie este foarte mica. Ocuparea cu electroni a nivelurilor intr-o banda a nivelurilor se face conform principiului lui Pauli, cate doi electroni cu spin opus pe fiecare nivel.

La temperaturi coborate electroni ocupa nivelurile cele mai joase din banda de energie , celelalte loniveluri superioare ramanand libere. Prin ridicarea temperaturii, o parte din electronii de pe nivelurile joase trec pe nivelurile de energie mai inalte ale benzii respective. Numai acesti electroni, promavati de la niveluri mai inalte contribuite la transportul caldurii.

Daca se aplica o tensiune electrica a metalului, electronii din nivelurile inferioare trec pe nivelurile superioare ale benzii, astfel incat toti electronii benzii de energie contribuie la transportul electricitatii, determinand conductibilitatea electrica a metalului.

Existenta electronilor liberi in toate structurile metalice determina atat proprietati exterioare caracteristice metalelor :opacitatea, luciulul metalic, si in majoritatea cazurilor, culoarea lor cenusie, precum si inalta lor conductibilitate electrica si  termica.

     O caracteristica importanta a metalelor este tendinta lor da a se deforma sub actiunea  fortelor mecanice ceea ce confera metalului clitatea de a putea fi prelucreat si la rece si la clad.

Proprietati fizice ale sodiului

In taietura proaspata, sodiul are o culoare alb-argintie cu luciu metalic. Are densitatea de 0,97g/cm3 si de aceea pluteste pe suprafata apei. Se topeste la 98,7oC.

Este un metal moale, de consistenta cerii, putand fi taiat cu cutitul. Duritatea sodiului este foarte mica, egala cu 0,4 din scara Mohs.

Sodiul este un bun conducator de caldura si electrcitate. In flacara se volatilizeaza, vaporii sai sunt colorati in galben intens caracteristic. Pe aceasta proprietate se bazeaza indentificarea sodiului si a compusilor sai.

Proprietati chimice ale sodiului

      Sodiul este printre cele mai active elemente cunoscute. In combinatiile sale are numarul N.O.=+1.

In aer, sub actiunea oxigenului, a dioxidului de carbon si a umiditatii, sodiul metalic se acopera cu o pelicula cenusie formata dintr-un amestec de preoxid, hidroxidul si carbonat de sodiu. De aceea sodiul se pastreaza sub petrol.

Reactia sodiului cu oxigenul

Sodiul are un luciu metalic in taietura proaspata. Lasat in are luciul se pierde imediat. Incalziti in oxigen sau in aer, sodiul se aprinde formand preoxid de sodiu:

2Na+O2=Na2+O2

Preoxidul de sodiu este format din doi ioni Na+ si un ion peroxo:

2Na+(O-O)

Preoxidul de sodiu se intrebuinteaza la decolorarea lemnului, oaselor, paielor, fildesului, parului, tesaturilor, s.a.

Na2O2+2H2O=2NaOH+H2O2

H2O2=H2O+[O]

In urma interactiei dintre preoxid de sodiu si dioxid de carbon se elibereaza oxigen; de aceea, el se foloseste in aparatele respiratorii ale pompierilor, scanfandrilor, precum si la reimprospatarea aerului in incaperi inchise.

2Na2O2+2CO2=2Na2CO3+O2

Reactia sodiului cu hidrogenul

In atmosfera de hidrogen, sofiul incalzit la 350-4000C formeaza hidrura de sodiu, in care hidrogenul este prezent sub forma de ion negativ H-

2Na+H2=2NaOH

Reactia sodiului cu clorul

Sodiul se aprinde in atmosfera de clor si arde cu flacara vie formand clorura de sodiu.

2Na=Cl2=2NaCl

Reactia sodiului cu apa

      Sodiul reactioneaza energic cu apa deoarece ionii se solvateaza usor; caldura degajata topese metalul care pluteste sub sfere mici pe suprafata apei. Daca micile sfere de sodiu sunt localizate, se aprind si ard cu flacara galbena.

2Na+2H2O=2NaOH+H2

Reactia cu acizii

      Sodiul reactioneaza energic cu acizii. Cu acidul clorhidric gazos reactioneaza cu explozie conform reactiei:

2Na+2HCl=2NaCl+H2

Proprietatile fiziologice ale sodiului

Sodiul si potasiul apar atat in organismul animal cat si in regnul vegetal.

Intrebuintarile sodiului

Sodiul este cel mai ieftin metal alcalin si de aceea este cel mai folosit in tehnica. Se intrebuinteaza ca:

  • Lichid de racire in reactoarele nucleare, aliat cu potasiu;
  • Component al aliajelor de antifrictiune pe baza de Pb si Ca;
  • Fabricarea lampilor utilizate la iluminatul public;
  • Agent deshidrant pentru uscarea solventilor organici;
  • Materie prima pentru obtinerea preoxidului de sodiu.
loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.