Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

PSIHOLOGIA SI ESTETICA

in Arta/Enciclopedie/Psihologie

PSIHOLOGIA SI ESTETICA

Probleme cadru:
1. domeniul esteticii
2. apelul esteticii la psihologie
3. domeniul psihologiei artei
4. psihoestetica experimentala

 

Lucrari de referinta:
• M. Ralea, Prelegeri de estetica
• N. Pirvu, Studii de psihologia artei
• N. Groben, Psihologia literaturii
• M. Delacroix, Psihologia artei
• S.L. Vigotski, Psihologia artei
• S. Marcus, Psihoestetica experimentala

 

 

Domeniul esteticii

 

Conceptul de estetic – de la grecescul aisthesis (simtire).
Estetic este diferit de arta si de frumos: spre exemplu, frumosul este artistic, dar si natural, iar in plus exista forme urate, tratate in afara esteticului.
Estetic – notiune generica; frumos – categorie estetica.
Deci: esteticul cuprinde situatiile artistice, dar si pe cele extra-artistice (naturale si/sau artificiale).
ESTETICA: – disciplina filozofica sau stiinta?
– care este obiectul ei de studiu?

 

 

BAUMGARTEN (1714 – 1762) – Aesthetica: I – 1750; II – 1758, cu intelesul „stiinta a simtirii”; „modul de a percepe lumea”; „studiu al reactiilor specific umane la informatii senzoriale”. Ca studiu al simtirii, senzatiei, sentimentului, estetica ar fi „stiinta a vietii senzitive” si studiaza „principiile conform carora se realizeaza cunoasterea simturilor (simtirii) si valoarea informatiei senzoriale”. Estetica ar fi o stiinta a cunoasterii „inferioare”, dar si a sentimentului.

 
Estetica – stiinta normativa, avand drept element de control perfectiunea. Rezulta ca estetica este stiinta a formelor (in contact direct cu obiectele) perfecte. Ori, lucrul perfect inseamna apreciere maxima, cu valoare superioara. Incheierea ar fi ca Estetica este stiinta a valorilor (subanteleasa de Baumgarten).
Kant: Estetica – stiinta a cuoasterii sensibile (vezi „Critica ratiunii pure”).
Hegel: Obiectul esteticii – intinsa imparatie a frumosului; Domeniul ei – arta si anume artele frumoase (obs.: in aceasta viziune afost parasit termenul de Calistica, prin care Estetica se referea numai la frumosul artistic).

 
Urmasii lui Baumgarten avanseaza doua viziuni:
• Estetica face parte din sfera de preocupari filozofice;
• Estetica este stiinta cunoasterii prin simturi aplicata la frumos.
Punct critic: simtirea (senzorial-cognitiva) este diferita de simtirea (trairea) afectiva.
In disputa pe tema: Estetica – filozofie sau stiinta? Pozitiile extreme au trebuit sa se apropie in timp, Estetica fiind realmente disciplina cu vocatie generalizatoare (filozofica) si stiinta cu posibilitati propri de investigare a realului.

 
Ianosi – Estetica
Estetica generala, abordare globala a principiilor valabile pentru arta si alte sisteme de forme capabile sa trezeasca trairi.
Estetici particulare (sau cum spune M. Ralea – speciale):
• Stiinta generala a artei (estetica literara, etc.)
• Estetica industriala
• Estetica ambientului, starea vestimentatiei

 

Trei demersuri teoretico-metodologice in estetica:
a) de tip filozofic (intelegerea realitatii estetice);
b) de tip stiintific (intelegerea realitatii estetice din perspectiva si cu mijloacele stiintelor exacte);
c) de tip scientizat (teoriile artelor, psihologia artei, sociologia artei etc.).

 

In calitatea de stiinta, estetica studiaza totalitatea de fenomene avand un aspect obiectiv – formele, si un aspect subiectiv – trairile, sentimentele in conditiile perceperii formelor (vezi aceiasi idee in „Prelegeri de estetica” – M. Ralea).
Estetica apare ca „o filozofie (stiinta generala, teorie globala) a artei si/sau a frumosului” (I. Ianosi, Estetica, p.14).

 

Vocatia ei este generalizarea de ansamblu sau efortul sintetic. De aceea, sensul conceptului de stiinta filozofica este unul actual, modern (nu de suprasistem metodologic) de implinire a unei stiinte a umanului printr-o corespunzatoare teorie si metodologie de sorginte si substanta filozofica.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web