-DESIGN AMBIENTAL;
-DESIGN INDUSTRIAL;
-DESIGN GRAFIC;
UN SPATIU POPULAT NUMAI CU FORME DE TIP DESIGN DEVINE OBOSITOR DACA NU ESTE INTRERUPT DE CATE O FORMA CARE SFIDEAZA PRINCIPIILE EFICIENTEI SI ECONOMICITATII.
Aici intervine estetica si arta aceasta din urma fiind chemata sa infrunte timpul .Problema care apare priveste in deosebi raportul intre formele designului si cee ale artisticului pt ca cee din urma nu necesita a fi inlocuite fiindca s-ar fi invechit.Astfel se infirma identificarea designului cu alte domenii static distincte.
ESTETICA-studiaza egie si structura unei atitudini umane fata de realitate si fata de creatie pe mai multe faze:
– contemplere preindustriala;
– traire afectiva;
– Valorizare –creatiie constienta;
Estetica industriala/designul este inclusa in estetica generala,utilizeaza elemente ale acesteia dar isi adduce si aportul propriu la evolutia acesteia.
Istoria designului/esteticii designului asociaza in mod paradoxal inceputurile acesteia unor opinii divergente apartinand lui William Morris(a pledat pentru designul industriala si renuntarea la sistemele medievae de organizare a muncii)si John Ruskin(adversary a standardizarii,poet a artizanatului).Se evidentiaza inca de la inceput un fundament conceptual al viitorii estetici industriale in competitie cu produsele mestesugaresti.Astefel termenul de design industria uneste 2 termeni nesociati pana in sec XX.
ESTETICA INDUSTRIALA-a avut mari merite in promovarea designului pt ca prin forma mai accesibila de “stilism”a dat senzatia de participare la creatie a unui segment de populatie important ceea ce a us la lansarea a numeroase produse.
DESIGNUL DE MASA –este subordonat ideei ca “produsele de masa pot fi frumoase fara sa devina mai scumpe”.Astfel forma ,continutul,durabilitatea,comoditatea,pretul de vanzare,erau elemente definitorii ale industrial designului.
Arta si cultura fac parte intrinseca din design de unde mitul perfectionarii estetice prin progress.
In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversificarii si personalizarii productiei de masa devenita posibila datorita productie asiatata pe calculator.
