Situația Barajului Mosul: experții o denumesc bomba nucleară din Irak

in Stiri online

Prăbușirea barajului de la Mosul va fi mai tragică decât o bombă nucleară. Avertismentele cercetătorilor și ecologiștilor despre iminenta prăbușire sunt ignorate de oficialitățile irakiene.

În timp ce operațiunile militare de recuperare a orașului Mosul din mâna grupării teroriste Statul Islamic al Irakului și Levantului (ISIL) sunt în plină desfășurare, o altă bătălie, la fel de importantă, se dă pentru salvarea barajului de la Mosul, situat la 60 km în nordul

După 6 luni de pregătiri logistice, o companie italiană a început lucrările de reparații la acest baraj, sub protecția asigurată de 500 de soldați italieni și forțe kurde Peshmerga.

Compania italiană, TREVI, are la dispoziție aproximativ 18 luni să consolideze fundația barajului. Experții avertizează că, în cazul prăbușirii barajului, cca 11,11 miliarde de metri cubi de apă din Lacul Dahuk vor ajunge în Mosul, provocând inundarea a milioane de oameni care trăiesc pe malul râului Tigru.

„Nu știu dacă este vorba de o cursă contra-cronometru, dar avem la dispoziție mijloacele și tehnologia necesare pentru a reda siguranța barajului”, a declarat telefonic, sub protecția anonimatului, o sursă din companie.

Prin semnarea unui contract în valoare de 300 milioane de dolari, finanțat de Banca Mondială, compania italiană a început lucrări de întreținere la baraj, dar și de reparații și consolidare prin injectarea unui ciment mixt (rostuire). Compania, cu domeniu de activitate în inginerie, asigură pregătire personalului local pentru a se familiariza cu tehnologia sa.

Cercetătorii spun că reparațiile sunt doar o soluție temporară, iar populația ar trebui să pregătească evacuarea zonei. „Oricât de bine este asigurată întreținerea, nu face decât să întârzie apariția dezastrului”, este de părere Nadhir al-Ansari, profesor de ingineria mediului și resurse de apă la Universitatea Lulea din Suedia și expert publicist pe tema Barajului Mosul.

Într-un interviu pentru Al Jazeera, Ansari a spus că barajul cu o lungime de 3.4 km, al patrulea ca întindere din Orientul Mijlociu, este construit pe un teren instabil, iar prăbușirea lui este inevitabilă. „Este doar o chestiune de timp. Va fi mai rău decât dacă a-i arunca o bombă nucleară în Irak”, a spus Ansari.

Un studiu recent al experților norvegieni arată că straturile sedimentare și mișcarea laterală provoacă tot mai multă îngrijorare. Ansari a explicat că indicele batimetric din partea inferioară a rezervorului arăta în 2011 prezența a sute de găuri în nordul barajului, unele dintre ele având chiar 20 de metri și care probabil s-au mai mărit de atunci.

Ecologul irakian, Azzam al-Wash spune că mișcarea barajului nu pare să fie foarte mare, dar pentru un baraj de asemenea dimensiuni, poate fi interpretată ca semnal al unui viitor dezastru. Cât despre lucrările de reparații, el a spus: „este ca și cum ai aplica pansamentul pe o rană provocată de glonț și te prefaci că totul va fi în regulă”.

Chiar dacă numai 26% din baraj s-ar prăbuși, studiile prezic inundații de proporții catastrofale. Inundațiile ar distruge infrastructura tuturor orașelor de pe malurile râului Tigru, inclusiv Tikrit, până la aproximativ 700 km sud de baraj.

Profesorul Ansari, consultant la Ministerul Irakian de Irigații în 1995, a fost la Bruxel în iunie să prezinte cercetările sale despre Barajul Mosul. El a spus că oficialii și diplomații europeni au discutat despre pregătirea unui plan de evacuare și identificarea unor locații pentru instalarea taberelor de refugiați.

Un simpozion de experți, reunit la Roma în aprilie pentru a discuta problema Barajului Mosul, a concluzionat: „Întrebarea nu este dacă se va prăbuși barajul din cauza factorilor actuali, ci când se va întâmpla asta”.

Pentru rezolvarea problemei, există două opțiuni: încercarea de a preveni inundația prin investirea în structura de rezistență a barajului sau pregătirea operațiunilor de evacuare a milioane de oameni.

Cunoscut și sub numele de „Barajul Saddam”, construcția structurii a început în 1981 pe o fundație de gips, anhidrit și piatră de var, care a erodat în 1985, după ce rezervorul a fost umplut. În timpul regimului Saddam Hussein, Generalul Taha Ramadan a ales acest loc pentru construcția barajului pentru oferi joburi populației din zona orașului Mosul.

În acea perioadă, Turcia și Siria confisca resursele de apă din râuri importante precum Eufrat, iar Irakul avea suprafețe mari de deșert. Avertizat fiind de către Swiss Consultants Consortium, Saddam și apropiații săi au ignorat faptul că locul amplasării barajului prezintă un risc foarte mare iar fundația necesită o cimentare permanentă. În 1988, Saddam a aprobat construirea Barajului Badush cu scopul de reținere a volumului de apă din Mosul în cazul în care acesta ar ceda.

Când s-a realizat 40% din proiect, acesta a fost oprit în 1991 din cauza sancțiunilor impuse Irakului după terminarea Războiului din Golf. După înlăturarea lui Saddam, US Corps of Engineers a garantat Ministerului Irakian al Apelor un sistem de cimentare a barajului printr-un program de 27 milioane de dolari. Un raport al US Corps din 2006 avertizează că situația barajului este foarte precară. „În ce privește potențiala eroziune internă, Barajul Mosul este cel mai periculos din lume”, afirmă Corps.

Stuart Bowen Jr., Inspector General Special pentru Reconstruția Irakului (2007), a criticat programul de cimentare, afirmând că niciunul dintre bugetele alocate pentru baraj nu au fost folosite în interesul irakienilor. El menționa următoarele cauze: „lipsa controlului calității, schițele deficitare, construcția inadecvată, distribuirea incorectă a echipamentului și materialelor și nefinalizarea lucrării”. Pe scurt, corupția și managementul defectuos al fondurilor alocate pentru conservarea barajului, au făcut din acest proiect un pericol major în zonă.

Procesul de cimentare a fost în supravegherea Ministerului Irakian al Resurselor de Apă până când ISIL a confiscat barajul și instalația de 750 MW în august 2014, astfel oprindu-se lucrările. Două săptămâni mai târziu, după ce forțele terestre kurde, irakiene și cele ale Statelor Unite au îndepărtat 500 de combatanți ISIL din zona barajului, s-a descoperit că cea mai mare parte a echipamentului a fost distrus.

Mai sunt și unii politicieni irakieni care cred că avertismentele Statelor Unite despre pericolul de Barajul Mosul pot fi doar conspirații pentru a menține influența Occidentului în regiunea nord-irakiană. Deși Italia a anunțat că este de acord să trimită trupe pentru a asigura protecția atât a barajului, cât și a muncitorilor, Ministrul Shammari, susținător al lui Muqtada al-Sadr, important lider reigios irakian, a răspuns că nu are nevoie de niciun sprijin din afara țării.

Sursa: aljazeera.com

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play