ARMATA ISRAELULUI face dezvăluiri pe site-ul oficial al Instituției despre MAREȘALUL ION ANTONESCU și ROMÂNIA acelor vremuri

ARMATA ISRAELULUI face dezvăluiri pe site-ul oficial al Instituției despre MAREȘALUL ION ANTONESCU și ROMÂNIA acelor vremuri

Domnul profesor Ion Coja a relatat într-un articol modul în care este prezentat mareșalul Ion Antonescu pe pagina oficială a Armatei Israelului. Propagandele sovietică, a alogenilor și a românilor comuniști au ilustrat o imagine antisemită a Mareșalului Ion Antonescu, dar după cum îl prezintă Armata Israelului, adevărul este foarte diferit de ceea ce am fost învățați și obligați să credem.

Iată mai exact ce spune prof. Ion Coja despre acest subiect: „În urmă cu câteva luni, amicul Puiu H.N. din Israel mi-a semnalat, emoționat, că pe site-ul oficial al Armatei Israelului a apărut un material „favorabil mareșalului Ion Antonescu”. Un montaj de texte și fotografii este dedicat aviatorilor și parașutiștilor evrei căzuți prizonieri în România în Al Doilea Război Mondial; montaj în care apare o informație despre Mareșal, deloc concordantă cu un „antisemit” și „criminal de război”. Același domn mi-a procurat la momentul potrivit un document al Yad Vashem-ului în care se preciza că nu există niciun motiv sau document care să-l incrimineze în vreun fel pe Generalul Ion Antonescu pentru cele petrecute la Iași în iunie 1941.

S-ar putea ca acesta să fie începutul descoperirii adevărului! Mulți evrei, cu cea mai bună reputație, au vorbit despre ce s-a întâmplat cu evreii din România în timpul regimului Ion Antonescu: nici vorbă de genocid sau holocaust! Mai devreme sau mai târziu, poziția oficială trebuie să se plieze pe adevăr sau măcar să-l caute cu sinceritate și bună credință!

 
Reproducem în continuare traducerea textului din ebraică în limba română și comentariul nostru.
Parașutiști din chibutzuri, originari din Romania au fost parașutați în Europa în timpul Holocaustului 1944.
Bombardarea câmpurilor petroliere și a rafinăriilor din zona Ploiești – România.
Pe 1 august 1943 au ieșit din Bengazi în Libia, 178 de avioane de tip “Liberator” B-24 ale Forțelor Aliate pentru a bombarda câmpurile petroliere din zona Prahova și rafinăriile de lângă Ploiești. 162 dintre acestea au intrat în Romania și restul au ramas pe drum.
O altă expediție a fost lansată pe 17 august 1944 tot cu avioane “Liberator ” B-17 și B-24 și tot cu scopul de a distruge câmpurile petroliere și rafinăriile din zona Valea Prahovei – Ploiești. 27 de bombardamente au avut loc în timpul cărora Forțele Aliate au suferit pierderi de 300 de avioane și circa 3000 de membri ai echipajelor de zbor au murit sau au fost raportați dispăruți.
Au avut loc și alte bombardamente aeriene deasupra teritoriului Romaniei, când echipele de zbor au fost capturate de Autoritățile Române. Numarul acelor echipe de zbor care au căzut pe teritoriul României a depășit 1000.Unii au fost prinși și închiși, iar altii s-au ascuns. În ajutorul celor ascunși au fost trimiși parașutiștii evrei din Palestina care au reusit salvarea a cca 150 de aviatori ai Forțelor Aliate.
La sfârșitul războiului Autoritățile Române au eliberat ceilalți 1161 de prizonieri, dintre care: 1117 americani, 31 britanici, 12 olandezi și un francez.
Parașutiștii israelieni au acționat pentru a-i organiza pe evreii din România să poată emigra în Israel, astfel încât 60000 de evrei au părăsit țara.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au fost trimiși în Romania 10 parașutiști din chibutzuri din Palestina, toți vorbitori de limbă română: Aba Bardicev, Dov Bergher, Leova Gukovski, Baruh Camin, Mielu Kaner, Arie Fichman, Rico Lupescu, Itzhak Macarescu si Shaike Dan (Ioshua Trahtenberg).
Aba Bardicev a fost lansat la granița Iugoslavia – România, dar nereusind să treacă în România, a fost capturat în Ungaria și condamnat la moarte. Arie Fichman și Leova Gukovski au fost prinși imediat. Au fost închiși și eliberați la sfârșitul războiului. Și Rico Lupescu împreună cu Itzhak Macarescu au fost închiși și eliberați apoi la sfârșitul războiului. Ceilalți parașutiști nu au fost prinși, au reușit să contacteze comunitatea evreilor din București și au organizat apărarea evreilor, iar după război emigrarea lor în Palestina.
Leova Gukovski din chibutz Iagur, a fost lansat în România în noaptea de Rosh Ha Shana (Anul Nou Evreiesc), a fost capturat, închis și eliberat la sfârșitul războiului.
1940: Din greșeala pilotului care trebuia să-i lanseze la 60 de km de Bucuresti, au aterizat undeva într-o suburbie a Bucurestiului. Arie Fichman și Leova Gukovski auzeau în jurul lor obuzele tunurilor antiaeriene explodând. Ca să nu aterizeze în piața așezării, Leova a tras de parașută, a căzut pe acoperișul unei case și s-a rostogolit într-o căruță cu coceni de porumb. Și-a rupt piciorul stâng și n-a mai putut să se miște. A înghițit hârtia cu planul de acțiune și codurile secrete, imediat ce s-a văzut înconjurat de soldații români care l-au luat prizonier. După 1944 Leova s-a întors în țară, în chibutzul Iagur de unde plecase. Arie Fichaman a primit gradul de căpitan (pe nume Jacobson) iar Iehuda Ahisher, gradul de locotenent Hanani. Cei doi au fost transportați în Libia și de acolo trebuiau să fie parașutați lângă Arad. Actiunea “Mantilla” prevedea ca cei doi să ia legătura cu prizonierii Puterilor Alíate și să le organizeze evadarea din detenție.
Mesagerii mișcării sioniste trebuiau să se întâlnească cu cei doi care organizaseră actiunea. Actiunea “Mantilla” era prima acțiune a serviciului MI 9 pentru creearea unei infrastructuri în Balcani. Parașutiștii au trecut prin Cairo pentru a fi parasutați în România. O greseală de navigație a făcut ca în noaptea de 1 octombrie 1943 să aterizeze departe de locul de întalnire cu agenții sionști. Cei doi au fost capturați iar acțiunile din Balcani au fost sistate din cauza venirii iernii.
 1 octombrie, ora 02:15 a.m: Cei doi parașutiști erau în mâna Jandarmeriei Române. Au fost lăsați să doarmă și după-amiază au fost preluați de Serviciul de Informatii pentru interogatoriu. S-au găsit asupra lor 123 de monezi de aur, 198 de bancnote străine și 246 de bancnote în valoare de 173000 lei, sumă importantă la acea vreme. Mai aveau pachete de mâncare concentrată  și truse medicale de prim ajutor.
Anchetatorii n-au recurs la metode de tortură pentru a obține mărturisiri. Dosarul de cercetare a fost transmis direct lui Ion Antonescu, conducătorul României, insistându-se pe faptul că cei doi prizonieri au făcut unele aluzii că “viitorul României depinde de cum se vor purta cu evreii”.
Antonescu refuză să-i predea Gestapoului
Știrea capturării celor 2 parașutiști a ajuns imediat la ambasadorul Germaniei la București, Manfred von Kilinger și apoi la Herman Georing. Gestapoul a cerut imediat predarea lor. Autoritățile române au reușit să evite presiunea nemților pentru un timp prin diferite trucuri (de ex: parașutiștii vor fi interogați de Serviciile Române și rezultatele vor fi transmise Forțelor Aeriene Germane). Cu tóate acestea, Autoritățile Române nu au rezistat în fața presiunii germane și până la urmă, au fost de acord ca Autoritățile Germane să preia interogatoriul asupra lui Arie Fichman în Germania. România a decis să înființeze o comisie compusă din ofițeri români care să-l însoțească pe Arie Fichman (Ghideon Jacobson) și să primească detalii privind tehnica și metodele de interogare folosite de nemti.
Intervenția lui Goering l-a determinat pe Ion Antonescu să accepte ca unul dintre prizonierii Armatei Române să fie interogat de nemți, totuși aliații României de atunci. Omul și militarul de onoare Ion Antonescu s-a asigurat că prizonierul predat până la urmă nemților va fi mereu însoțit de câțiva ofițeri români care îl va proteja de eventualele abuzuri ale anchetatorilor naziști. Lucrurile s-au desfășurat în acord deplin cu regulile civilizației, ale raporturilor corecte între parteneri și adversari. La sfârșitul războiului, cei doi prizonieri evrei s-au întors teferi acasă, în Palestina, viitorul Israel.
Așa cum arată chiar materialul de pe site-ul israelit, prizonierii capturați de autoritățile țărilor vecine României, au avut soarta cea mai tragică: moartea, chiar moartea degradantă, umilitoare! La sud de Dunăre mai mulți membri ai echipajelor de zbor ai Aliaților, luați prizonieri, au fost îngropați de vii până la gât, iar terenul a fost arat imediat. A fost un caz amplu mediatizat, comentat de Primul Ministru Britanic foarte dur: „autorii acestor crime oribile trebuie scoși din Europa!” 
Evenimentele de la Iași, iunie 1941, act clar de agresiune, criminal, a fost comis de militarii germani, iar Autoritățile Române au intervenit pentru a diminua represiunea germană. Detaliu esențial: La Iași, iunie 1941, circa 500 de evrei au fost arestați de Jandarmeria și Poliția Română, iar restul evreilor arestați au fost sub jurisdicție germană. Evreii arestați de Autoritățile Române au supraviețuit cu toții până la sfârșitul războiului, când au fost eliberați. Din păcate, evreii care au murit în acele zile au fost numai dintre cei arestați de germani.
Pentru conformitate, vă invităm să accesați materialul de pe site-ul Armatei Israelului,  מצגת לזכר הצנחנים הישראליים שצנחו באירופה בתקופת השואה
 www.zanhanim.org.il/vf/ib_items/189/ww2.pps
Sursa: ioncoja.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *