Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

balonari

Condimentele, adevarate medicamente naturale! Afla cum se folosesc acestea in nenumarate boli si afectiuni

in Sanatate by

Condimentele sunt, fara indoiala, cele mai vechi leacuri-medicamente cunocute de om. Din descoperirile arheologice se stie cu siguranta ca acum 6 000 de ani erau cunoscute si folosite o serie de condimente pintre care macul si chimenul, apoi, in vechiul Babilon, era cunoscut in afara de chimen si feniculul sau sofranul. Proprietatile de baza care erau si sunt folosite condimentele sunt gustul si aroma pe care le dau mancarurilor. Prin condimentare, de-a lungul timpului, mancarea a devenit nu numai o necessitate vitala, dar, prin gusturile tot mai rafinate, a oferit oamenilor momente de rasfat.

Oamenii au observat ca mirodeniile (condimentele) se pot folosi ca leacuri fie in aplicatii interne (fierturi, extracte, ceaiuri, in mancaruri), dar si extern, sub forma de tincturi, adaosuri pentru baie. Omul modern cunoaste inmedie si foloseste in mod current cam 25 de condimente. In unele tari din Asia sau America de Sud mai exista o serie de alte specii mai putin folosite la noi in Europa. Indifferent de sortimentele de condimente trebuie cunoscute cateva reguli de baza cum ar fi:

  • Condimentele se pastreaza in borcane din sticla de culoare inchisa, prevazute cu un capac care inchide bine vasul. Astfel, veti avea la indemana condimente de calitate cu aroma pastrata.
  • Cel mai bine este sa va procurati condimentele in stare nemacinata, sa le pisati sau sa le macinati singuri.
  • In mancaruri, condimentele se pun numai la sfarsit, ele nu se fierb de la inceput.
  • Bunicutele noastre obisnuiau sa scrie retetele pentru amestecurile cu condimente indicand drept unitate de masura “o parte”. Aceasta inseamna ca “o parte” poate fi o lingura sau o lingurita etc. Important este  sa folositi din amestec numai cantitatea recomandata (1-2 lingurite).

In scopuri terapeutice, pentru aplicatii interne, condimentele se pot folosi in urmatoarele moduri:

    1. Extract. Intr-un vas se pune la incalzit o jumatate de litru de apa, se incalzeste pana ce aproape da in clocot, se retrage de pe foc si se lasa foarte putin sa se raceasca. Se pun in apa fierbinte doua dondimente cu condimente macinate, rase sau pisate, fie un singur sortiment, fie in amestec. Indifferent de reteta amestecului, nu puneti mai mult de una-doua lingurite in apa fierbinte, se lasa “sa traga” timp de cinci minute, apoi se strecoara cu o sita foarte deasa, iar extractul obtinut se pastreaza intr-o sticla de 500 ml de culoare inchisa. Din extract se folosesc pana la de trei ori pe zi, cate 2-3 linguri inainte de mesele principale. Nu preparati cantitati prea mari de extract, deoarece efectul este mult mai bun cand este pregatit proaspat.
    2. Ceai. Daca la noi in Europa ceaiurile din plante sunt un lucru obisnuit, ceaiurile preparate din condimente sunt private ca ceva ciudat. Aceste ceaiuri au in special rolul de reviitalizare, dar sunt si speciale pentru bolile cailor respiratorii, bolile specifice femeilor etc. Ceaiurile se prepara astfel: intr-o cana cu apa fierbine se pune o lingurita cu condiment macinat si dupa dorinta o lingurita de ceai negru. Se lasa “sa traga” cinci-zece minute, apoi se strecoara si se pune miere de albine. Spre deosebire de extractul descries mai sus, din care se iau portii de 1-3 linguri, ceaiul cu condimente se bea normal ca oricare alt ceai din plante.

In aplicatii externe, condimentele se pot folosi sub forma de:

      • Adaos pentru baie (bai de sezut sau bai complete). Intr-un litru de apa ce a dat in clocot se pune o jumatate de lingura de condimente, se lasa timp de 10 minute, se strecoara si se pune in apa pentru baie care va avea circa 35 grade C. Durata baii este de 15-20 de minute.
      • Comprese. Amestecul este preparat ca si adaosul pentru baie. Cu el se imbiba in stare calda bucati curate de panza si se aplica pe locul cu probleme. Deasupra compresei se infasoara o panza uscata si se lasa sa-si faca efectul timp de 20-30 de minute.
      • Gargara. Pentru gargara se foloseste ceaiul de condimente fara adaos de ceai negru si miere.

Iata cateva exemple:

Anasonul previne balonarile si indigestiile, opreste inflamatia cailor respiratorii, este un stabilizator al sistemului circulator. Ceaiul de anason este folosit in tratarea efectelor secundare ale perioadei de menopauza. Foarte multi bolnavi de astm isi alina crizele cu ceai de anason. Si in obezitate, anasonul s-a dovedit foarte util, iar in perioada de stress si oboseala anasonul combinat cu fenicul si marar (toate semintele) luate in amestec o jumatate de lingurita in stare cruda cu un pahar de apa de doua ori pe zi dau un efect reconfortant mai puternic decat o cana de cafea naturala. Anasonul are un gust deosebit de puternic, de aceea se foloseste in cantitati mici. In patiserie este un aromatizant valoros, fiind folosit la prepararea aluatului de turta dulce. In unele zone din Franta se prepara o bautura aperitiv pe baza de anason.

Ardeiul iute are un efect deosebit pentru stimularea apetutului si digestiei. Are un continut ridicat in vitamina C. Inca din Antichitate se folosea ca afroisiac, deci este bun in tratamentul impotentei, creste tensiunea arteriala la hipotensivi, iar frectiile cu ardei iute scad febra.

Boiaua de ardei, rezultat al uscarii si pisarii ardeilor iuti, este unul dintre condimntele cu o karga utilizare in medicina traditionala. poate fi folosit sub forma de tinctura in curele de dezalcolizare, pulbere pentru stimularea digestiei, macerat in alcool si vin pentru combaterea reumatismului si a degeraturilor, stimuleaza salivatia si ajuta foarte mult in tratamentul bolilor de rinichi si hipertensiune.

Busuiocul este o planta cu o aroma deosebita si este folosita atat pentru ceremoniile religioase cat si sub forma de condiment in bucatarie. Preparatele din carne de mile, oaie, porc sau vitel, capata o aroma speciala daca adaugam busuioc. Prin continutul in uleiuri eterice si alte substante aromate, busuiocul are efecte fortifiante asupra functiilor stomacului si intestinelor, relaxeaza sistemul nervos. Pentru combaterea starilor de balonare sau crampe intestinale, busuiocul se prepara ca ceai sub forma de infuzie (nu se lasa sa dea in clocot, deoarece se pierd substantele cele mai valoroase).

Semintele de chimen au, datorita aromei si gustului placut, foarte multe intrebuintari in arta culinara. La noi, in Austria, in Boemia, in Elvetia si multe tari din Europa, cartofii cu chimen sunt un deliciu in fiecare bucatarie. De asemenea varza murata la care s-a adaugat chimen, unele sortimente de brazeturi cu chimen si multe alte exemple pot contribui la imaginea adevarata pe care o are acest condiment ieftin si la indemana tuturor. De fapt, gustul placut pe care il da chimenul in alimentele enumerate mai sus, are un efect deosebit pentru sanatatea noastra: este un calmant pentru stomac, trateaza afectiunile intestinelor, combate insomnia, chimenul are un efect binefacator in tratamentul bronsitelor.

Cimbrul, folosit sub forma de condiment, este apreciat la preapararea fripturilor de mile sau batal, la prepararea chiftelelor, sosuri de legume etc. Cimbrul stimuleaza functia vezicii biliaresi creste tensiunea arteriala.

Coriandrul este condimentul special pentru preparatele din peste sau vanat. Combinat cu foi de dafin, ienibar si rondele de ceapa este folosit la pregatirea castraveciorilor in otet. Coriandrul este un tonic puternic pentru sistemul nervos. Ceaiul preparat ca infuzie concentrata combate viermii intestinali.

Cuisoarele se disting prin aroma lor specifica si gustul fin. Se folosesc la unele sortimente de prajituri si la prepararea carnatilor de casa. Din cuisoare se extrage o tinctura ce combate durerile de dinti sau este folosita in combaterea nevralgiilor. Extractul din cuisoare (o lingura de doua ori pe zi) combate satrile de dureri reumatice.

Frunzele de dafin au un gust usor amarui, aromat si sunt folosite in arta culinara la prepararea fripturilor, pestelui marinat, muraturilor, supelor gulas etc. Spre deosebire de alte plante condimentare care se adauga la sfarsit, frunzele de dafin trebuie fierte impreuna cu mancarurile. Au efect stimulant pentru sistemul neuron-vegetativ si stimuleaza digestia.

Feniculul ajuta la inlaturarea tulburarilor digestive, bolilor stomacului in general. Feniculul este folosit la prepararea turtelor dulci cele de culoare inchisa colorate cu zahar ars. Totodata, datorita gustului specific, feniculul este folosit la preparatele cu peste, salate etc. Cand aveti o “stare de plin” dupa o masa copioasa sau va simtiti balonat luati un varf de cutit de seminte de fenicul si beti un pahar cu apa si va veti reveni in cel mult cinci minute.

Ienibarul este un condiment foarte apreciat in tarile nordice, Suedia, Norvegia. In tarile din Europa centrala si de sud-est ienibarul este de neinlocuit pentru prepararea carnatilor de casa. Are efecte binefacatoare in stimularea digestiei, reduce tensiunea arteriala, combate balonarile, stimuleaza cresterea parului aplicat extern.

Boabele de ienupar se culeg din tufele ce cresc in zonele inalte, pasunile montane aproape de stanci. Ceaiul preparat din boabele de ienupar (decoct) este bun in tratamentul bolilor de rinichi, reumatism, guta, hidropizie, mareste pofta de mancare, combate balonarile, mareste puterea de transpiratie. In aplicatii externe tinctura de ienupar ajuta la vindecarea abcselor si ranilor in general.

Hameiul stimuleaza cresterea poftei de mancare, este depurativ al sangelui si fortifiant. Mugurii fragezi de hamei se pot prepara ca legume sau salata. Infuzia de hamei are un efect linistitor asupra sistemului nervos central.

Hasmatuchiul este o plant ace creste in gradini (Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, in Romania in Transilvania si Banat). Este un purgativ usor, curate rinichii, are un gust placut, find folosit la salatele de cartofi, sosuri albe etc.

Leusteanul este o planta de cultura ce creste in gradini de preferinta langa garduri, locuri semi-umbroase. Are proprietati stimulativ- afrodisiace. Preparat sub forma de ceai (infuzie) leusteanul este diuretic, combate colicile renale si ajuta la eliminarea nisipului la rinichi sau vezica urinara. Este folosit in tratamentul starilor gripale, scade febra.

Semintele de mac macinate sau in stare bruta se folosesc la preparatele de patiserie, umplutura la cozonac etc. macul are un efect binefacator asupra sucului gastric (neutralizant), in tratamentul ulcerului stomacului.

Maghiranul are un efect stimulator asuora digestiei, stimuleaza pofta de mancare. Se adauga la mancaruri greu digerabile precum supa-crema de mazare, friptura de rata, friptura de gasca sau porc la tava. Ca planta medicinala maghiranul combate crampele si fluidizeaza secretiile bronsice.

Mararul este un excelent fortifiant al aparatului digestiv. Semintele de marar crude sau sub forma de ceai-infuzie combat sughitul, balonarile, starile de extenuare si oboseala, combate greata si calmeaza crizele hepatice si biliare. Ca planta condimentara se foloseste la pregatirea verzei murate, la preparatele cu carne tocata, la pregatirea muraturilor.

Menta se foloseste la pregatirea mancarurilor in tarile arabe. Ca planta medicinala sub forma de ceai este calmant al durerilor abdominale, diaree, infectii intestinale.

Nucsoara se folosete in cantitati foarte mici, rasa, in special la mancarurile de varza, cartofi si la unele sosuri si supe. In cantitati mari, nucsoara poate provoca ameteli, dat in cantitati mici este utila (extract) in tratamentul afectiunilor reumatice, guta. In China antica, nucsoara era considerata stimulant si aphrodisiac.

Semintele de mustar alb au importante utilizari in medicina traditionala, el este laxativ, stimuleaza secretia gastrica, normalizeaza tranzitul intestinal. Mustarul negru, semintele transformate in faina de mustar sau folosite ca atare in bai sunt recomandate in tratarea traheobronsitei acute, a inflamatiilor articulatiilor, reumatism, sciatica.

Pastarnacul, prin principiile sale active, are efect diuretic, antireumatismal, scade febra si este oarte util in tratamentul gutei.

Piperul stimuleaza digestia, combate spasmele, are un efect fortifiant.

Scortisoara da un gust placut la prepararea prajiturilor, a orezului, grisului cu lapte, compoturilor. Extractul din scortisoara combate durerile de dinti, acneea si este util in tratamentul bolilor de inima.

Tarhonul este o planta condimentara foarte apreciata in prepararea unor ciorbe, sup sau muraturi. Este foarte util in combaterea tulburarilor digestive, pe care le si vindeca in marea lor majoritate. In multe zone din Austria si Germania se prepara un otet cu tarhon care da un gust deosebit salatelor.

Usturoiul este un condiment si medicament cunoscut in toata lumea de mii de ani. Este stimulant al digestiei, impulsioneaza schimbul de substante. In afara de utilizarea sa la prepararea fripturilor de mile, berbec sau por, usturoiul se foloseste si la pregatirea unor supe speciale. Are proprietati antihypertensive (scade tensiunea arteriala), este un remediu al arteriosclerozei si combate viermii intestimali, este dezinfectant si ajuta in unele cazuri de cancer.

Gustul delicat, dulceag, face ce vanilia sa fie folosita la prepararea cremelor pentru prajituri, inghetata, budinci etc. Se fierbe in cantitati mici impreuna cu preparatul din lapte, zahar si oua. Extractul de vanilie folosit in aplicatii externe are efect fungicide, distrugand bacteriile ce apar pe piele. Are un efect puternic antimicrobian.

Afla care sunt condimentele care previn si vindeca balonarile, diareea, afectiunile hepatice, hipertensiunea arteriala sau impotenta

in Sanatate by

Condimentele trateaza si previn o multime de boli si afectiuni printre care:

Balonarile pot fi tratate cu ½ -1 lingurita de seminte fenicul inghitite in stare cruda, se bea un pahar cu apa rece. In cateva minute veti simti efectul binefacator. Cine are pietre la rinichi la care s-a constat ca este vorba de oxalati de calciu trebuie in primul rand sa renunte la consumul de spanac, rosii, cafea, cacao, preparate din lapte. Se va administra de trei ori pe zi cate o lingura dintr-un extract preparat din o arte cuisoare si o parte cimbru. Pentru tratamentul diareei se foloseste extract de condimente preparat din doua parti anason, o parte chimen, o parte boabe de ienupar zdrobite, o jumatate parte piper boabe. Se prepara un extract cu doua lingurite de amestec la o jumatate de litru de apa. Din extract se vor lua de trei ori pe zi cate o lingura. Pentru tratamentul guturaiului se prepara un ceai de condimente preparat din doua parti anason, o parte salvie, o parte cimbru indulcit cu miere de albine sau un extract preparat din doua parti leustean, o parte ardei iute, o parte boabe de mustar macinate, o parte anason, de patru ori pe zi cate o lingura.

Pentru tratarea hemoroizilor se foloseste pentru administrarea interna un extract preparat din doua parti vanilie si doua parti cimbru. Doua lingurite din acest amestec se pun intr-o jumatate de litru de apa clocotita, se lasa “sa traga” cinci minute, se strecoara si se pastreaza intr-o sticla de culoare inchisa. Din acest extract se vor lua cate doua linguri, de trei ori pe zi. Rezultate foarte bune se obtin in tratamentul hemoroizilor prin bai de sezut progresiv reci. Se incepe cu 30 grade C, apoi treptat se ajunge la 20 grade C. Durata baii este de maximum cinci minute. Ca adaos pentru bai se foloseste o lingurita de amestec de vanilie si cimbru la un litru de apa clocotita, se lasa 5 minute, apoi se strecoara si se adauga la apa pentru baie. Baile acestea se fac de trei ori pe saptamana.

Rezultate foarte bune in tratamentul afectiunilor hepatice le-a dat extractul preparat din o parte usturoi si o parte mac macinat. Se folosesc cate doua linguri, de trei ori pe zit imp de 2-3 saptamani. Pentru tratarea hipertensiunii se face un amestec din doua parti ienibar, o parte usturoi zdrobit, doua parti boia de ardei dulce. Din acest amestec se pun doua ligurite la o jumatate de litru de apa fierbinte, se prepara un extract din care se iau de patru ori pe zi cate o lingura.

Pentru tratamentul impotentei se folosea inca din vechime un preparat din doua parti ardei iute maruntit, o parte coriandru, o parte nucsoara si o parte tenila (radacina rasa). Extractul se prepara dintr-o jumatate de litru de apa clocotita la care se pun doua lingurite din amestecul de condimente. Se va lua de trei ori pe zi cate o lingura din acest extract p o perioada de 4-6 saptamani.

Pentru tratarea infectiilor intestinale se vor lua de patru ori pe zi doua linguri de extract preparat din o parte mac macinat, doua parti anason si o parte boabe de ienupar maruntite. Pentru tratarea vezicii urinare inflamate se amesteca doua parti radacina rasa si frunze de leustean cu o parte usturoi zdrobit, o parte piper. Luand doua linguri din acest amestec la o jumatate de litru de apa fierbinte, se prepara un extract din care se iua zilnic de 2-3 ori cate doua linguri.

In caz de obezitate se iau de trei ori pe zi cate doua linguri de extract preparat din oparte ardei iute, o parte usturoi, doua parti anason. Din doua lingurite ale acestui amestec se orepara un extract folosind o jumatate de litru de apa.

In afara ceaiurilor specifice pentru tratamentul afectiunilor prostatei se poate folosi un extract preparat din doua parti leustean, o parte telina, luat de trei ori pe zi cate trei linguri.

Află cum poţi scapa rapid de stres, oboseală, dureri de cap, migrene, anxietate şi nervozitate

in Sanatate by

Valeriana se numeste stiintific, dupa marele botanist Carl von Linne, Valeriana officinalis, iar popular i se mai spune navalnic, odolean, iarba pisicii (datorita mirosului specific) sau gusa porumbelului. Planta creste in zonele umede din padurile de foioase, pe pajistile umede si umbroase in rap, santuri, vai de poteci de munte, pana la altitudini de 2000 de metri. Planta creste inalta de pana la un metru si jumatate, frunzele sunt lanceolate, inguste, dispuse simetric pe tulpina, florile sunt mici, in buchete de culoare rosu intens pana la trandafiriu, este puternic mirositoare si infloreste in luna mai.

In scopuri medicinale se foloseste radacina, ea contine uleiuri eterice, taninuri si cel mai important, alcaloizi. In vechime se folosea pentru anihilarea mirosurilor pestilentiale, iar daca laptele nu se strangea, daca nu reusea untul, cu secole in urma se impleteau coronite din valeriana si laptele era turnat prin mijloc pntru a se scapa de blesteme si vraji ale persoanelor dusmanoase taranului. La orice cununie, ginerele trebuia sa poarte la piept flori de valeriana pentru a inlatura vrajile “candidatelor dusmanoase fata de casatoria ce-o incheia”.

In multe sate din Germania, Austria, Franta se mai pastra pana secolul trecut obiceiul de a avea in casa un buchet de valeriana legat de tocul usii, ca protector de vraji si farmece. Din punct de vedere therapeutic se gasesc referiri despre valeriana in scrierile din secolul al XVII-lea si se recomanda contra junghiurilor, gutei in general, intepaturilor, dar, curios, inca nu era folosita drept calmant. Radacina de valeriana are un gust puternic amarui. Mirosul specific puternic, neplacut chiar, atrage pisicile (de aici si numele zonal de iarba pisicii). Radacinile se spala bine, se pun la uscat in locuri umbroase.

Valeriana este un mijloc eficient de tratament pentru starile de agitatie nervoasa, tulburari psihice, stari de anxietate (teama, frica), combate insomniile (asociat cu roinita), ajuta in starile de stres, oboseala, dureri de cap si migrene, tahicardie, dar si in tratamentul afectiunilor digestive (nervi la stomac), balonari, crampe si diaree.

Mod de folosire:

Ceai (macerat) – intr-o cana cu apa rece se pune o lingurita varfuita cu radacina de valeriana tocata marunt, se lasa timp de 10-12 ore, se strecoara si se bea neincalzit seara cu o jumatate de ora inainte de culcare.

Tinctura – se pun 6-7 linguri cu radacina de valeriana toccata marunt intr-o sticla de o jumatate de litru, se toarna alcool rafinat de 40% si se lasa in loc luminos timp de doua saptamani. La nevoie, intr-o lingurita cu zahar, se pun 10-15 picaturi. Tinctura de valeriana se gaseste si gata preparata in farmacii.

Tinctura amestec – o parte radacina valeriana tocata, o parte hamei (fruct) si o parte roinita (cca 2 linguri) se pun intr-o sticla, se toarna alcool rafinat de 40% si se lasa timp de doua saptamani. Apoi se strecoara. In stari de agitatie nervoasa sau contra insomniei se iau 15-20 de picaturi impreuna cu putin zahar.

„Planta dragostei” cu efecte afrodisiace care trateaza o multitudine de afectiuni si boli

in Sanatate by

Rozmarinul, Rosmarinus officinalis, este o planta ce creste in special in gradini, dar se gaseste si in stare salbatica. Creste sub forma de tufe inalte de 50-150 cm, ramurile sunt verticale, frunzele dendroide, florile de culoare alb-violet pana la albastru. Planta este originara din zona Marii Mediteraneene. In Grecia antica planta era dedicate zeitei Afrodita, iar in casele romanilor se puneau coronite din ramuri si flori de rozmarin pentru sporul si binele casei. Se spune ca atunci cand Feciaoara Maria a fugit in Egipt, si-ar fi pus mana peste o tufa de rozmarin. De atunci rozmarinul are flori albastre si a fost binecuvantat de a ajuta intr-o serie de boli si de apara pe oamenii ce au in gradina si in case de duhurile rele.

Rozmarinul are si proprietati afrodisiace, este o planta a dragostei (de la Afrodita), a casniciei, fiind in unele zone din Europa de sud-est nelipsit de la marile evenimente dintr-o familie: nastere, casatorie sau deces. Rozmarinul contine importante cantitati de uleiuri eterice (cineol, camfor, pineol), substante amare si are o aroma foarte placuta. Ceaiul de rozmarin ajuta in tratarea balonarilor, iritatii ale stomacului si intestinelor, vindeca afectiuni ale rinichilor, ficatului si inimii. In stare cruda rozmarinul se foloseste ca planta condimentara pentru preparatele din carne de pasare sau peste.

Uleiul extras din rozmarin ajuta la crizele de reumatism, se unge locul dureros de la articulatii. Se pun frunzele proaspete de rozmarin intr-o sticla, se completeaza cu alcool rafinat de 38-40% si se lasa timp de 10-14 zile la loc calduros. Se obtine o senta deosebit de buna in cazurile de extenuare, debilitate. Se iau cate 10-15 picaturi la o lingurita de zahar, de 3-4 ori pe zi. In starile de oboseala fizica sau psihica rozmarinul are un efect benefic. Astfel, intr-un vas cu o jumatate de litru de apa se pune un pumn cu frunze de rozmarin di doua-trei frunzulite de pelin, se ia o cana din acest ceai pe nemancate si una inainte de culcare. Acesta linisteste organismul si are in acelasi timp un efect linistitor asupra intestinelor. Pentru a stimula sucul gastric se recomanda urmatoarea reteta: se pun 30 g de rozmarin (frunze si flori) la un litru, se lasa la macerat timp de 2-3 ore. Se incalzeste putin, se strecoara si se beau cateva inghitituri inainte de fiecare masa.

Baile cu rozmarin vindeca ulceratiile sau eczemele ce apar pe piele. Se pun patru maini duble in cinci litri de apa, se incalzeste pana aproape de fierbere, se lasa cinci minute, apoi se strecoara si se foloseste ca adaos pentru baie sau pentru comprese pe locurile de piele afectate de ulceratii sau eczeme.

Pentru combaterea constipatiei se pune o linura cu frunze si flori de rozmarin la o cana cu 250 ml apa clocotita, se lasa 1-2 minute, apoi se beau 2-3 cani zilnic. Acest ceai este bun si in tratamentil cardiopatiilor ischemice si al tahicardiei.

Utilizare:

Ceai (infuzie) – o lingura cu rozmarin la o cana cu apa clocotita, se lasa pana la doua minute, apoi se strecoara. Se bea de doua-trei ori cate o cana zilnic.

Adaos pentru baie – patru maini duble cu rozmarin se pun intr-un vas cu 5 litri de apa rece. Se lasa o ora, apoi se pune pe foc si se tine pan ace da in clocot. Se strecoara si se adauga in apa pentru baie.

Tinctura – patru linguri cu planta maruntita (frunze si flori) se pun intr-o sticla, se toarna alcool rafinat de 40% si se lasa zece zile sa traga. Se strecoara si se iau 6-10 picaturi pe putin zahar inainte de fiecare masa. Este un mijloc admirabil pentru tratamentul artritelor, gutei si reumatismului.

Combate balonarile si crampele stomacale, starile de agitatie nervoasa si durerile de cap cauzate de surmenaj simplu si rapid cu un singur ingredient natural

in Sanatate by

Feniculul, Foeniculum vulgare, este o planta cu frunzulitele foarte asemanatoare mararului, subtiri si foarte ramificate, cu o radacina foarte solida, masiva, utilizata in arta culinara si infloreste in perioada iulie – septembrie. Aceasta planta este originara din Asia si este folosita de foarte multa vreme. Semintele se foloseau drept condiment, iar dintr-o infuzie de fructe de fenicul se puneau comprese pe ochi pentru intarirea vederii sau comprese pe frunte cu efecte de linistire si combatere a insomniilor.

Acum, ceaiul din fructe de fenicul este des utilizat la sugari si copii mici contra balonarilor si a crampelor stomacale. Colicile sugarilor pot fi indepartate usor cu ajutorul unui ceai de fenicul din doua lingurite de fructe de fenicul se oparesc cu o jumatate de litru de apa clocotita. La nici 10 minute dupa ce sugarul a baut acest ceai, se va linisti, deoarece durerile chinuitoare ii vor disparea.

De asemenea, ceaiul are si efecte afrodisiace, ceea ce face ca feniculul sa fie folosit sub forma de ceai sau lichior. Sub forma cruda, semintele de fenicul, o jumatate de lingurita impreuna cu o jumatate de lingurita de marar mestecate dimineata, dau un efect reconfortant si stimulativ pentru toata ziua.

Recoltarea plantei se face inainte de maturitate, se taie ramurile ce au seminte la capete, se usuca, apoi se bat si se separa semintele (fructele). Acestea se pastreaza in borcane care se pot inchide ermetic, pentru a evita evaporarea substantelor active (uleiul eteric).

Ceaiul din seminte de fenicul este recomandat pentru copiii care invata mai greu, o cana de ceai de fenicul in fiecare dimineata, ridica nivelul rezultatelor la invatatura. De asemenea, ceaiul stimuleaza lactactia, se recomanda doua cesti de ceai de fenicul mamelor care alapteaza. Si nu in ultimul rand, o cana de ceai de fenicul are efect de linistire in starile de agitatie nervoasa si la durerile de cap cauzate de surmenaj.

Mod de folosire:

Ceai (infuzie) – o lingurita cu varf de seminte de fenicul zdrobite la o cana cu apa clocotita, se lasa circa 5 minute, apoi se strecoara. Se poate indulci cu zahar.

Stimulentul gastric natural cu efecte de calmare si de combatere a balonarilor

in Sanatate by

Coriandrul este o planta folosita in mare masura in industria alimentara la prepararea unor lichioruri de plante dar mai ales drept condiment si conservant la preparatele din peste si cele din carne sau in industria parfumurilor.

Dar aceasta planta este si o eficienta planta medicinala folosita cu succes in cazurile de balonari, atat la copii cat si la adulti, pentru eliminarea viermilor intestinali, combate colicile intestinale si ajuta “stomacul lenes”.

Este o planta originara din Asia, Coriandrum sativum, are o serie de denumiri populare in functie de regiunile din tara precum coleandra, anason, buruiana pucioasa, chimen, iarba puturoasa, piper alb sau pucioasa. Se cultiva pe suprafete intinse. Datorita faptului ca aceasta planta contine ulei volatil se foloseste in industria parfumurilor sau in industria alimentara. Fructele (semintele) de coriandru sunt folosite ca stimulent gastric, stimulant al secretiilor gastro-intestinale, cu efect calmant si de combatere a balonarilor.

Coriandrul este o planta perena, ce are o tulpina rezistenta, florile cresc ca niste “buchetele”, avand culoarea alb sau roz. Planta proaspata nu miroase tocmai placut. Infloreste in perioada iunie-august si se folosesc in exclusivitate semintele.

Ceaiul preparat sub forma de infuzie, o lingurita cu varf cu seminte de coriandru maruntite, la o cana cu apa clocotita, este utilizat in cazul balonarilor la adulti dar si la copii (sugarii il tolereaza foarte bine). Pentru  eliminarea parazitilor intestinali se prepara o infuzie mai concentrata, doua linguri cu seminte de coriandru la 100-150 ml de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze intre 3-5 minute, se strecoara si se bea inainte de mesele rincipale, de 3 ori zilnic. Ceaiul de coriandru combate colicile intestinale, ajuta la “stomacul lenes” cand apar balonarile.

Lichiorul din plante contine coriandru, anason, chimen si fenicul. Se prepara din cate doua linguri din fructele fiecarei plante, ½ kg de zahar si 500 ml apa. Se pune la fiert si se amesteca bine. Dupa ce a fiert timp de 5 minute, se ia de pe foc, se strecoara, se amesteca cu 500 ml alcool rafinat, de 30-40%, se amesteca si se pastreaza in sticlute inchise ermetic. Se bea cate un paharel din acest lichior, la nevoie.

Utilizare:

Ceai (infuzie) – o lingurita cu varf de seminte de coriandru zdrobite se oparesc cu o cana de apa clocotita, se lasa 5 minute sat raga, apoi se strecoara si se bea cu inghitituri mici.

Infuzie concentrata pentru tratarea viermilor intestinali – se pun doua linguri de seminte de coriandru la 150 ml apa. Se lasa sa dea in clocot, apoi cand s-a racit se strecoara. Se imparte cantitatea de ceai in trei portii, luate inainte de mesele principale.

Planta sfântă care combate balonările şi stimulează pofta de mâncare

in Sanatate by

Busuiocul este o extraordinara planta medicinala care combate balonarile si stimuleaza pofta de mancare. Aceasta planta, folosita in biserici ca planta de cult, prin denumirea latina Ocimum basilicum, subliniaza prin cuvantul “basinicum” proprietatile sale vindecatoare. Planta mai este cunoscuta si sub numele de basic, basileac, bizilioc, borjolica, busuioc rosu, matacina, busaioc sau vasileac.

Busuiocul este o planta anuala, creste inalta pana la aproape 50 cm, are un miros specific, aromat si placut. Frunzele sunt rotund-ovale, rombice, iar florile sunt albe sau cu tentinte spre rosu. Infloreste in perioada iunie-septembrie si se cultiva in gradini. Planta isi are originea in India, fiind denumita si planta „sfanta” a lui Vişnu. Buchetele de busuioc s-au gasit si in mormintele din piramidele egiptene. Desi romanii priveau planta cu superstitie, ca o planta a urii, crestinii o folosesc ca planta sacra. Inca din Evul Mediu, preotii foloseau buchetele de busuioc, inmuiate in apa sfintita pentru a merge din casa in casa si a aduce binecuvantarea. In zonele puternic catolice, de exemplu in Banat, pe langa binecuvantarea cu apa sfintita si busuioc, preotii scriu pe data de 6 ianuarie, cand se sarbatoreste Boboteaza, pe usa de la intrare insemnul C + M +B (Caspar, Melchior, Balthazar) cei trei crai de la Rasarit.

Busuiocul contine uleiuri eterice, care fac din aceasta planta sa fie larg folosita drept comdiment la diferitele preparate din carne si sosuri.

Din vechime se folosea pentru stimularea poftei de mancare si contra balonarilor. Ceaiul de busuioc, folosit pentru gargara ajuta la vindecarea afectiunilor gatului, laringite si faringite. O alifie din busuioc da rezultate foarte bune in tratarea ranilor care se vindeca greu. In Italia in zonele din sud se foloseste un pumn de planta proaspata tocata marunt la un litru de vin rosu, se adauga o lingurita de miere si rezulta un aperitiv minunat care are proprietatea de a stimula pofta de mancare.

Mod de utilizare:

Ceai – doua lingurite cu varf cu planta tocata marunt se oparesc cu o cana de apa clocotita, se lasa o jumatate de minut, se strecoara si se bea in cazurile de balonari o cana de ceai. Planta uscata isi pierde o parte din calitati, astfel ca puteti congela busuiocul intr-o pungulita de plastic pe parcursul iernii.

Crema – intr-o cratita se pun la incins 200 g de untura curata de porc. Cand este fierbinte se pun doi pumni de busuioc, se incalzeste in continuare. Cand face spuma, se amesteca cu o lingura de lemn si se retrage de pe foc, se acopera vasul si se lasa pana a doua zi. Dupa care se pune din nou la incalzit pana amestecul devine fluid, se trece printr-o bucata de panza curata sau tifon. Se stoarce bine tot restul de planta. Se pastreaza in cutiute care se inchid ermetic. Cu crema astfel obtinuta se ung ranile care se vindeca mai greu.

Vin tonic pentru pofta de mancare – doi pumni de busuioc proaspat cules se toaca marunt, se pun intr-o sticla cu vin rosu natural, se adauga o lingurita de miere de albine si se lasa la macerat cateva zile. Cate un paharel din acest vin stimuleaza pofta de mancare si este foarte bun pentru bolnavii in convalescenta.

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...