Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Surse ale stresului la locul de munca

in Psihologie

Oxford English Dictionary explică etimologia cuvântului stres ca provenind din abrevierea cuvântului „distres”, folosit în engleza medievală cu înţelesul de dificultate, necaz, durere, provocate de factori exteriori organismului.

Care sunt sursele stresului?

Pot fi identificate şase mari categorii de surse de stres: factorii postului, rolurile din cadrul organizaţiei, relaţiile interpersonale de la locul de muncă, aspectele legate de dezvoltarea carierei, factorii organizaţionali şi interfaţa familie – muncă. În funcţie de grupurile profesionale, unii factori pot fi mai evidenţi decât alţii.

Caracteristicile postului

Condiţiile fizice de lucru care au fost cel mai des investigate şi care pot afecta sănătatea fizică a angajaţilor şi starea lor de bine sunt zgomotul, vibraţiile şi temperatura. Nivelul zgomotului a fost raportat ca factor de stres mai ales de către muncitorii din industria manufacturieră şi industria producătoare de oţel. Problemele de sănătate cel mai des înregistrate printre angajaţii expuşi unui nivel ridicat al zgomotului sunt: alergiile, problemele respiratorii şi gastro-intestinale, scheleto-musculare şi cardiace. Vibraţiile au efecte negative importante mai ales în ramuri industriale precum prelucrarea oţelului, în meserii în care se folosesc freze pneumatice, avioane cu elice sau elicoptere, în instalaţiile de forare.  Temperaturile extreme pot induce răspunsuri fiziologice care să afecteze negativ performanţa în muncă, sănătatea şi starea de bine a individului. Luarea deciziilor, discriminarea fină, acţiunea rapidă sau precizia pot fi serios afectate de nivele prea ridicate sau prea scăzute ale temperaturii. Rămân însă de studiat diferenţele individuale în ceea ce priveşte toleranţa factorilor termici şi a vibraţiilor. Încărcarea cu sarcini reprezintă un alt agent de stres pentru mulţi angajaţi. Atât supraîncărcarea cât şi subîncărcarea cu sarcini pot genera efecte psihologice şi fiziologice nedorite. Munca sub presiunea timpului pentru a respecta termene limită reprezintă o sursă majoră de supraîncărcare cantitativă şi se asociază cu nivele crescute ale anxietăţii, depresiei şi performanţei în muncă. Şi sub-încărcarea cantitativă a fost identificată ca factor de stres, plictiseala generată de munca monotonă şi rutinieră determinând anxietate, depresie şi insatisfacţie profesională, efectele fiind mai puternice pentru angajaţii din schimburile de noapte. Supraîncărcarea şi subîncărcarea calitativă pot reprezenta factori de stres cu efecte precum insatisfacţia profesională, fluctuaţiile mari de personal.  Programul de lucru prelungit, dar şi cel în schimburi, pot avea efecte negative asupra angajaţilor: probleme de sănătate, insatisfacţie la locul de muncă, diminuarea stării de bine.  Ritmul accentuat al evoluţiei tehnologice are ca efect perimarea rapidă a deprinderilor şi cunoştinţelor, ceea ce poate uşor să se transforme într-un factor de stres dacă nu se iau măsuri în ceea ce priveşte instruirea angajaţilor cu privire la schimbările tehnologice introduse. Managerii reprezintă una dintre categoriile care îşi fac mari probleme cu privire la extinderea rapidă a informatizării, şi asta pentru că resimt presiunea de a adopta noile tehnologii şi de a-i ajuta pe proprii angajaţi să se adapteze lor şi să le utilizeze eficient. Unele profesii sunt, prin natura lor, mai puternic expuse la riscuri şi accidente: ofiţerii de poliţie, minerii, angajaţii închisorilor, pompierii, angajaţii pe platforme de exploatare a petrolului şi gazelor. Aceştia se află într-o stare de permanentă activare, gata oricând să reacţioneze la situaţii de criză, ceea ce are ca efect creşterea adrenalinei, o stare de tensiune musculară, schimbări în ritmul respiraţiei.  Relaţiile inter-personale la locul de muncă

Suportul social sub forma coeziunii de grup, încrederii inter-personale şi sprijinului supervizorului se asociază cu nivele scăzute ale stresului, cu nivele crescute ale satisfacţiei profesionale şi cu o sănătate mai bună. Nivelul scăzut al empatiei, preocuparea exclusivă pentru propria persoană, critica exagerată induc relaţii tensionate printre angajaţi. Lipsa de interes pentru nevoile, atitudinile, motivaţiile angajaţilor care caracterizează un stil de conducere centrat pe sarcină induce un nivel ridicat al stresului pentru mulţi angajaţi. O problemă importantă pentru cercetare se referă la nivelul optim de suport, inclusiv oferirea de informaţii şi sfaturi, feed-back privind performanţa, ghidare în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii. Există, de asemenea, diferenţe inter-individuale în ceea ce priveşte nevoia de sprijin din partea şefului.

 Aspectele legate de evoluţia carierei  Nesiguranţa locului de muncă a devenit o realitate pentru toată piaţa forţei de muncă datorită evoluţiei tehnologice şi globalizării. S-au demonstrat efecte asupra stării de sănătate a indivizilor precum ulcer, colită, creşterea durerilor musculare. Efectele negative ale reducerilor de personal asupra relaţiilor dintre angajaţi cuprind creşterea nivelului conflictelor inter-personale şi a rezistenţei la schimbare, scăderea angajamentului faţă de organizaţie, toate corelând cu scăderea performanţei în muncă şi, prin urmare, cu scăderea eficienţei organizaţionale.

Promovarea şi avansarea în carieră par a fi aspecte generatoare de stres, chiar şi atunci când iti percepi locul de muncă ca fiind sigur şi stabil. De obicei lipsa promovării este percepută ca stresantă, dar există cazuri în care tocmai promovarea este percepută ca fiind stresantă – şi asta se întâmplă atunci când individul este promovat peste abilităţile sale auto-percepute.

Angajaţii cu stimă de sine ridicată au şanse mai mari de a obţine performanţe bune după un eveniment stresant decât persoanele cu stimă scăzută de sine. Nivelul stimei de sine ar putea influenţa strategiile de gestionare a stresului utilizate, persoanele cu stimă scăzută de sine fiind mai pasive deoarece au o încredere mai scăzută în capacitatea lor de a influenţa mediul în care se află. Ei au găsit un efect de interacţiune între conflictul de roluri şi stima de sine, în sensul că angajaţii cu un nivel scăzut al stimei de sine înregistrau o relaţie semnificativă între perceperea conflictului de roluri şi acuzele somatice.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Psihologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web