Popular, planta medicinala este cunoscuta sub numele de armurar, armurarii, crapusnic, scaiul Sfintei Marii, scai pestrit si este foarte valoroasa prin efectele sale asupra functiilor ficatului, iar in latina i se spune Silybum marianum. Armurariu creste in tufe si atinge o inaltime de la unu la doi metri, are frunzele verzi cu nervurile albe. Apare in perioada lunilor iunie-august, florile sunt de culoare purpurie violeta, preferand terenurile bogate in minerale si putin nisipoase. De la aceasta planta medicinala se folosesc numai semintele care se zdrobesc pentru ceai. Semintele de armurariu sunt bogate in silmarina avand un efect protector asupra ficatului si veziculei biliare. Se folosesc si ca materie prima in industria medicamentelor (silmarina).
Din vremuri stravechi armurariul se folosea in tratamentul bolilor ficatului, in cazurile de ciroza, in cele de obezitate si la alcoolicii inraiti. De asemeanea ceaiul din seminte de armurariu zdrobite folosit sub forma de comprese umede face minuni in cazurile de varice si ale ulcerului varicos. Se recomanda in fiecare zi cate doua cesti de ceai de armurariu in cazul hepatitelor. Pentru persoanele care nu ingaduie gustul salciu al ceaiului din seminte de armurariu poate sa adauge si o lingurita de menta si putina miere.
Mod de folosire:
Ceai (decoct): o lingurita cu varf cu semnite de armurariu zdrobite se pune la o cana cu apa clocotita si se beau in fiecare zi cate doua cani repartizate in trei portii inainte de fiecare masa.
