Subcarpaţii Transilvaniei

in Geografie

Subcarpaţii Transilvaniei – definiţi ca atare de către Mihai David şi Vintilă Mihăilescu iar în 1972 de către Ion Mac.

Unităţile prezintă un raport strâns între morfologie şi structură care se desprinde din prezenţa unor înălţimi a anticlinalelor diapire şi chiar a unor sinclinale suspendate.

La aceste caracteristici se evidenţiază şi aspectele biopedoclimatice respectiv temperaturi mai coborâte în jur de 7…8°C medie anuală, precipitaţii mai bogate în jur de 700mm/an şi peste, păduri de amestec de gorun şi fag şi chiar doar de fag în zonele mai înalte.

Sunt separate dealurile Bistriţei şi Reghinului cuprinse între Someşul Mare şi Niraj şi dealurile dintre Niraj şi Olt.

Dealurile Bistriţei şi Reghinului – cu cele 2 compartimente:

Dealurile Bistriţeisunt cuprinse între Someşul Mare şi Mureş având în est vulcanismul Munţilor Călimani iar în vest Culmea Şieului (746m). Între aceste unităţi fiind cuprinse depresiunea Dumitra drenată în nord de Valea Sărată, cu aspect deluros cu mai multe culmi interioare.

Depresiunea Bistriţa-Livezile, cu aspect longitudinal de la est spre vest, depresiunea Budac, cu extinderea cea mai largă situată pe valea Şieu unde are aspect de şes aluvionar.

Înspre Călimani este prezentă o prispă piemontană respectiv Piemontul Călimanilor constituit din aglomerate vulcanice cu structură monoclinală, accentuat fragmentat de reţeaua de ape care coboară din munte înspre depresiuni. Este suspendat la cca. 200m deasupra depresiunilor Bistriţei şi Budacului, dispus pe 3 nivele: superior, mijlociu şi inferior.

Are în bază o suprafaţă de eroziune dezvoltată cu formaţiuni pliocene şi sarmatice peste care sunt dispuse formaţiuni piemontane alcătuite în ordine din pietrişuri andezitice, nisipuri, argile.

Forma actuală a piemontului se prezintă printr-o serie de culmi mai înguste spre munte şi mai largi spre vest, în cadrul culmilor fiind modelate 8 terase situate de-a lungul văilor Bistriţei, Budăşelului şi Budacului.

La poala piemontului este prezentă depresiunea Bistriţei care merge spre sud până la depresiunea Vălenii de Mureş (Deda-Porceşti) pe Mureş. Deasupra acestei depresiuni (Bistriţa) se ridică o serie de martori a unui vechi nivel, în primul rând, dealul Cetăţii (682m) la nord de Bistriţa iar la limita dealurilor Bistriţei cu Câmpia Transilvaniei este prezentă Culmea Şieului încadrată unui anticlinal badenian străpuns de sâmburi de sare încadrându-se brâului de cute diapire.

Dealurile Bistriţei prezintă complexitate nu numai în privinţa structurii şi a reliefului ci şi prin celelalte componente ale peisajului geografic respectiv climat tipc de coline mai moderat cu excepţia depresiunilor unde apar inversiuni de temperatură, minima absolută la Bistriţa, – 30,8°C, precipitaţii 700-800mm/an, păduri de gorun şi fag în Culmea Şieului şi Piemontul Călimanilor iar pe pantele cu expunere sudică s-a dezvoltat viticultura în primul rând în vecinătatea Bistriţei.

Se remarcă oraşul BISTRIŢA cu aproape 90.000 loc. Favorizat în dezvoltare datorită poziţiei sale pe drumul de legătură dintre Transilvania şi Moldova, cu populaţie germană (saşii) aşezată în secolul XII – XIII pentru apărarea pasurilor. În prezent cu industria construcţiilor de maşini, acumulatori, mecanică fină, industria de prelucrare a lemnului, ind. textilă (Netex) şi ind. alimentară;

La ieşirea Mureşului din defileu, de-a lungul Mureşului s-a dezvoltat un sector de dealuri şi depresiuni, respectiv dealurile Reghinului în cadrul cărora este prezentă pe Mureş, depresiunea Vălenii de Mureş, limitată la vest de Culmea Şieu-Sînioara şi dealul Osoiu după care mai în aval urmează depresiunea Reghin de tip intracolinar care este limitată la vest de dealul Teleac.

Depresiunea Vălenii de Mureş este de natură tectonică cu formaţiuni piemontane de tip andezitic, este legată printr-o înşeuare cu depresiunea Gurghiului şi având în vest Culmea Teleacului (anticlinală) iar la est masivul vulcanic al Gurghiului, de-a lungul văii Gurghiului.

În acest sector este prezent oraşul REGHIN cu cca. 30.000 loc. cu industria de prelucrare a lemnului (produse muzicale, sportive), construcţii de maşini şi industrie alimentară (bere).

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.