Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

S-au îmbogăţit din legumicultură! Oamenii care au revitalizat claca. Modelul de CAP modern din nordul Moldovei

in Agronomie

Sătenii din comuna se îmbogăţesc din legumicultură oamenii care au revitalizat claca. Modelul de CAP modern din nordul Moldovei au revitalizat începând din 2012 o tradiţie din anii comunismului care i-a făcut celebri în trecut: legumicultura. Muncesc la comun în serele retehnologizate, în familie sau alături de prieteni, şi scot din pământ bunătăţi 100% naturale apreciate şi peste hotare.

familie-de-legumicultori

Secretul meştrilor legumicultori de la Hilişeu este, de fapt, continuarea unei tradiţii moştenite în anii comunismului. Autorităţile locale spun că oamenii din Hilişeu s-au priceput mereu la cultivat legume, dar în anii comunismului au învăţat arta cultivării în solarii şi sere, ceea ce le asigură succesul garantat.

„La Hilişeu este o tradiţie aparte privind legumicultura. CAP (n.r. – Cooperativă Agricolă de Producţie) din perioada comunistă, din zona Hilişeu, era printre primele la producţia de legume. Vorbim de 150 de hectare pe care erau cultivate legume în anii comunismului. Pe raza comunei se cultivau cu succes până şi căpşunile. Oamenii de aici au devenit din acea perioadă foarte pricepuţi în legumicultură. Este o tradiţie deja, transmisă din generaţie în generaţie“, spune Ioan Butnaru, primarul comunei Hilişeu Horia.

Tradiţia a fost întreruptă imediat după 1990, când şi-a încetat activitatea CAP locală. Au urmat tentative timide de-a relua legumicultura, însă din cauza deselor inundaţii, culminând cu cele din 2010, nimeni nu s-a mai încumetat să cultive ceva.

După regularizarea cursului Jijiei în 2012 şi acţiunile de prevenire a inundaţiilor, sătenii din Hilişeu au reluat tradiţia legumiculturii. În toate satele din comună au început să răsară solariile, iar oamenii au investit mii de euro în echipamente agricole. Au făcut totul aşa cum au învăţat în perioada comunistă, doar retehnologizând acolo unde era necesar. S-au grupat familiile şi prietenii în CAP de modă nouă, iar legumicultura a început, din 2012 încoace, să reînvie la Hilişeu.

Familia Răuţa, gospodari de frunte în satul Hilişeu Cloşca, sunt „un clan“ de legumicultori renumiţi în toată zona de nord a judeţului, dar şi în Moldova. Au învăţat tehnologia solariilor şi a legumiculturii de la părinţii lor, care au muncit la vechiul CAP. Ei au dezvoltat acele tehnologii investind în echipamente moderne, precum motocultoare, motosape şi alte mecanizate din domeniul agricol. Şi-au ridicat solarii pe tot pământul primit la retrocedările de după 1990.

„Muncesc de mic la legume. Ştiu că mergeam cu tata la CAP şi am învăţat. Apoi ne-am deschis sere. Apoi am cumpărat utilaje moderne să ne fie mai uşor. Şi răsadurile sunt acum mai bune. Din asta trăim, din legumicultură. A fost greu cu inundaţiile, am pierdut mulţi bani, dar acum este bine“, spune Vasile Răuţa, unul dintre cei mai renumiţi agricultori ai familiei.

Vasile are trei sere uriaşe, în care munceşte alături de soţie, copii şi de întreaga familie. Se mai adaugă alte patru serii ale familiei. Fiecare solariu construit costă 8.000 de lei. Mai costă utilajele şi seminţele. „Doar seminţele de ridiche costă peste 120 de lei“, spune sora lui Vasile Răuţa. Familia are o producţie mulţumitoare.

„Întâi punem salată, ridiche, ceapă, iar apoi castraveţi, ardei, roşii. Iese o producţie bună de tot. Respectăm tot ce ştim de la CAP“, spune mulţumit Vasile Răuţă. Legumicultorul din Hilişeu se laudă că marfa sa este 100% naturală. „Aici nu punem chimicale. Noi lucrăm numai cum se făcea odată. Îngrăsământul nostru este balega de cal sau de vacă, pe care o ţinem pe lângă solarii. Avem secretele noastre, în schimb“, spune zâmbind Vasile.

Problema lor – lipsa unei piețe de desfacere

Cea mai mare problemă a legumicultorilor din Hilişeu este piaţa de desfacere. Concurează cu samsarii în pieţele Dorohoiului, dar nu renunţă. Cei mai mulţi bani îi fac vânzând direct la poartă, şi cu ajutorul faimei de care se bucură.

„Vindem aici la poartă. La piaţă sunt samsarii ăştia, cu tot felul de chimicale acolo. Mai degrabă din vorbă-n vorbă, vin şi ne cumpără. Odată ce a luat un client, se duce vestea şi apoi vin şi alţii şi alţii. Mă trezesc cu maşini din alte judeţe aici, care au gustat sau au auzit de la oameni plecaţi din sat, care vin la părinţi sau rude în vacanţe. Am dat şi la oameni plecaţi în străinătate, care au dus acolo, iar străinii au rămas minunaţi de gustul lor şi mai cereau să le trimitem prin intermediul lor. Dar piaţa de desfacere rămâne o problemă. Avem nevoie de stabilitate, să nu fim la ghici, că ne rămâne recolta de izbelişte“, explică Vasile Răuţa.

Citiți reportajul integral pe www.adevarul.ro

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Agronomie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web