Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

SOLUL

in Biologie/Enciclopedie

Factorii edafici sau pedologici sunt legaţi de proprietăţile solului. Solul reprezintă stratul afânat de la suprafaţa scoarţei terestre capabil să întreţină viaţa plantelor. Solul acţionează ca factor ecologic în special prin chimismul său. Chimismul solului acţionează prin reacţia solului şi prin regimul de săruri.

Reacţia solului (pH-ul) poate constitui un factor limitant pentru plante. Speciile vegetale pot fi împărţite în:

– stenoionice (cu valenţă ecologică restrânsă) care pot fi acidofile, de exemplu cartoful şi secara, care cresc la pH-ul 6, neutrofile, de exemplu grâul, care creşte la pH-ul 7 şi bazofile, de exemplu orzul şi lucerna, care cresc la pH-ul 8;

– euriionice (cu valenţă ecologică largă), care sunt indiferente la valorile de pH.

Limitele de toleranţă a pH-ului sunt pentru majoritatea plantelor cuprinse între pH 3 şi pH 9.
pH-ul acid este întânit în general pe solurile silicioase, iar plantele se numesc silicofile; datorită slabei nitrificări plantele de exemplu coniferele şi ericaceele au micorize ectotrofe şi endotrofe, iar plantele insectivore îşi suplimentează nutriţia cu insecte.

PH-ul alcalin este întâlnit în general pe solurile calcaroase, iar plantele se numesc calcifile; solurile calcaroase au o solubilitate scăzută a metalelor grele şi o activitate foarte ridicată de nitrificare şi fixatoare de azot.

Regimul de săruri, respectiv concentraţia de săruri minerale din sol poate constitui de asemenea un factor ecologic limitant în răspândirea plantelor.

În funcţie de concentraţia de săruri, solurile pot fi:

– normale, cu o concentraţie de 2-5 %o în soluţia solului şi de până la 10 %o în sol;
– salinizate, cu o concentraţie de săruri superioare acestor valori.

Solurile salinizate pot fi:

– soloneţ, cu săruri alcaline (tip Na2CO3), lipsite de săruri la suprafaţă, situate numai la adâncime, de culoare cenuşie;
– solonceac, cu săruri neutre (tip NaCl, CaCl2), cu săruri la suprafaţă, de culoare albă.

În funcţie de toleranţa la salinitate, plantele pot fi:

– glicofile, care cresc pe soluri normale;
– halofile, care cresc pe soluri salinizate.

Plantele halofile pot fi:

– obligatorii, care cresc numai pe soluri salinizate;
– facultative, care pot creşte şi pe alte soluri, deşi preferă solurile salinizate.

După gradul de toleranţă la salinitate, plantele halofile pot fi:

– halofile de sărături puternice (Sueda maritima, Salicornia herbacea);
– halofile de sărături moderate (Puccinellia distans, Plantago maritima);
– halofile de sărături slabe (Matricaria chamomilla).

Factorii orografici sunt reprezentaţi de altitudinea, expoziţia, înclinarea şi configuraţia terenului. Ei manifestă o acţiune indirectă asupra plantelor, realizată prin modificarea factorilor climatici şi edafici.

Altitudinea influenţează factorii climatici temperatură, umiditate, luminozitate şi vânt. De exmplu, creşterea altitudinii determină scăderea temperaturii şi creşterea umidităţii, ceea ce determină procesele de levigare şi podzolire în sol. Rezultatul este etajarea vegetaţiei în funcţie de altitudine.

Expoziţia influenţează temperatura şi umiditatea aerului. Astfel, pe pantele sudice temperatura este ridicată şi umiditatea este scăzută; aceasta va determina o vegetaţie termofilă şi xerofilă. Pe pantele nordice, temperatura este mai coborâtă şi umiditatea este mai ridicată; aceasta va determina o vegetaţie mezofilă.

În zona de dealuri, zonarea culturilor se va realiza în funcţie de aceste condiţii. Astfel, pe pantele cu expoziţie sudică se vor cultiva vii şi livezi, pe când pe pantele cu expoziţie nordică se vor menţine pajişti naturale şi păduri.

Înclinarea pantei influenţează atât factorii climatici cum sunt insolaţia şi umiditatea, cât şi factorii edafici. Astfel, cu cât înclinaţia este mai mare, cu atât insolaţia este mai puternică, iar capacitatea de reţinere a apei şi acumularea substanţelor organice în sol este mai redusă, în timp ce o parte din sol este spălat.

Un rol deosebit în înlăturarea acestor efecte îl are vegetaţia lemnoasă, care reduce insolaţia, fixează solul şi îl fereşte de eroziune. Despăduririle masive ce s-au realizat pe unii versanţi de munte şi de deal au dus la puternice alunecări de teren şi fenomene de eroziune.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web