Tag archive

arta

Oamenii care distrug arta în numele Fecioarei Maria

in Articole/Extern de

Oamenii din Huamantla, Mexic, crează adevărate opere de artă, pe care ulterior le distrug în numele Fecioarei Maria. Obiceiul straniu are o puternică semnificație religioasă. În fiecare an, în noaptea de 15 august nimeni din Huamantla nu doarme. Toți cetățenii muncesc din greu pentru a crea un tapet de minim 7 kilometri pe asfaltul străzii…

Citeste mai mult

Barocul

in Arta de

Este un curent aparut in Italia dupa renastere . Apogeul barocului a fost in secolul al XVII-lea cand s-a generalizat in tarile catolice din Europa . Spre deosebirede renastere care este caracterizata prin liniste si echilibru , barocul este caracterizat prin linii sinuase sugerand neliniste si prin contraste de umbra si lumina . Arhitectura se…

Citeste mai mult

IMPRESIONISMUL

in Istorie de

Reprezinta un curent artistic aparut in secolul XIX in Franta si reprezinta inceputul perioadei moderne . Denumirea lui provine de la titlul unui tablou al lui Claude Monet-“Impresie rasarit de soare “ . In perioada impresionismului s-au descoperit aparatul de fotografiat ( instantaneul ) , descoperiri in optica si in biologie precum si existenta stampelor japoneze…

Citeste mai mult

Literatura persană

in Istorie de

Literatura persană În literatură – domeniu în care Persia islamică îşi va aduce marea contribuţie la tezaurul culturii universale, – prima capodoperă este Avesta. Este cartea sacră a străvechilor perşi, atribuită însă lui Zoroastru, – datând din epoca ahemenidă, dar redactată sub sassanizi. Cuprindea iniţial 21 de cărţi, din care au rămas una singură completă,…

Citeste mai mult

Sculptura persană

in Istorie de

Sculptura persană Arta persană este o apoteoză a monarhiei. Basorelieful, în special, este conceput şi realizat în scopul de a exalta ideea de monarhie absolută şi persoana monarhului. Apare şi aici modelul asirian; cu deosebirea că linia veşmintelor, a drapajului, este mai delicată decât în basoreliefurile asiriene. Varietatea de figuri, de atitudini, de mişcări, este…

Citeste mai mult

FOTO: Motivul uimitor pentru care nu mai trebuie sa speli masina!

in Galerie de

Cu siguranta ceea ce vei vedea mai jos este un motiv foarte bun pentru a nu mai spala masina. Arta capata diferite forme. Se numeste Dirty Car Art

Citeste mai mult

Reguli in fotografie pe care trebuie sa le stii

in Arta de

Probabil cunosti poantele ratate cand ii ceri unui amic aflat pe buza pantei sa faca un pas inapoi si sa zambeasca dulce… Dar nu numai astfel de cazuri duc la ratarea momentelor unice, savuroase si marete pe care vrei sa le imortalizezi. Ce-ar fi sa parcurgi cateva sfaturi necesare unui fotograf amator? PROASTA INCADRARE Personaje…

Citeste mai mult

Psihopedagogia imaginarului

in Pedagogie/Psihologie de

Aşa cum îl prezintă G.Bachelard, artistul îşi găseşte rostul său în comunitate alături de meseriaş, manager, om de ştiinţă , profesor, industriaş etc. El experimentează – cu imense costuri psihice – moduri de trăire în imaginar, de explorare a posibilităţilor acestuia, de stăpânire a forţelor sale profunde, de dialog între modelul conştiente şi inconştiente ale…

Citeste mai mult

Tipuri de creatori – Cazuri de artişti români

in Arta de

Creatorii care au drept element primordial apa. În Apa şi visele .eseu despre imaginaţia materiei (1995), G. Bachelard trece în revistă complexul Ofeliei, Complexul lui Narcis, Complexul Lui Caron. Autorul consideră că elementul apă corespunde în cel mai înalt grad profundităţii sufletului omenesc, el este (ca şi pentru Jung) imaginea emblematică a inconştientului, aşa cum…

Citeste mai mult

Tipuri de artişti

in Arta de

Privite din unghiuri de vedere diferite ,în funcţie de dominantele teoretice impuse de teorii şi curente mai mult sau mai puţin moderne sau la modă, dar şi de viziuni personale înnoitoare ale unor gânditori cu certă autoritate, tipurile psihologice cunosc, ele însele, o varietate de perspective. Vom încerca să conturăm imaginea acestei tipologii sprijinindun-ne îndeosebi…

Citeste mai mult

Tipologia artistică

in Arta de

Ca formaţiune psihologică, tipul face trimitere la o realitate lesne identificabilă ca reuniune (grup, familie, categorie) de entităţi (persoane, calităţi, procese „produse” activităţi, etc) caracterizată prin ceea ce constituenţi au în comun (o trăsătură sau câteva unificatoare) distingându-l totodată de alte realităţi comparabile. Conceptul de tip are prin urmare, sens generic. Pentru ca un element…

Citeste mai mult

Empatia şi creaţia literară

in Enciclopedie de

Nevoia de a delimita sub raport ştiinţific unele caracteristici proprii fenomenului empatic în directă dependenţă de specificul activităţii în care se implică nemijlocit, ne îndeamnă la o indirectă comparaţie între manifestările transpunerii psihologice în procesul creaţiei literare faţă de modalitatea creativă de natură scenică. Comparaţia permite şi asemănări şi deosebiri, aşa încât putem constata mai…

Citeste mai mult

Empatia scenică

in Arta de

Fenomenul empatiei scenice sau al transpunerii actorului în psihologia personajului a constituit obiectul a două lucrări experimentale publicate în ţară de către S. Marcus – 1971 şi Gh. Neacşu – 1971, referitoare la aptitudinile scenice. Acestor lucrări cu caracter monografic se adaugă şi diferite studii privind activitatea scenică, la care ne vom referi în măsura…

Citeste mai mult

PREMISELE EMPATIEI ŞI CREAŢIEI ARTISTICE

in Arta de

Este un fapt bine cunoscut că personalitatea, în existenţa sa, iniţiază şi săvârşeşte diferite demersuri specifice cu finalitate adaptativă pentru a Înţelege, cunoaşte, anticipa, realitatea înconjurătoare în care un rol aparte îl ocupă ceilalţi indivizi cu care intră şi rămâne în contact social. În scopul realizării unor astfel de demersuri, personalitatea se foloseşte de calitatea…

Citeste mai mult

Calităţile criticilor de artă

in Arta de

Nevoia de obiectivitate în aprecierea comunicativităţii expresive a determinat descoperirea criteriilor ştiinţifice sine qua non: vârsta, sexul, apartenenţa culturală, raportul normal-patologic, profesia – ca şi în cazul exprimatorilor, însă aici se impune şi un criteriu special – componenţa juriilor (câţi judecători sunt absolut necesari unei evaluări obiective). a) Maturii sunt judecători superiori copiilor. b) Femeile…

Citeste mai mult

Talentul expresiv

in Arta de

Expresivitatea este un termen cu cel puţin trei implicaţii de sens: 1. unul elementar sau bazal – capacitatea de a avea expresie; 2. unul de proprietate sau valentă (abilitate obiectivă) a unui „obiect” de a suscita, de a scoate în relief, de a comunica şi de a influenţa un agent percipient prin armonia, mai ales…

Citeste mai mult

Premisele expresivitatii

in Arta/Psihologie de

„Intuitiv lucid, răscolit de afecte puternice şi înzestrat cu o fantezie mai vie şi mai originală, artistul este în acelaşi timp stăpân peste o facultate expresivă superioară semenilor săi” (T. Vianu, 1968, p. 240-241). Evocata superioritate a artistului – cea privitoare la expresivitate – este, după M. Ralea (1972), tocmai aptitudinea fundamentală care distinge pe…

Citeste mai mult

Imaginaţia creatoare

in Arta/Psihologie de

Particularităţile cele mai „vizibile”, pentru o privire comună, ale fanteziei creatoare par a fi : 1. – asociativitatea sau 2. – combinatorica (imaginilor şi/sau ideilor), ca şi 3. – noutatea rezultatului-creaţie, la a căror întâlnire se profilează funcţia ei fundamentală în activităţile umane, cea de anticipare/configurare a unui produs original. Înţelegerea comună a imaginaţiei îi…

Citeste mai mult

Virtualitatea expresivă

in Arta de

Trăirea afectivă a artistului este virtual expresivă. Modelul acţionist al generării şi funcţionării emotivităţii a fost socotit analog cu cel al cogniţiei: un raport (de cunoaştere) subiect-obiect, obiectul exercită anumite influenţe, subiectul le receptează/prelucrează, iar rezultatul este o imagine subiectivă a obiectului-stimul. Dacă în schemă generală analogia are unele justificări, în fapt aceasta nu se…

Citeste mai mult

Comutativitatea in arta

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

Trăirea afectivă a artistului dispune de o înaltă flexibilitate. Angajarea emoţională în situaţiile curente de viaţă este, de regulă, „proporţională” cu semnificaţia obiectivă amplificată/diminuată subiectiv. O dată atins nivelul de intensitate propriu unei situaţii, sensul şi durata trăirii tind să se conserve „nealterate” pentru un timp şi să se disipeze treptat într-un fond emoţional din…

Citeste mai mult

Close
Mergi SUS

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web