Scrisoare catre apicultori

in Agronomie

Stimati apicultori,

Ne aflam in apropierea sfarsitului anului apicol 2014, unul dintre cei mai slabi din punct de vedere al productiei. De ce? Unde s-a gresit? Ar fi putut apicultorii sa evite aceasta situatie? 
Apicola.net isi propune ca la sfarsitul fiecarui an apicol sa traga linie printr-o scrisoare deschisa adresata apicultorilor. Discutand cu apicultori din diverse colturi ale tarii, as putea imparti aceasta lume in 2: cei ce vor sa renunte si cei ce au fost ambitionati de acest an slab.
Sa incepem cu prima categorie, care, sper eu, este minoritara. Aici ii incadram pe acei apicultori ce au privit albina ca un izvor nesecat si neconditionat de venit, care au investit pe principiul FNI, Caritas si altor jocuri piramidale si nu in ultimul rand pe cei vrajiti de mirajul fondurilor europene. Ultimii sunt, poate, cei mai multi. Aici trebuie citat domnul Dobre de la „Tremot Dobre si fiii” Baicoi, care, intrebat de eficienta fondurilor europene, afirma „Nici mama nu a dat ceva gratis lui tata”. Un prim exemplu, poate cel mai comic, dar nici pe departe cel mai grav, este acela unui client, care m-a sunat fericit dupa ce si-a vopsit cei 80 de stupi achizitionati de la noi: „Domnule, i-am vopsit, au iesit extraordinar. Am luat o vopsea rosu aprins, sunt niste bomboane. I-am vopsit si pe fund, nu m-am zgarcit la vopsea.” Asta, desi l-am informat ca e de preferat ca fundului stupului sa ramana nevopsit si nu pentru economie, ci din motive lesne de inteles. Cat despre culoarea vopselei, imi era imposibil sa cred ca o persoana care investeste doar in cutii de stupi aproximativ salariul minim pe economie din Romania pe 1 an!!!!, nu s-a informat asupra culorilor vazute de albine. (nota: Desi Jean Vaillant recomanda in Romania Apicola, nr.5/1991, folosirea, printre altele a culorii rosu, majoritatea literaturii de specialitate recomanda evitarea culorii rosu, fiind cunoscut exemplul cu floarea de mac). Acum ne putem intrebarea daca acest apicultor se afla printre cei nemultumiti de anul apicol dezamagitor?
Tot in categoria apicultorilor nemultumiti ii putem include pe “pescari”(acei apicultori care au echivalat povestile pescaresti cu povestile apicole, prin asa-zisele productii record).
Exista, din fericire, si categoria apicultorilor desavarsiti, precum si apicultori incepatori cu o pasiune si pofta de invatat care suplinesc lipsa de experienta.
Apicultorii desavarsiti sunt foarte usor de recunoscut: ei stiu ca e mai importanta albina decat cutia, mai importante puterea si sanatatea stupilor decat numarul lor, nu asteapta venituri fabuloase (desi mare parte dintre domniile lor le genereaza) si sunt intotdeauna dispusi sa dea sfaturi utile, inclusiv in mediul virtual.
In ceea ce priveste apicultorii incepatori, am observat ca acestia sunt foarte gresit tratati de cei mai vechi in breasla. Inca nu este clar definit in mentalitatea apicultorilor daca intre domniile lor trebuie sa existe colaborare sau concurenta? Eu zic ca trebuie imbinate. Colaborarea excesiva poate dauna, poate aduce conflicte, poate urma un drum gresit, iar concurenta, atat timp cat este una loiala si constructiva, o putem numi colaborare. Cu acest prilej, imi permit sa le ofer un sfat personal apicultorilor aflati la inceput de drum. In primul rand, le recomand sa minimizeze valoarea investitiei initiale, pana la capatarea unei expertize apicole, care sa le poata permite intretinerea unui numar mare de familii, cat si sustenabilitatea unei investitii de amploare. In al doilea rand, sa-si aleaga cu foarte mare atentie baza de documentatie, sursele de informatii. Sunt 4 factori importanti, surse distincte de informatii care pot forma experienta unui apicultor: 1. Propriile greseli; 2. Discutiile si asistenta apicultorilor cu experienta la lucrarile in stupina; 3. Literarura de specialitate; 4. Forumurile si mediul virtual. Toti acesti factori lucreaza impreuna si lipsa unuia din ei ar rupe echilibrul informational.
Intorcandu-ne la productia slaba de anul acesta, care ne-a afectat aproape in egala masura, indiferent de zona tarii sau tipul de apicultura practicat(pastoral sau stationar), consider ca ar trebui sa ne incurajeze, dar totodata sa ne puna niste semne de intrebare. Sa fie doar vremea nefavorabila singura cauza? Personal, consider ca nu. Cred ca exista multe alte cauze, cum ar fi supraaglomerarea bazelor melifere (la padurea Rusetu, judetul Buzau, culesul de salcam I a adunat peste 15.000 de stupi), asezarea haotica a stupinelor in pastoral, iernarea necorespunzatoare, boli, cuiburi marite prematur cu puiet racit si altele.
Un alt aspect neglijat de majoritatea apicultorilor este faptul ca albina nu produce doar miere!! Spre exemplu, la un stup se pot recolta anual (cu ajutorul plaselor speciale) 300-400g de propolis (atentie!! Propolis pur, net superior calitativ celui razuit de pe rame), ceea ce poate insemna aproximativ 100 lei/stup, fara a afecta productia de miere!
In ultimul rand, as vrea sa transmit un mesaj apicultorilor ca producator de stupi si tamplarie apicola. In ultimii ani, odata cu dezvoltarea domeniului apicol si a cresterii numarului de stupine, gasim in fiecare judet cel putin 3-4 producatori de stupi. Astfel, apicultorii au de unde alege, concurenta naste de cele mai multe ori calitate. Orice stup este bun, daca asigura o protectie pentru albine si, cat de cat, un urdinis si un acoperis. Stup poate fi: un pom, o scorbura, un horn de casa, etc. Asadar, albina ne transmite un mesaj clar: nu vrea sa stea intr-o vila, ci intr-o cutie curata si ferita de intemperii. Stupii, indiferent de producator, trebuie sa fie executati din material uscat (lemnul de rasinoase uscat artificial ramane in uscator la 10% umiditate, iar aer liber, in functie si de umiditatea aerului, este undeva la 11-12%—nu exista umiditate 0 nici la lemnul de esenta tare, iar o umiditate de 6-8% a rasinoaselor nu este altceva decat marketing mincinos), bine incleiat(cu adeziv si nu aracet), fara orificii ce pot duce la intrarea curentilor de aer, sa asigure o protectie si aerisire corespunzatoare vara/iarna. De asemenea, trebuie tinut cont ca uneori un stup foarte ieftin nu este o afacere profitabila, precum un stup foarte scump nu garanteaza o calitate premium. In rest, alegerea va apartine dumneavoastra, apicultorilor.

Cu respect,
Administrator Atelierul De Stupi Apicolanet,
Ec. Eduard Patrascu

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play