Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

PSIHOLOGIA ARTEI – MARI ÎNTREBĂRI

in Arta/Enciclopedie/Psihologie

Specificul experimental al abordarii psihologice a artei – perioade:

• Sfarsit de secol XIX: Fechner intentiona o „estetica psihologica” bazata pe experiment. Metodele fechneriene: alegerea, constructia, observarea obiectelor uzuale. Contributia cea mai relevanta: evidentierea rolului sectiunii de aur in perceptia estetica.

 
• Inceputul sec. XX, o noua orientare numita „psihologie obiectiva” (vezi: R. Muller-Freienfels, Psihologia artei; L. S. Vigotski, Psihologia artei; S. Rappaport, Arta si emotie). Acest mod de cercetare psihologica in arta nu-si propune sa conchida asupra autorului sau publicului, ci – dorind sa ramana „psihologie personala si impersonala a artei”, cercetaza forma si materialul operelor de arta.

 
Metoda obiectiv analitica porneste de la opera ca sistem de stimuli (Vîgotski). „Aşadar, direcţia generală a metodei psihologice adecvate unei cercetări estetice moderne, obiective poate fi formulată astfel: de de la forma operei de artă, prin analiza funcţională a elementelor şi structurii ei, la reconstituirea reacţiei estetice şi stabilirea legilor el generale” (Vîgotski, p. 32).
 

  MARI ÎNTREBĂRI ALE PSIHOLOGIEI ARTEI:

Activitatea artistică (creaţia) se conturează la confluenţa a trei instanţe: a)personalitatea artistului (inclusiv procesul de creaţie); b)opera da artă; c)spectatorul (percipientul, contemplatorul).

 

1. Care sînt însuşirile psihice ale creatorului?
• aptitudinile artistice – psihogeneză, structură, evoluţie
• înzestrarea artistică – niveluri ierarhice
• etapele creaţiei artistice şi interacţiunea proceselor psihice în creaţie

 

2. Poziţia operei între creaţie şi receptare este aparentă sau reală?
• conţinut şi formă (structura psihologică a conţinutului – sentimente şi idei; formă şi expresie);
• expresia formală a componentelor, expresia artistică.
• dinamica opereii, încheiere a procesului premergător şi deschidere finalistă în receptare: opera si autor, opera si proces, opera si criteriu valoric.
• funcţia de comunicare a operei.

 

3. Receptarea ca instanţă finalistă a creatorului si a epocii
• pregătirea generală şi specifică;
• procese psihice implicate în receptare;
• etapele receptării;
• nivelurile receptării – creatorul ca prim spectator, contemplatorul comun, activitatea criticului de artă;
• percipientul nu instituie legi creatorului – cerinţele sociale;
• educaţia artistică

 

 

PSIHOLOGIA ARTEI – disciplina care studiază structura artistului şi procesul de creaţie în artă, valenţele operei de artă (creatul) şi con templarea artistică într-o viziune teoretico metodologică interdisci plinară şi experimentală.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web