Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

farmacie

Ce nu ştiai despre banane! Chiar şi cojile sunt folositoare!

in Agronomie/Articole/Biologie/Centru Media/Ecologie/Educational/Enciclopedie/Regim alimentar/Retete/Sanatate by

   Banalele banane, pe care le găseşti în orice magazin alimentar, sunt nu doar o variantă a desertului de după masa de amiază sau cină. Ele se numără printre cele mai gustoase alimente naturale, dar sunt şi foarte bune pentru sănătatea omului.

   Bananele mai sunt supranumite fructele fericirii”, din cauză că ele conţin triptofan, o substanţă care stimulează secreţia de serotonină – cunoscută şi ca „hormonul fericirii”. Sunt o sursă naturală de potasiu, mineral esenţial în menţinerea unei bune funcţionări a inimii şi care ajută la reglarea tensiunii arteriale. Potasiul din banane mai e benefic pentru rinichi şi oase, opreşte eliminarea calciului prin urină (calciu care ar putea duce la apariţia pietrelor la rinichi) şi reduce riscul de instalare a osteoporozei.

   Bananele sunt şi o bună sursă de energie, fiind o variantă mult mai benefică decât băuturile energizante, fiind bogate în calorii. De exemplu, o banană medie conţine aproximativ 100 de calorii, ceea ce poate satisface cu uşurinţă şi pofta de dulce.

   Tot bananele mai sunt o sursă importantă de fibre dietetice, de care majoritatea dintre noi duce lipsă, ele mai conţinând fructo-oligo-zaharide, care au acelaşi rol precum probioticele, acela de a hrăni bacteriile sănătoase din tractul digestiv, care permite o mai bună absorbţie a nutrienţilor.

   Dacă mâncăm banane în mod regulat, stomacul este mult mai protejat de ulcer sau alte afecţiuni ale stomacului, aceasta datorită compuşilor speciali care ajută la crearea unei bariere protectoare împotriva excesului de acid clorhidric, principalul vinovat în apariţia ulcerului.

   Bananele sunt o sursă bună de aminoacizi pe care corpul îi transformă în serotonină şi melatonină, hormoni ai relaxării şi bunei dispoziţii. Ele mai sunt bogate în vitamina B6, extrem de importantă în producerea hemoglobinei, care ajută la o mai bună oxigenare a sângelui şi la un flux sanguin sănătos), vitamina C, magneziu şi mangan.

 Alte utilităţi ale bananelor

   Cojile de banană, chiar dacp nu sunt comestibile, au şi ele diverse intrebuinţări utile. Coaja de banană albeste dinţii în mod natural, fără a fi afectat smalţul. Se procedează astfel: după periajul dinţilor, (folosind pasta de dinti, ca d eobicei) frecaţi suprafata lor cu partea interioară a unei cojii de banană, timp de două minute. Se repetă acţiunea de două ori pe zi, timp de o săptămână.

   Tot cojile de banană calmează înţepăturile de insecte. Se pune o coajă de banana pe zona înţepată iar iritaţia va fi calmată imediat. Dacă ai vânătăi, aplică piure sau coji de bananepe ele, deoarece potasiul cin componenţa lor are efect de vindecare. Sun tolositoare şi la scoaterea aşchiilor din piele. Se aplică pe locul afectat o bucată de coajă de banană, cu partea interioară in jos, aplicându-se peste ea un plasture, timp de 24 de ore. Enzimele fructului trag aşchia la suprafaţa pielii, de unde poate fi scoasă foarte uşor. (foto: C. Dumitru)

OFERTA NEASTEPTATA

in Stiri online by

Într-o farmacie, un bărbat îi spune jenat celei de după tejghea: – Doamnă, ştiţi, am o problemă… Îmi stă tot timpul în sus, chiar şi dacă fac amor câte 12 ore pe zi. Ce îmi puteţi oferi? Farmacista se duce în spate, se sfătuieşte cu colegele apoi se întoarce şi-i spune tipului: – Casă, masă şi 500 de euro pe lună e bine?

mama-5712

Preturile la medicamente vor scadea cu cel putin 25% in urmatorii ani

in Sanatate by

Preturile la medicamente vor scadea cu cel putin 25% in urmatorii ani

de Valentin Mateescu, Mircea Doaga | 18 Aprilie 2011 | 0 comentarii

Piata farma locala ar putea urca, pana in 2015, la 15 miliarde de lei, apreciaza Dragos Damian, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
Intr-o piata farmaceutica romaneasca de peste 2 miliarde de euro, pro­du­ca­to­rii autohtoni au fost discriminati chiar de propriul stat in perioada 2007-2009. Mai nou, Consiliul Con­cu­rentei a demarat o ancheta in care sunt implicati producatorii de medicamente si medicii. Privatizarea spitalelor prin MEBO sau ieftinirea medicamentelor cu mini­mum 25% sunt cateva dintre temele abor­date in ,,Fin.ro” de Dragos Damian, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).

,,Fin.ro”: Cum comentati decizia pe care a luat-o recent Consiliul Concurentei (CC) de a investiga promovarea medicamentelor inovatoare prin acordarea de catre producatori a anumitor stimulente catre medici?
Dragos Damian: Este a doua inves­ti­gatie a CC in piata farmaceutica ro­ma­neasca. Cea realizata in urma cu trei ani, care viza fixarea unor preturi la insulina, s-a soldat cu amenzi extrem de mari. Noua ancheta aflata in derulare este axata pe trei paliere. Modul in care se fac achizitiile publice pe medicamente in spitale, practicile angro in Romania si analiza pietei farma, inovatoare versus generice, care cauta un raspuns la faptul ca piata inovatoarelor a crescut foarte mult, in vreme ce piata genericelor a scazut de la 36% la 28% in ultimii doi ani.

Care au fost principalele motive care au condus la acest decalaj?
Masurile luate in 2009 privind modificarea preturilor, iar un altul este legat de prescrierile pe molecula. Or, pres­criindu-se pe molecula, singurele care au acces la medici sunt medi­camentele inovatoare, producatorii de generice nemaiavand de ce sa mearga la medici pentru ca au aceeasi molecula. In acest context, producatorii inovatoarelor au avut un acces mai larg la medici.

O activitate legala?
In ce masura au existat activitati ilicite care sa puna CC si CNAS in garda, vom vedea. Din auzite stiu ca au fost medici care au prescris medicamente de zeci de milioane de lei, altii prin retete false, iar multe cazuri au fost descoperite de CNAS. In ce masura industria a facut tot felul de cadouri medicilor va trebui dovedit, pentru ca generalizat se arunca o pata neagra asupra comunitatii me­dicale. Trebuie gasiti acei medici,
10-15-20, si sanctionati, daca va fi cazul.

Din aceeasi categorie

» Executivul aloca pentru IMM-uri mult mai putini bani dect prevede legea
» „Construirea de autostrazi si respectarea legilor, cele mai urgente masuri de relansare a turismului“
» „Romania are o pozitionare strategica extrem de buna pentru exporturi”
» In piata farmaceutica de 2,2 mld. €, 20% reprezinta export paralel, iar 1,1 mld. €, datoriile statului
» Mihai Ciobanu, IVEX: „Le spun tuturor celor care vin in Romania ca aici avem de dus o lupta de gherila”

Producatorii de medicamente generice au facut presiuni?
Nu. Am inteles ca demersul a fost luat si la cererea CNAS. E adevarat ca noi am avut o serie de discutii cu CNAS cu privire la investigarea cauzelor prin care piata genericelor scade. Este ciudat ca intr-o tara in care nu sunt bani medi­ca­men­tele ieftine scad in volum si in valoare. Chiar sunt medicamente care au devenit specii pe cale de disparitie.

Romania, Rusia si Polonia, activitati ilicite

Este implicat si Parchetul in aceasta ancheta a CC?
CC verifica la agentii privati orice incercare de concentrare economica de genul: fixari de preturi, impartiri de teritorii sau exclusivitati. Sunt cazuri in care Parchetul a intervenit la cererea autoritatilor si s-a trecut la anchetarea unor medici. Atrag in schimb atentia asupra unei investigatii pe care Comisia americana pentru controlul bursier a prezentat-o si prin care a descoperit ca, in perioada 2003-2008, o companie americana a avut relatii ilicite cu medici din Romania.

Cum ar trebui sa se implice statul roman in aceasta poveste?
Acei medici au fost dusi gratuit la anumite congrese sau au primit bani pentru a prescrie anumite medica­men­te. „Intelegerea” pe care Comisia ame­ricana a facut-o cu acea companie este de 70 de milioane de dolari, aceasta amen­da fiind singurul rezultat al anchetei. Au fost implicati medici din Romania, Rusia si Polonia. In Romania, faptul ca s-a utilizat banul public ar trebui sa atraga atentia autoritatilor si sa discute cu acea Comisie americana pentru a vedea clar ce s-a intamplat.

Se vrea acest lucru?
E mai mult o problema legata de prioritati si nu stiu daca acest lucru este o prioritate acum. Ciudat este si faptul ca in perioada 2008-2010 cheltuielile in sanatate s-au triplat si nu se vad efecte pozitive in gradul de sanatate al popu­la­tiei. In schimb, observam o scadere a nu­ma­rului de zile de tratament sau a volu­mului de medicamente, ma refer la vanzari.

Pentru aceasta promovare mai putin ortodoxa a medicamentelor, cat se aloca anual pentru stimulentele medicilor?
Mi-e foarte greu sa dau un raspuns, dar bani negri nu exista in aceasta po­ves­te, cel putin in ceea ce-i priveste pe pro­du­catori. Am putea vorbi in schimb des­pre reprezentantele acestora din Ro­ma­nia care utilizeaza o parte din buget pentru diferite forme de promovare. Exista niste baieti destepti in interiorul unor companii care cu asta se ocupa.

Ce trebuie facut?
In primul rand sa nu generalizam, pentru ca nu poti acuza peste 40.000 de medici, cati mai sunt in Romania. Autoritatile statului ar trebui sa gaseasca solutii pentru ca tentatia sa nu mai existe.

Privatizarea spitalelor prin MEBO

Dupa 21 de ani nu s-a schimbat nimic in intreg sistemul sanitar romanesc…
In aceasta perioada s-au succedat la Sanatate 19 ministri. Cand ai un minis­tru pe an, e imposibil sa duci la bun sfar­sit un proiect. Abia din 2010 s-a inceput un nou episod al reformei, dar cred ca s-a gresit deschizandu-se mai multe fronturi.

Se inchid spitale si pleaca medici…
Cred ca unul sau doua razboaie se vor pierde in aceasta reforma si se va pierde batalia de unde inteleg ca si sprijinul politic e insuficient. Un exemplu este si cel care vizeaza reforma spitalelor.

Ce se intampla acum se poate numi reforma?
Cred ca aceste spitale care se inchid ar trebui mai degraba privatizate prin metoda MEBO. Activele sa fie vandute medicilor, asistentelor si altor angajati ai spitalului sub o lege care sa interzica schimbarea obiectului de activitate si atunci vom vedea in ce masura se va administra acea unitate medicala.

Revenind la piata farmaceutica, care sunt punctele tari si punctele slabe ale acesteia?
Cred ca unul dintre punctele tari este acela ca inca avem o piata efervescenta si unde exista o cerere foarte importanta de servicii medicale si medicamente. Sa nu uitam ca piata de medicamente a fost cifrata anul trecut la peste 9 mld. lei si, po­­trivit estimarilor, aceasta va ajunge pana in 2015 undeva intre 13 si 15 mld. lei.

Acest barometru indica o stare pesimista fata de sanatatea populatiei.
E o crestere foarte mare. Daca ne ui­tam la tarile din Europa Centrala si de Vest, unde avem o piata matura, aici cres­te­rea anuala este intre 2% si 5%.

Prin­ci­pala noastra problema ramane accesul greoi la serviciile medicale. Degeaba faci o farmacie luxoasa intr-o anumita zona, da­ca acolo nu exista medic. Dispare acum un spital si in locul lui nu pui nimic.

Cum vedeti dezechilibrul dintre generic si inovator pe fondul scaderii puterii de cumparare a populatiei, dar si in contextul dublarii pietei pana in 2015?
Din punctul de vedere al volumului, si ma refer mai exact la consumul de medicamente, suntem codasi in Europa. In Ungaria volumul este aproape dublu la o populatie sub 40% comparativ cu cea a Romaniei. De altfel, din punct de vedere medical, la toti parametrii (stare de sanatate, zile de tratament, servicii, consum etc.) suntem ultimii in Europa.

Ce trebuie facut?
Trebuie gasita o solutie prin care mai multe medicamente generice, ieftine, sa ajunga la pacienti si asta inseamna ca un medicament sa intre pe piata mult mai repede. In Romania, el intra pe piata acum dupa 260 de zile. Asta inseamna autorizare, obtinere de autorizatii de punere pe piata, compensare etc. Media europeana este de 60 de zile. Sunt tari precum Danemarca unde acest termen e de 30 de zile. Daca s-ar reduce acest termen, statul roman ar castiga mult mai mult si si-ar putea permite sa com­penseze mult mai multe medicamente.

Iesirea de sub patent, dupa 20 de ani

Vor scadea totusi preturile la medicamente in viitorul apropiat?
In perioada 2005-2015 vor iesi de sub patent, in intreaga lume, medicamente in valoare de peste 150 de miliarde de euro, ceea ce inseamna ca preturile lor vor scadea chiar si cu 50%. In acest context, estimez ca, in urmatorii patru ani, vom asista la o crestere foarte mare a pietei de medicamente generice, iar pre­tu­rile medicamentelor de azi vor scadea cu cel putin 25%. Un medicament se afla sub patent 20 de ani, iar in ceea ce-i pri­ves­te pe producatori 20% din cifra de afaceri este investita in cercetare. Pentru o singura molecula se investeste aproape 1 miliard de dolari.

Romanii sunt un cobai pentru aceste medicamente?
Nu sunt de acord cu termenul de co­bai. Consider ca voluntarii sau pacien­tii im­plicati in aceste studii clinice sunt per­soa­ne care ar trebui asezate in acelasi rand cu donatorii de sange sau de organe.

Cu cat este remunerat un astfel de participant?
Depinde foarte mult de studiul clinic. Sunt studii care aloca intre cateva sute de euro si cateva mii de euro pentru un vo­lun­tar. Trebuie stiut insa ca pentru me­di­camentele noi, indiferent de duritatea studiilor clinice prin care au trecut, nu poti fi sigur, in proportie de suta la suta, de eficienta acestora in terapiile ulterioare.

Suntem o populatie saraca. Pentru acesti bani oferiti, cat de mare este coada romanilor pentru a participa la aceste teste?
Se face o selectie riguroasa pe acest palier. Nu oricine poate participa la aceste teste, iar, in cadrul lor, medicul implicat raporteaza si cel mai banal stranut al pacientului. Pe de alta parte, din 10 studii clinice, cinci sunt oprite.

Intorcandu-ne la preturile medicamentelor, volumul mic al acestora atrage si preturile mari?
Lipsa de finantare conduce la astfel de preturi. In momentul in care o farmacie primeste banii pentru medi­camentul compensat, dupa 300 de zile de la vanzarea lui apar astfel de cresteri pentru a avea mai mult cash. In acest moment producatorii incaseaza banii si la 340 de zile, dar sunt si unii dintre ei care accepta si termene mai lungi de creditare . Sistemul sanitar romanesc sta pe picioare datorita disponibilitatii producatorilor de a credita piata.

Datorii ascunse si discriminari

Care este nivelul datoriilor statului fata de piata farmaceutica?
Pana la sfarsitul lui 2010 acestea erau undeva intre 2 si 2,5 miliarde de euro, iar proportia farmacii-spitale este de 90%, respectiv 10%. In spital a scazut foarte mult consumul, apartinatorii pacientilor aducand medicamentele de acasa.

Exista un termen de plata oficial de 210 zile…
Oficial, dar legat de acest termen, datoriile cumulate au si parti ascunse. Spre exemplu, datorii de 500 de milioane de lei nu sunt luate in calcul, pentru ca ele nu au intrat in contabilitatea Caselor de Sanatate, retetele nefiind acceptate la decontare. Lunar se plateste TVA pentru facturile emise, iar statul deconteaza retetele dupa un an. La acestea se va adauga si clowback-ul. Acea contributie la stat pe cifra de afaceri care se presu­pu­ne ca va fi platita trimestrial de producatori.

Ce se va intampla cu producatorii de medicamente?
Cred ca vor rezista, dar statul roman sa nu uite ca principalii producatori de ge­­nerice din Romania aduc anual la bu­get aproximativ 2,2% din PIB prin taxele si impozitele platite. Pe de alta parte in 2010 am reusit sa exportam medi­ca­mente de peste 100 mil. euro. Noi cerem doar sa avem o minima predictibilitate in piata. In plus, producatorii autohtoni au fost si discriminati in perioada 2007-2009.

Ce vreti sa spuneti?
Chiar daca eram deja membri UE, statul roman acorda un adaos mai mare pentru un medicament importat decat celui produs in Romania. Pentru medi­ca­mente importate in valoare de 100 de euro, adaosul era de 16 euro, in timp ce pen­tru unul produs in tara, acest adaos era de doar 7 euro.

Face cineva o ancheta pe aceasta tema?… Asta e tot ce a putut sa faca statul pentru industria farma autoh­tona. Daca vorbim de totalul cheltuielilor din sanatate, medicamentele reprezinta doar 25%. Unde sunt ceilalti bani?

Preturile la medicamente vor scadea cu cel putin 25% in urmatorii ani

in Curiozitati by

Preturile la medicamente vor scadea cu cel putin 25% in urmatorii ani

Piata farma locala ar putea urca, pana in 2015, la 15 miliarde de lei, apreciaza Dragos Damian, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
Intr-o piata farmaceutica romaneasca de peste 2 miliarde de euro, pro­du­ca­to­rii autohtoni au fost discriminati chiar de propriul stat in perioada 2007-2009. Mai nou, Consiliul Con­cu­rentei a demarat o ancheta in care sunt implicati producatorii de medicamente si medicii. Privatizarea spitalelor prin MEBO sau ieftinirea medicamentelor cu mini­mum 25% sunt cateva dintre temele abor­date in ,,Fin.ro” de Dragos Damian, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).

,,Fin.ro”: Cum comentati decizia pe care a luat-o recent Consiliul Concurentei (CC) de a investiga promovarea medicamentelor inovatoare prin acordarea de catre producatori a anumitor stimulente catre medici?
Dragos Damian: Este a doua inves­ti­gatie a CC in piata farmaceutica ro­ma­neasca. Cea realizata in urma cu trei ani, care viza fixarea unor preturi la insulina, s-a soldat cu amenzi extrem de mari. Noua ancheta aflata in derulare este axata pe trei paliere. Modul in care se fac achizitiile publice pe medicamente in spitale, practicile angro in Romania si analiza pietei farma, inovatoare versus generice, care cauta un raspuns la faptul ca piata inovatoarelor a crescut foarte mult, in vreme ce piata genericelor a scazut de la 36% la 28% in ultimii doi ani.

Care au fost principalele motive care au condus la acest decalaj?
Masurile luate in 2009 privind modificarea preturilor, iar un altul este legat de prescrierile pe molecula. Or, pres­criindu-se pe molecula, singurele care au acces la medici sunt medi­camentele inovatoare, producatorii de generice nemaiavand de ce sa mearga la medici pentru ca au aceeasi molecula. In acest context, producatorii inovatoarelor au avut un acces mai larg la medici.

O activitate legala?
In ce masura au existat activitati ilicite care sa puna CC si CNAS in garda, vom vedea. Din auzite stiu ca au fost medici care au prescris medicamente de zeci de milioane de lei, altii prin retete false, iar multe cazuri au fost descoperite de CNAS. In ce masura industria a facut tot felul de cadouri medicilor va trebui dovedit, pentru ca generalizat se arunca o pata neagra asupra comunitatii me­dicale. Trebuie gasiti acei medici,
10-15-20, si sanctionati, daca va fi cazul.

Din aceeasi categorie

» Executivul aloca pentru IMM-uri mult mai putini bani dect prevede legea
» „Construirea de autostrazi si respectarea legilor, cele mai urgente masuri de relansare a turismului“
» „Romania are o pozitionare strategica extrem de buna pentru exporturi”
» In piata farmaceutica de 2,2 mld. €, 20% reprezinta export paralel, iar 1,1 mld. €, datoriile statului
» Mihai Ciobanu, IVEX: „Le spun tuturor celor care vin in Romania ca aici avem de dus o lupta de gherila”

Producatorii de medicamente generice au facut presiuni?
Nu. Am inteles ca demersul a fost luat si la cererea CNAS. E adevarat ca noi am avut o serie de discutii cu CNAS cu privire la investigarea cauzelor prin care piata genericelor scade. Este ciudat ca intr-o tara in care nu sunt bani medi­ca­men­tele ieftine scad in volum si in valoare. Chiar sunt medicamente care au devenit specii pe cale de disparitie.

Romania, Rusia si Polonia, activitati ilicite

Este implicat si Parchetul in aceasta ancheta a CC?
CC verifica la agentii privati orice incercare de concentrare economica de genul: fixari de preturi, impartiri de teritorii sau exclusivitati. Sunt cazuri in care Parchetul a intervenit la cererea autoritatilor si s-a trecut la anchetarea unor medici. Atrag in schimb atentia asupra unei investigatii pe care Comisia americana pentru controlul bursier a prezentat-o si prin care a descoperit ca, in perioada 2003-2008, o companie americana a avut relatii ilicite cu medici din Romania.

Cum ar trebui sa se implice statul roman in aceasta poveste?
Acei medici au fost dusi gratuit la anumite congrese sau au primit bani pentru a prescrie anumite medica­men­te. „Intelegerea” pe care Comisia ame­ricana a facut-o cu acea companie este de 70 de milioane de dolari, aceasta amen­da fiind singurul rezultat al anchetei. Au fost implicati medici din Romania, Rusia si Polonia. In Romania, faptul ca s-a utilizat banul public ar trebui sa atraga atentia autoritatilor si sa discute cu acea Comisie americana pentru a vedea clar ce s-a intamplat.

Se vrea acest lucru?
E mai mult o problema legata de prioritati si nu stiu daca acest lucru este o prioritate acum. Ciudat este si faptul ca in perioada 2008-2010 cheltuielile in sanatate s-au triplat si nu se vad efecte pozitive in gradul de sanatate al popu­la­tiei. In schimb, observam o scadere a nu­ma­rului de zile de tratament sau a volu­mului de medicamente, ma refer la vanzari.

Pentru aceasta promovare mai putin ortodoxa a medicamentelor, cat se aloca anual pentru stimulentele medicilor?
Mi-e foarte greu sa dau un raspuns, dar bani negri nu exista in aceasta po­ves­te, cel putin in ceea ce-i priveste pe pro­du­catori. Am putea vorbi in schimb des­pre reprezentantele acestora din Ro­ma­nia care utilizeaza o parte din buget pentru diferite forme de promovare. Exista niste baieti destepti in interiorul unor companii care cu asta se ocupa.

Ce trebuie facut?
In primul rand sa nu generalizam, pentru ca nu poti acuza peste 40.000 de medici, cati mai sunt in Romania. Autoritatile statului ar trebui sa gaseasca solutii pentru ca tentatia sa nu mai existe.

Privatizarea spitalelor prin MEBO

Dupa 21 de ani nu s-a schimbat nimic in intreg sistemul sanitar romanesc…
In aceasta perioada s-au succedat la Sanatate 19 ministri. Cand ai un minis­tru pe an, e imposibil sa duci la bun sfar­sit un proiect. Abia din 2010 s-a inceput un nou episod al reformei, dar cred ca s-a gresit deschizandu-se mai multe fronturi.

Se inchid spitale si pleaca medici…
Cred ca unul sau doua razboaie se vor pierde in aceasta reforma si se va pierde batalia de unde inteleg ca si sprijinul politic e insuficient. Un exemplu este si cel care vizeaza reforma spitalelor.

Ce se intampla acum se poate numi reforma?
Cred ca aceste spitale care se inchid ar trebui mai degraba privatizate prin metoda MEBO. Activele sa fie vandute medicilor, asistentelor si altor angajati ai spitalului sub o lege care sa interzica schimbarea obiectului de activitate si atunci vom vedea in ce masura se va administra acea unitate medicala.

Revenind la piata farmaceutica, care sunt punctele tari si punctele slabe ale acesteia?
Cred ca unul dintre punctele tari este acela ca inca avem o piata efervescenta si unde exista o cerere foarte importanta de servicii medicale si medicamente. Sa nu uitam ca piata de medicamente a fost cifrata anul trecut la peste 9 mld. lei si, po­­trivit estimarilor, aceasta va ajunge pana in 2015 undeva intre 13 si 15 mld. lei.

Acest barometru indica o stare pesimista fata de sanatatea populatiei.
E o crestere foarte mare. Daca ne ui­tam la tarile din Europa Centrala si de Vest, unde avem o piata matura, aici cres­te­rea anuala este intre 2% si 5%.

Prin­ci­pala noastra problema ramane accesul greoi la serviciile medicale. Degeaba faci o farmacie luxoasa intr-o anumita zona, da­ca acolo nu exista medic. Dispare acum un spital si in locul lui nu pui nimic.

Cum vedeti dezechilibrul dintre generic si inovator pe fondul scaderii puterii de cumparare a populatiei, dar si in contextul dublarii pietei pana in 2015?
Din punctul de vedere al volumului, si ma refer mai exact la consumul de medicamente, suntem codasi in Europa. In Ungaria volumul este aproape dublu la o populatie sub 40% comparativ cu cea a Romaniei. De altfel, din punct de vedere medical, la toti parametrii (stare de sanatate, zile de tratament, servicii, consum etc.) suntem ultimii in Europa.

Ce trebuie facut?
Trebuie gasita o solutie prin care mai multe medicamente generice, ieftine, sa ajunga la pacienti si asta inseamna ca un medicament sa intre pe piata mult mai repede. In Romania, el intra pe piata acum dupa 260 de zile. Asta inseamna autorizare, obtinere de autorizatii de punere pe piata, compensare etc. Media europeana este de 60 de zile. Sunt tari precum Danemarca unde acest termen e de 30 de zile. Daca s-ar reduce acest termen, statul roman ar castiga mult mai mult si si-ar putea permite sa com­penseze mult mai multe medicamente.

Iesirea de sub patent, dupa 20 de ani

Vor scadea totusi preturile la medicamente in viitorul apropiat?
In perioada 2005-2015 vor iesi de sub patent, in intreaga lume, medicamente in valoare de peste 150 de miliarde de euro, ceea ce inseamna ca preturile lor vor scadea chiar si cu 50%. In acest context, estimez ca, in urmatorii patru ani, vom asista la o crestere foarte mare a pietei de medicamente generice, iar pre­tu­rile medicamentelor de azi vor scadea cu cel putin 25%. Un medicament se afla sub patent 20 de ani, iar in ceea ce-i pri­ves­te pe producatori 20% din cifra de afaceri este investita in cercetare. Pentru o singura molecula se investeste aproape 1 miliard de dolari.

Romanii sunt un cobai pentru aceste medicamente?
Nu sunt de acord cu termenul de co­bai. Consider ca voluntarii sau pacien­tii im­plicati in aceste studii clinice sunt per­soa­ne care ar trebui asezate in acelasi rand cu donatorii de sange sau de organe.

Cu cat este remunerat un astfel de participant?
Depinde foarte mult de studiul clinic. Sunt studii care aloca intre cateva sute de euro si cateva mii de euro pentru un vo­lun­tar. Trebuie stiut insa ca pentru me­di­camentele noi, indiferent de duritatea studiilor clinice prin care au trecut, nu poti fi sigur, in proportie de suta la suta, de eficienta acestora in terapiile ulterioare.

Suntem o populatie saraca. Pentru acesti bani oferiti, cat de mare este coada romanilor pentru a participa la aceste teste?
Se face o selectie riguroasa pe acest palier. Nu oricine poate participa la aceste teste, iar, in cadrul lor, medicul implicat raporteaza si cel mai banal stranut al pacientului. Pe de alta parte, din 10 studii clinice, cinci sunt oprite.

Intorcandu-ne la preturile medicamentelor, volumul mic al acestora atrage si preturile mari?
Lipsa de finantare conduce la astfel de preturi. In momentul in care o farmacie primeste banii pentru medi­camentul compensat, dupa 300 de zile de la vanzarea lui apar astfel de cresteri pentru a avea mai mult cash. In acest moment producatorii incaseaza banii si la 340 de zile, dar sunt si unii dintre ei care accepta si termene mai lungi de creditare . Sistemul sanitar romanesc sta pe picioare datorita disponibilitatii producatorilor de a credita piata.

Datorii ascunse si discriminari

Care este nivelul datoriilor statului fata de piata farmaceutica?
Pana la sfarsitul lui 2010 acestea erau undeva intre 2 si 2,5 miliarde de euro, iar proportia farmacii-spitale este de 90%, respectiv 10%. In spital a scazut foarte mult consumul, apartinatorii pacientilor aducand medicamentele de acasa.

Exista un termen de plata oficial de 210 zile…
Oficial, dar legat de acest termen, datoriile cumulate au si parti ascunse. Spre exemplu, datorii de 500 de milioane de lei nu sunt luate in calcul, pentru ca ele nu au intrat in contabilitatea Caselor de Sanatate, retetele nefiind acceptate la decontare. Lunar se plateste TVA pentru facturile emise, iar statul deconteaza retetele dupa un an. La acestea se va adauga si clowback-ul. Acea contributie la stat pe cifra de afaceri care se presu­pu­ne ca va fi platita trimestrial de producatori.

Ce se va intampla cu producatorii de medicamente?
Cred ca vor rezista, dar statul roman sa nu uite ca principalii producatori de ge­­nerice din Romania aduc anual la bu­get aproximativ 2,2% din PIB prin taxele si impozitele platite. Pe de alta parte in 2010 am reusit sa exportam medi­ca­mente de peste 100 mil. euro. Noi cerem doar sa avem o minima predictibilitate in piata. In plus, producatorii autohtoni au fost si discriminati in perioada 2007-2009.

Ce vreti sa spuneti?
Chiar daca eram deja membri UE, statul roman acorda un adaos mai mare pentru un medicament importat decat celui produs in Romania. Pentru medi­ca­mente importate in valoare de 100 de euro, adaosul era de 16 euro, in timp ce pen­tru unul produs in tara, acest adaos era de doar 7 euro.

Face cineva o ancheta pe aceasta tema?… Asta e tot ce a putut sa faca statul pentru industria farma autoh­tona. Daca vorbim de totalul cheltuielilor din sanatate, medicamentele reprezinta doar 25%. Unde sunt ceilalti bani?

Consecintele variabilitatii geneticii

in Biologie/Enciclopedie by

Una din tezele fundamentale ale geneticii moderne esta aceea ca oamenii sunt heterozigoti pentru majoritatea genelor lor. Acest univers genetic unic va influenta intreaga existenta umana, inclusiv adeaptarea la circumstantele, atat de complexe, care definesc civilizatia moderna.

Faptul este imperios necesar intr-un mediu care seamana din ce in ce mai putin cu cel in care, si din care am evoluat, mediu care se modifica uluitor de rapid. Industria de pilda produce si arunca in circulatie substrante pe care nu le-am mai cunoscut. Iar printre ele un loc major il ocupa medicamentele.

Permanent industria farmaceutica creeaza noi produse, eficace sau mai putin eficace, pe care practica le asteapta. Foarte mult timp s-a crezut ca daca se administreaza un medicament dat, intr-o anumita doza, unui numqar oarecare de pacienti, toti vor reactiona la fel. Or, s-a demonstrat ca patruns in organisme diferite, acelasi medicament are destine diferite in functie de structura genetica indivioduala.

Descompunerea lui implica participarea unui numar oarecare de enzime, enzime care pot fi prezente sau nu (si enzimele sunt controlate genetic). Astfedl medicamentul respectiv administrat in aceeasi doza unor bolnavi de aceeasi varsta si sex are urmari aporoape imprevizibile.

La unii bolnavi apare raspunsul terapeutic scontat, la altii nu apare nici un raspuns, iar la altii apar fernomene toxice, mai mult sau mai putin grave. Nu o data s-a spus ca rareori mmedicamentele se conmporta conform asteptarilor.

Ramura geneticii care studiaza raspuinsul individual la medicamente se numeste farmacogenetica. Farmacogenetica a demonstrat ca anumite reactii neobisnuite la medicamente uneori grave, sunt datorate unui caracter eraditar.

Exemplul care urmeaza este deosebit de concludent. “Izoniazida” este uin medicament larg utilizart in tratamentul tuberculozei. Dupa administrare, ea este transformata in ficat de catre o enzima, acetilcoenzima A.

Pentru a putea interlege exemplul trebui spus ca exista mai multe foprme de enzime si diversitatea lor explica de ce , dupa aceeasi doza, unii bolnavi elimina repede medicamentul, iar altii lent. Ca atare unii au o concentratie plasmatica mai mare , iar altii mai mica.

In functia de viteza de eliminare a medicamentului sau deosebit doua grupe de indivizi: inactivatori rapizi si inactivatori lenti. Procesul este conditionat genetic . Inactivatorii lenti sunrt homozigoti pentru o mutatie care blocheaza sinteza enzimei.

Inactivatorii rapizi sunt heterozigoti sau homoizigoti noirmali. Este interesant ca gena pentru inactivare lenta are o distributie geografica particulara: este relativ frecventa printre „euripizii” si „negrizi” din SUA: 50%–55% si foarte rara printre eschimosi si japonezi-10%.

Chimia medicamentelor

in Biologie/Chimie by

Un medicament este o substanţă sau un compus administrat omului ca tratament împotriva unei boli, pentru a preveni o îmbolnăvire sau pentru a stabili un diagnostic.

Chimistul şi medicul elveţian Paracelsus(1493-1514), în secolul al XVI-lea, a fost primul care a definit principiul după care fiecărei boli îi corespunde un medicament specific. Trebuie deci căutat medicamentul în funcţie de maladia pe care dorim să o tratăm. Astăzi, cercetarea în domeniul medicamentelor revine, înainte de toate, chimiştilor. Aceştia lucrează în strânsă colaborare cu medicii şi farmaciştii. Împreună, ei ajută la progresul farmacologiei, ştiinţa medicamentelor.

Principul activ al unui medicament

Pentru a uşura anumite suferinţe, s-au folosit mai întâi plantele administrate ca ceaiuri, prafuri sau alifii. În trecut, unele maladii de inima erau tratate cu ceaiuri de muşeţel, o plantă ale cărei flori purpurii, galbene sau albe seamănă cu degetele de unei mănuşi. Astăzi, nu se mai folosesc plantele în acest mod. Chimistul să extragă din plante substanţă pură care acţionează asupra maladiei respective: e ceea ce constituie principiul activ al unui medicament.

Astfel, principiul activ al degeţelului, numit „digitalină”, este astăzi folosit pentru tratarea bolilor cardiace. Tot astfel, febra provocată de malarie se trata în trecut cu scoarţa unui copac tropical, arborele de chinină: astăzi folosim principiul său activ, chinina. Principiul activ are avantajul că îşi păstrează mereu aceleaşi proprietăţi, în timp ce proprietăţile plantelor variază în funcţie de anotimp.
Principiul activ poate fi utilizat şi introdus în organism sub diferite forme: pilule, capsule, comprimate, produse injectabile.

Medicamente sintetice

Chimia este mai eficace decât scoarţa arborelui de chinină. Dar, pentru cercetători, această îmbunătăţire a efectului nu este suficientă. Pentru a întări acţiunea chininei şi a-i elimina efectele secundare, adică efectele sale nedorite asupra altor părţi ale organismului, chimiştii modifică molecula de chinină.

Pentru aceasta, ei urmăresc mai întâi drumul medicamentului în organismul uman, observă efectul acestuia asupra diferitelor organe, şi apoi modul în care organismul prelucrează respectiv medicamentul.

Aceste observaţii le dau posibilitatea să „redeseneze” molecula, pentru a crea una nouă. În acest fel au fost puse la punct antibiotice din ce în ce mai eficace. Aceste medicamente au proprietatea de a bloca înmulţirea bacteriilor care sunt la originea maladiilor.

Pentru a găsii antibioticul care va acţiona asupra unei anumite bacterii, se face o antibiogramă. Bacteriile care se bănuiesc a fi responsabile de infecţia pe care vrem să o tratăm sunt puse într-un mediu hrănitor, unde se pot dezvolta. Pe suprafaţa acestui mediu se picură apoi diferite antibiotice.
Bacteriile nu se mai înmulţesc în contact cu antibioticul la care sunt sensibile.

Crearea unui medicament

Între momentul în care un medicament este creat în laborator şi cel în care este introdus în farmacii, pot trece foarte mulţi ani. După ce sunt stabilite caracteristicile fizice şi chimice ale noii molecule, încep testările. Dacă medicamentul este, de exemplu, menit să acţioneze asupra ficatului, el este introdus într-o cultură de celule ale ficatului. Apoi este introdus într-un ficat de origine animală.
Dacă rezultatele sunt încurajatoare, încep testările pe animale.

Cercetătorii evaluează atunci eficacitatea noului produs, modul în care se răspândeşte în organismul viu, efectele sale secundare. Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare, se încep testările pe oameni, sub un strict control medical. După numeroase teste, care pot dura mai mulţi ani, medicamentul primeşte sau nu autorizaţia de a fi scos pe piaţă.

Antibioticele

Antibioticele sunt medicamente care împiedică dezvoltarea bacteriilor sau le distrug. Antibioticele se mai folosesc în tratarea bolilor infecţioase cum sunt : gripa, tuberculoza.
În funcţie de structura moleculei lor, antibioticele atacă bacteriile în mod diferit.

O bacterie este formată dintr-un nucleu şi o citoplasmă închise într-o membrană exterioară şi protejate de un înveliş exterior. Un antibiotic cum este penicilina atacă şi distruge învelişul exterior al bacteriei. Altele (streptomicina) distrug membrana care înveleşte citoplasma, iar altele (tetraciclina) acţionează direct asupra nucleului.

Importanţa farmacologică a fructelor de pădure

in Biologie/Sanatate by

Importanţa farmacologică a coacăzului roşu

Coacăzele sunt fructe bogate în fitonutrienţi, antioxidanţi, vitamine, acizi graşi esenţiali şi minerale. De precizat este faptul că aceste fructe sunt renumite pentru conţinutul ridicat în vitamina C (este un antioxidant foarte puternic), acid gama linoleic. Coacăzele roşii sunt unele dintre cele mai apreciate fructe de pădure datorită gustului acrişor şi savorii deosebite, iar datorită conţinutului mare de acid citric, acestea pot fi considerate un adevărat aliment-medicament pentru afecţiunile ficatului şi stomacului. (Bodea Cornel, 1970).

Fructele de coacăz roşu au importanţă pentru alimentaţie, acestea putând fi consumate proaspăt sau prelucrate sub formă de suc, marmeladă, gem, jeleu etc.

În industrie sunt folosite pentru fabricarea gemului, sucului, compotului, dulceţurilor etc. Principiile active din fructe au importanţă terapeutică în medicina umană, având următoarele proprietăţi: aperitiv (pe nemâncate), digestiv (la sfârşitul meselor), tonic, răcoritor, laxativ, diuretic, depurativ, hemostatic, remineralizant.

Consumul de coacăze roşii este indicat în afecţiunile febrile, inapetenţă, dispepsii (insuficienţa sucului gastric), constipaţie, pletoră, artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, insuficienţă şi congestie hepatică, icter, hipotensiune arterială (în acest caz se recomandă consumul de coacăze sub formă de vin), tulburări hepatice şi splenice, inflamaţii urinare, deoarece favorizează diureza şi ajută la dezintoxicare, lucru foarte util în artroze, reumatism, gută ( Neamţu G., 1986).

Fructele consumate ca atare, luate înainte de masă sunt tonic-aperitive, iar după masă stomachice, lucru ce le determină a fi utile în atoniile gastrice. Sucul consumat în cantităţi de 100-500 g pe zi, în 3-4 reprize, dulceaţă şi sirop de 2-3 ori pe zi vitaminează organismul, utilizându-se mai ales primăvara şi iarna.

Coacăzul roşu are rol şi în apicultură, fiind o specie meliferă, florile sunt vizitate intens de albine pentru culegerea de nectar şi polen. Cantitatea de zahăr variază între 0,01-0,45 mg/floare (Bodea Cornel, 1970)

Coacăzele negre sunt de 3-4 ori mai bogate în vitamina C decât portocalele şi lămâile. Acestea conţin şi vitamina PP, B6, pigmenţi antociani şi flavonozide. Frunzele conţin taninuri, cantităţi mici de ulei volatil (0,2%), aminoacizi (arginină, prolină, glicină), substanţe colorante, fosfor, sulf.

Flavonoidele sunt reprezentate de mircetină, campoferol, quiercitină, cu proprietăţi antimicotice. Antocianii, care sunt antioxidanţi foarte puternici, fiind răspunzători şi de culoarea fructelor, inhibă enzimele ciclo-oxigenaza 1 şi 2, acest lucru ducând la reducerea inflamaţiilor şi efectelor artritei în organism.

Seminţele conţin acid linoleic (40-60%), acid gamalinoleic (15-19%), acid oleic (9-10%), acid palmitic (6-8%). Fructele se consumă în stare proaspătă, congelate sau sub formă de suc, compot, marmeladă, gem, jeleu, lichior. Din frunze, vârfuri de lăstari şi fructe se prepară medicamente şi ceaiuri pentru boli gastrointestinale, hepatobiliare, renale, cardiovasculare.

Principiile active din frunze au acţiune diuretică, cele din fructe au efect tonic general, depurativ în reumatism cronic degenerativ şi gută, cresc acuitatea vizuală. Au acţiune favorabilă în maladiile gastrointestinale ca: ulcer duodenal, gastroduodenite, gastrite, colite, afecţiuni hepato-biliare, în nefrite, insuficienţă cardiacă, respiratorie, ateroscleroză, angină, oboseală generală, amigdalite, anemie , calculoză renală sau urinară, constipaţie, dureri de gât, faringită, gingivită, gută, paradontoză, somnolenţă, TBC pulmonar, ulcer cronic.

Racz şi colaboratorii au preparat din fructe medicamentul Rubifer, recomandat în toate cazurile de deficit în fier. Extractul de fructe este indicat ca antihipertensiv şi în insuficienţe circulatorii (F. Piterá, 2000).

Frunzele de zmeur conţin tanin (10%), substanţe de natură flavonoidică, vitamina C, substanţe minerale. Fructele hrănitoare se consumă proaspete sau prelucrate, având un gust aromat, răcoritor. Valoare energetică este de 40 kcal/100 g fructe. Fructele şi frunzele au utilizări terapeutice în medicina umană tradiţională.

Fructele au acţiune tonică generală asupra organismului, favorizează digestia, normalizează tranzitul intestinal şi împiedică manifestarea diareei, retrage din umorile corpului toxinele şi favorizează eliminarea lor. Acţionează asupra epiteliului renal mărind cantitatea de urină eliminată, favorizează sudoraţia, elimină spasmele gastrointestinale, elimină senzaţia de încălzire excesivă.

Sunt indicate şi în astenie, afecţiuni cardiace, digestive, pulmonare, renale, urinare, colici renale, colită cronică, congestie pulmonară, diabet zaharat, dureri cardiace şi gastrice, enterită, enterocolită, angiocolită, gastrită hiperacidă, hemoragie, inflamaţii ale căilor urinare, cistită, prostatită, reumatism, ulcer gastro-duodenal, tuberculoză, febră, afecţiuni oculare, amigdalită, bronşită, cefalee, răguşeală, răceală, stări febrile infecţioase. Frunzele au acţiune astringentă, digestivă, diuretică, sudorifică, dezinfectantă (Bodea Cornel, 1984)

Frunzele şi lăstarii conţin triterpene, acid oleabonic, acid ursalic, beta-amirină, fitosteroli, hidrochinone, glucozide (arbutina şi ericodina), acid benzoic, acid chininic, flavonide; quercitina în formă liberă şi glucozidică, tanin catheic, răşini, săruri minerale şi zaharuri. (F. Piterá, 2000)

Fructele sunt consumate în stare proaspătă sau conservată. Valoarea energetică este de 60 kcal/100 g fructe, din care se reabsoarbe 90 % . În Moldova subcarpatică se murează pentru iarnă, servesc ca acritură (salată), iar în Europa Centrală se prepară din ele supă. Fructele servesc ca materie primă pentru industria alimentară şi farmaceutică. Industria alimentară prepară din ele sirop, gem, dulceaţă, jeleuri, afinată, în industria farmaceutică din antocianozidele extrase din fructe se prepară medicamentul Difabion, cu rol de protejare a pereţilor vaselor sanguine.

Fructele şi frunzele au importanţă terapeutică în medicina umană şi veterinară. Principiile active din frunze au rol astringent, bacteriostatic, hipoglicemiant, diuretic şi antiseptic asupra întregului aparat urinar. Sunt recomandate în tratarea diareei, diabetului, infecţiilor urinare, uremiei, gutei, reumatismului. Principiile active din fructe au rol diuretic, antiinflamator, antidiareic, antihelmintic, antiseptic intestinal, antiseptic urinar, adjuvant în tratamentul de bază al diabetului; asigură reglarea cardiovasculară, uşor coronaro-dilatatoare, protejează pereţii vaselor sanguine, protejează organismul împotriva radiaţiilor, activează regenerarea purpurii retiniene şi sensibilizează fotoreceptorii.

Sunt recomandate pentru uz intern în enterocolite de fermentaţie, de putrefacţie, arterite ale membrelor inferioare, ateroscleroză cerebrală şi tulburări de circulaţie encefalică, hipertensiune arterială, sechele după infarct, maladii vasculare ale diabeticilor. Pentru uz extern în cazul rănilor sângerânde, eczeme, micoză.

Taninurile conţinute de afin au proprietăţi antidiareice şi antiseptice; ele aglutinează bacteriile din flora microbiană oprind fermentaţia sau putrefacţia; coagulează plăgile sanguinolente şi diminuează secreţia. Flavonoidele au proprietăţi farmacologice, pigmenţii având acţiune antiinflamatoare şi protectoare împotriva radiaţiilor. Mirtilina (este o substanţă numită şi ”insulină vegetală” conţinută de frunzele de afin înainte de coacerea fructelor şi are rol în scăderea glicemiei) penetrează celula bacteriei şi îi afectează vitalitatea; administrată pe cale bucală acţionează hipoglicemic şi nu conduce la supradoze. Poate înlocui insulina sau se poate asocia cu aceasta în cazuri grave (Bodea Cornel, 1970).

Industria farmaceutica si biotehnologia

in Biologie/Chimie by

Biotehnologiile în industria farmaceutică

Printre primele aplicaţii ale biotehnologiilor pot fi citate cele care au implicaţii în industria farmaceutică. Cu ajutorul biotehnologiilor moderne se fabrică în prezent o mare varietate de medicamente de uz uman sau veterinar ca antibiotice, hormoni, vitamine, vaccinuri, anticorpi monoclonali, interferoni, agenţi tuberculostatici, medicamente antifungice etc.

Progrese spectaculoase în biotehnologia sintezei de medicamente s-au înregistrat în special după ce s-au elaborat metode de transfer de gene prin tehnici de inginerie genetică. Sinteza hormonilor a beneficiat din plin de aceste tehnici moderne.

De ex, somatostatina, primul hormon uman sintetizat cu ajutorul bacteriilor recombinate genetic în 1977. De ex, insulina, hormonul hipoglicemiant, în absenţa căruia apare diabetul zaharat. Până nu demult insulina folosită în terapia diabeticului era extrasă din pancreasul de bovine şi de porc.

În 1979 o echipă de cercetători americani de la Universitatea din California a sintetizat cele 2 gene implicate în sinteza insulinei, gene care au fost apoi incluse într-o plasmidă şi transferate în celula bacteriei Escherichia coli. Această insulină obţinută prin inginerie genetică prezintă marele avantaj că este identică structural şi funcţional cu cea umană şi nu produce efecte secundare.

Un alt hormon şi anume somatotropina/hormonul de creştere sintetizat în hipofiză, a cărei absenţă din organism produce nanismul hipofizar. Acest hormon se obţinea din hipofiza cadavrelor în cantităţi infime. În prezent, prin tehnici de inginerie genetică s-a reuşit transferul genei care determină sinteza acestui hormon la bacteria E. coli care se cultivă uşor, se multiplică rapid şi sintetizează o cantitate mare de hormon de creştere.

Biotehnologii de obţinere a hormonilor steroizi

Sinteza acestor hormoni ilustrează în mod excepţional importanţa biotehnologiilor moderne pentru producerea lor pe scară industrială. Se preconizează în viitor şi sinteza altor hormoni necesari în terapeutica medicală umană şi veterinară.

Biotehnologii de obţinere a interferonului

Interferonul reprezintă o clasă de proteine cu proprietăţi antivirale şi antitumorale. Interferonul a putut fi sintetizat cu ajutorul culturilor de celule umane. În 1980 cercetătorii Gilbert şi Weissman au reuşit să transfere genele interferonului la bacteria E. coli. Ei au extras ARN-ul mesager al genelor respective şi cu ajutorul enzimei revers-transcriptaza au reuşit să sintetizeze secvenţa de ADN corespunzătoare genelor respective. Această secvenţă de ADN a fost apoi inclusă într-o plasmidă care a fost transferată în celulele de E. coli.

În 1981 genele interferonului au fost transferate de către cercetătorii americani în celulele drojdiei Saccharomyces cerevisiae, fiecare celulă de drojdie fiind capabilă să sintetizeze până la 106 molecule de interferon.

Prin transferul genelor interferonului în celule bacteriene sau de drojdii o seamă de laboratoare şi societăţi de inginerie genetică din SUA, Japonia, Anglia, Franţa, Israel, Suedia şi altele au început producţia industrială de interferon, acesta fiind de 200 de ori mai ieftin decât cel produs prin culturi de celule umane.

Obţinerea de vaccinuri

În prezent se urmăreşte producerea de vaccinuri de uz uman sau veterinar prin tehnici de inginerie genetică. Cu ajutorul bacteriilor se sintetizează numai proteinele sau antigenele faţă de care organismul reacţionează imunologic, producând anticorpi. Tehnologia clasică în care se foloseau agenţii infecţioşi atenuaţi sau omorâţi prezenta un anumit grad de periculozitate.

Se urmăreşte în prezent obţinerea de vaccinuri pe cale biotehnologică contra febrei aftoase, maladie virală foarte contagioasă, care afectează bovinele, ovinele şi porcinele. De la animale, boala poate fi luată şi de om. Acest virus este alcătuit dintr-o moleculă de ARN monocatenar înconjurată de o capsidă formată din 4 tipuri de proteine, fiecare tip reprezentat de câte 60 de molecule.

S-a reuşit producerea unui vaccin împotriva febrei aftoase prin biotehnologii moderne, respectiv prin transferul genelor ce determină sinteza proteinelor virale în celulele bacteriei E. coli. Societatea de Inginerie Genetică Genemtech a început să producă şi să comercializeze acest vaccin încă din 1984.

Hepatita B este o maladie foarte răspândită care determină tulburări grave în structura şi funcţiile ficatului şi uneori chiar cancerul hepatic. Acest virus al hepatitei B are un genom format dintr-o macromoleculă de ADN, formată la rândul ei din 3200 de nucleotide şi o nucleocapsidă care conţine antigenele de suprafaţă reprezentate în special printr-o polipeptidă. Această polipeptidă are o greutate moleculară de 19000 Da.

Antigenele acestui virus sunt notate astfel: HBs şi HBe. Aceste antigene sunt sintetizate sub controlul a 2 gene diferite. Încă din 1980 o echipă de cercetători francezi de la Institutul Pasteur din Paris a reuşit să realizeze proteinele virusului hepatitei B cu ajutorul bacteriilor. Astfel, genele virale care determină sinteza antigenelor au fost transferate în celulele bacteriene de E. coli care au început să sintetizeze proteinele virale. Apoi, aceste proteine sintetizate în celulele bacteriene au fost folosite la prepararea vaccinului împotriva hepatitei B care determină formarea de anticorpi protectori în organismul vaccinat.

În 1981 la Universitatea din California s-a reuşit transferul genelor virusului hepatitei B care determină sinteza proteinelor din care se prepară vaccinul în celulele de S. cerevisiae. În mod similar, cu ajutorul bacteriilor şi a drojdiilor recombinate genetic in vitro se pot obţine vaccinuri împotriva a numeroase maladii virale, ca de ex, poliomielita, turbarea şi altele.

Producerea de energie cu ajutorul microorganismelor

Criza energetică a îndreptat atenţia specialiştilor spre alte surse neconvenţionale de energie care să poată suplini parţial nevoile sociale. O atenţie deosebită s-a acordat bioenergiei pornind de la faptul bine cunoscut că prin fotosinteză se produc anual cantităţi uriaşe de materie organică din care numai o parte este utilizată direct în alimentaţie sau în hrana animalelor.

Subprodusele rezultate din agricultură şi deşeurile reprezintă cantităţi uriaşe de biomasă care ar putea fi utilizate pentru producerea de energie. Anual, agricultura furnizează prin cultura cerealelor o cantitate de 1,7 miliarde de tone de paie care în mare măsură rămân neutilizate.

În general, din procesul de cultură a plantelor agricole din industria alimentară se acumulează mari cantităţi de celuloză, amidon, melase, deşeuri de lignină la care se adaugă deşeurile menajere, toate acestea reprezentând o mare cantitate de materie organică. Aceste produse pot fi valorificate eficient pentru producerea de bioenergie.

În unele ţări se fac cercetări intense pentru cultivarea unor plante care să fie utilizate pentru producţia de alcool etilic (cartoful, unele cereale, trestia de zahăr etc.). Aceste produse sunt bogate în glucide de tipul amidonului şi zaharozei care pot fi uşor hidrolizate în hexoze care apoi sunt supuse fermentaţiei alcoolice rezultând alcoolul etilic. Dezvoltarea producţiei de alcool etilic cu ajutorul microorganismelor se face pentru folosirea lui în calitate de carburant la motoarele cu combustie internă.

Amidonul, care constituie peste 50% din substanţa uscată a boabelor de cereale, a cartofului etc. poate fi hidrolizat enzimatic sau cu acizi, obţinându-se dextrine şi glucoză. Acest zahăr este utilizat pentru fermentare, obţinându-se alcool etilic folosit în diferite industrii.

Hemicelulozele constituie un grup de poliozide asociate celulozei din peretele celulelor vegetale. Unele bacterii sunt capabile să degradeze hemicelulozele la o temperatură de peste 40 ºC şi să le transforme în alcool etilic şi acid lactic.

Celuloza este degradată de bacterii şi fungi care conţin complexul enzimatic celulaza. Prin transformarea cu ajutorul microorganismelor a celulozei şi hemicelulozei se obţin, pe lângă alcool etilic, o serie de alte produse ce servesc ca materii prime în industria farmaceutică, chimică, alimentară.

Valorificarea acestei cantităţi foarte mari de biomasă va contribui totodată la epurarea biologică a mediului înconjurător şi implicit la ameliorarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Producerea de biogaz

Este o altă cale de transformare a biomasei, fiind vorba de o fermentare metanică denumită metanogeneză.
Metanogeneza este o fermentaţie anaerobă în care intervin 3 grupe de bacterii:

1.Grupul care transformă substratul organic în acizii butiric, propionic şi lactic;
2.Grupul care transformă aceşti acizi organici în acid acetic, H2 şi CO2;
3.Grupul de bacterii care reduc CO2 în CH4 şi consumă H2.

Toate bacteriile metanogene au capacitatea de a creşte în prezenţa H2 şi a CO2, ele sunt sensibile la prezenţa O2 care este toxic pentru ele şi produc CH4 în urma activităţii lor biologice. Instalaţiile de obţinere a biogazului au fost construite şi recomandate pentru gospodăriile rurale unde există multe deşeuri organice, cât şi în cazul fermelor de creştere a animalelor unde rezultă cantităţi mari de gunoi.

Cercetătorii din Japonia au obţinut o nouă tulpină de bacterie metanogenă care produce fermentaţia metanică în numai 8 zile spre deosebire de tipul clasic de fermentaţie care are nevoie de ~ 20 de zile. Pe plan mondial, o experienţă valoroasă de obţinere a biogazului s-a acumulat în China, Israel, India, Filipine, Franţa etc.

PARTICULARITATI ALE BIOTEHNOLOGIEI

in Biologie by

Particularităţile biotehnologiei ca ştiinţă

Analiza particularităţilor biotehnologiei ca ştiinţă scoate în evidenţă câteva caracteristici esenţiale:

1.În primul rând activitatea biotehnologică necesită convergenţa unui număr mare de cunoştinţe disciplinare în care graniţele dintre cercetarea fundamentală, aplicativă şi industrială se şterg. Stâlpii de rezistenţă sunt reprezentaţi de microbiologie, genetica microorganismelor, inginerie genetică, biochimie şi bioinginerie industrială.

2.Posibilităţile foarte mari de aplicare a realizărilor proprii în producţia industrială. În acest sens este de menţionat că nu există o ramură industrială de biotehnologie, ci întreprinderi care utilizează biotehnologiile în sectoare diferite.

3.Cercetarea biotehnologică este întotdeauna de lungă durată şi necesită o succesiune de competenţe, începând cu cercetarea fundamentală până la experienţa industrială, respectiv valorificarea cunoştinţelor.

4.Condiţiile succesului în biotehnologii sunt determinate de următorii factori: o cercetare fundamentală avansată, investiţii adecvate, spirit întreprinzător, existenţa unor cadre specializate cu o pregătire de bază solidă, interdisciplinară.

Biotehnologiile şi mediul

Biotehnologiile, implicându-se în ciclurile biologice şi geochimice naturale, ajută la intensificarea unor fenomene naturale, la controlul lor fiind uneori instrumente pentru repararea unor intervenţii umane sau uneori de obţinere a unor avantaje pentru om.

Biotehnologiile încearcă să exploateze anumite microorganisme în lupta împotriva altor agenţi patogeni pentru om şi pentru mediul încojurător. Se ştie că bacteriile sunt artizanii ciclurilor biologice ale carbonului, azotului, oxigenului, sulfului.

Efectele modificărilor acestor cicluri acţionează în primul rând asupra metabolismelor naturale, iar secundar, dacă observăm numai efectul de seră, conduce la o izolare şi încălzire a globului, la topirea gheţarilor, la modificarea climei. Bacteriile din ocean asigură fixarea a peste 50% din acest ciclu. Dacă acest proces de mineralizare se întrerupe, se poate ajunge la dispariţia planetei.

Bacteriile degradează materia organică, produc gaz carbonic pe care organismele vegetale superioare îl fixează la lumina solară, obţinându-se proteine ce constituie hrana omului şi a animalelor. Mai departe, bacteriile descompun deşeurile organice produse de acestea.

Azotul inhalat odată cu aerul este eliminat prin procesul de expiraţie, fiind apoi fixat şi utilizat sub formă de compuşi ca NH3, nitrat de către bacterii, furnizând o mare parte din proteinele necesare pentru creşterea bacteriilor. Şi de această dată, 50% din azotul atmosferic, din sol sau apă este adus la stadiul de compuşi asimilabili pentru plante, proces realizat cu ajutorul bacteriilor.

Ecologia microbiană a solului ne arată că diferite microorganisme din sol realizează un echilibru şi fiecare specie este importantă în lupta împotriva paraziţilor şi a insectelor dăunătoare.

Biotehnologiile furnizează o nouă şansă pentru modificarea statutului omului prin cunoaşterea şi intervenţia în mecanismele naturale pe care natura le propune. Una dintre marile sarcini ale biologiei în natură este stăpânirea ciclului azotului fără de care n-ar exista proteine, acizi nucleici, clorofilă, pigmenţi respiratori etc.

Prin biotehnologii s-a realizat până acum o mai rapidă fixare directă a azotului de către unele bacterii datorită enzimei nitrogenaza. Această enzimă converteşte azotul în NH3, făcându-l astfel asimilabil de către plante. Enzimele fixatoare de azot au beneficiat de ingineria genetică, deschizându-se un domeniu de importanţă deosebită de interes economic.

Un rol important îl prezintă micorizele, cu rol în fixarea fosforului esenţial pentru sănătatea pădurilor şi a altor culturi. Biopesticidele, substanţe obţinute prin procese de sinteză, au o importanţă deosebită în combaterea dăunătorilor.

Domeniul farmacologiei celulare este în plină dezvoltare. Este nevoie de vaccinuri, deci se pot implica biotehnologiile în numeroase procese. Până nu demult, obţinerea de vaccinuri se făcea prin procedee îndelungate, vaccinuri care aplicate omului duc la apariţia anticorpilor protectori. Astăzi numeroase vaccinuri se obţin prin inginerie genetică.

Substanţe utile produse prin biotehnologii

Aplicaţiile biotehnologiilor moderne în industria alimentară şi a furajelor sunt considerabile. Este vorba în primul rând de proteinele monocelulare neconvenţionale produse cu ajutorul levurilor, utilizându-se o gamă variată de substraturi: parafine, grăsimi reziduale, zerul din industria laptelui, melasa din industria zahărului, metanolul etc.

S-au dezvoltat de asemenea biotehnologiile pentru sinteza de AA esenţiali (lizina şi acidul glutamic) cu ajutorul unor bacterii. Aceşti AA sunt utilizaţi în hrana animalelor şi a omului pentru îmbogăţirea alimentaţiei în substanţe nutritive valoroase.

Tot în industria alimentară se folosesc cu multă eficienţă enzimele produse prin biotehnologii, cum sunt amilazele, proteazele, pectinazele, celulazele. Unele dintre aceste enzime sunt utilizate şi în alte domenii de activitate. De ex, utilizarea enzimelor în hidroliza enzimatică a amidonului cu ajutorul unei tulpini de Bacillus licheniformis. Acest bacil poate acţiona şi la temperaturi de peste 100 ºC. Ca urmare, hidroliza amidonului se realizează atât sub acţiunea temperaturii ridicate, cât şi a enzimei α-amilaza. Pe plan mondial se produc în acest mod câteva milioane de tone de zahăr din porumb.

O categorie aparte de proteine monocelulare neconvenţionale (single-cell-proteins) se obţin din cultivarea drojdiilor, procedeu biotehnologic foarte important. În vederea realizării unor astfel de culturi de drojdii pe scară industrială se folosesc diverse substraturi ca sursă de C necesară producerii de proteine.

Primele cercetări în această direcţie s-au realizat prin cultivarea drojdiilor pe parafine în bioreactoare în care se introduc parafinele, amoniac (care reprezintă sursa de N şi care menţine pH-ul mediului) şi apoi drojdiile (fie Candida, fie Saccharomyces). Drojdiile oxidează hidrocarburile în acizi graşi cu ajutorul unor enzime de tipul hidroxilazelor, după care acizii graşi sunt degradaţi cu acetil-CoA şi transformaţi în proteine celulare. Cantitatea de proteine din substanţa uscată a acestor drojdii reprezintă cca. 50%.

Pentru prepararea unor mari cantităţi de astfel de proteine monocelulare s-au construit uzine speciale cu bioreactoare uriaşe în care în mod automat sunt controlate condiţiile de mediu pentru a se obţine o creştere rapidă a masei celulare.

Pentru obţinerea de proteine monocelulare cu ajutorul drojdiilor se pot utiliza şi alte substraturi ca zerul din industria laptelui, grăsimile reziduale din abatoare etc. Unul din marii producători de proteine monocelulare este Rusia. În multe alte ţări s-au dezvoltat procedee de obţinere de proteine monocelulare din cauza creşterii nevoilor de proteine pentru nutriţia animalelor. Drojdiile reprezintă din acest punct de vedere organisme ideale deoarece au un ciclu de viaţă scurt şi dau o productivitate foarte mare.

S-au căutat şi alte substraturi mai ieftine care să poată suplini hidrocarburile. S-a folosit astfel metanolul, un alcool simplu obţinut prin oxidarea gazului metan sau derivat din cărbune. S-a constatat că valoarea nutritivă a proteinelor monocelulare este ridicată. De aceea se preconizează pentru dezvoltarea producţiei de proteine construirea unor instalaţii relativ mici care să poată valorifica la nivelul unor localităţi mici diferite substraturi reprezentate în primul rând de deşeurile producţiei agricole.

BIOTEHNOLOGIA

in Biologie/Enciclopedie by

Bazele teoretice ale biotehnologiilor microbiene

Biotehnologiile moderne constituie o achiziţie de valoare fundamentală şi aplicativă a ştiinţei contemporane. Odată cu dezvoltarea cunoştinţelor de biologie celulară, genetică moleculară, biochimie, microbiologie şi inginerie genetică a devenit posibilă manipularea artificială a informaţiei genetice a organismelor vii şi pe această bază au apărut biotehnologiile moderne cu implicaţii deosebite în ameliorarea plantelor, a animalelor, în producerea de substanţe biologic active (farmaceutice, produse chimice şi bioenergetice valoroase).

Biotehnologiile contemporane au implicaţii deosebite în agricultură, industria alimentară, industria farmaceutică şi chimică şi medicină. În acest scop s-au elaborat programe prioritare pentru dezvoltarea şi valorificarea practică a cercetărilor de inginerie genetică şi biotehnologie.

Pentru pregătirea de specialişti în aceste domenii ale biotehnologiei au fost introduse în învăţământul superior cursuri de biotehnologii moderne. În accepţia modernă, biotehnologiile au apărut după începerea exploatărilor industriale şi comerciale ale rezultatelor cercetărilor de biologie.

Primele generaţii de biotehnologii se situează la începutul secolului 19. În prezent, biotehnologiile moderne sunt într-o perioadă de mare avânt, descoperirile în acest domeniu se succed cu o viteză apreciabilă. Pe plan mondial se fac eforturi susţinute pentru dezvoltarea cercetărilor privind manipularea artificială a informaţiei genetice a plantelor, animalelor şi microorganismelor pe care se bazează în mare măsură biotehnologiile moderne.

Organisme specializate au luat măsuri atât pentru aprofundarea cercetărilor din domeniul biotehnologiilor, dar mai ales pentru extinderea rezultatelor cercetării în direcţia aplicării lor în agricultură, industria alimentară, chimică şi farmaceutică.

Secolul 20 a însemnat un pas uriaş în dezvoltarea cercetărilor de genetică, inginerie genetică, biologie celulară şi moleculară, de biochimie şi microbiologie. Totodată s-au dezvoltat tehnicile de culturi de celule vegetale, animale şi de microorganisme. S-au creat astfel premisele apariţiei biotehnologiilor moderne şi a bioindustriei. Biotehnologiile moderne şi bioindustriile vor contribui la rezolvarea unor probleme majore ale umanităţii.

Se consideră că de acestea trebuie să beneficieze ţările în curs de dezvoltare care vor putea cu ajutorul acestor biotehnologii să-şi amelioreze situaţia sau starea alimentară şi sanitară şi să realizeze progrese în protecţia mediului înconjurător.

Bioindustriile au cunoscut o dezvoltare deosebită după descoperirea în 1927 a penicilinei de către Fleming şi industrializarea ei în 1939. O altă perioadă de dezvoltare a bioindustriilor se poate situa după 1972 când apar tehnicile de inginerie genetică şi până în 1975 când noile metode de producere a anticorpilor dau noi obiective bioindustriilor.

Dacă până în 1975 putem vorbi de „biologie industrială”, „industria de fermentaţie”, „farmacologie”, după acest moment s-a simţit nevoie de a găsi o nouă definiţie.

Unii autori înţeleg prin biotehnologii toate procedeele chimice, fizice sau informatice care servesc la transformarea industrială a viului. Alţi autori se limitează la tehnicile ce decurg din ştiinţele vieţii ca genetica, biochimia, biologia celulară, imunologia. Pentru aceşti autori termenul potrivit este cel de inginerie biologică.

Scopul biotehnologiilor constă în utilizarea bacteriilor, levurilor, celulelor vegetale şi animale a căror metabolism şi a căror capacităţi de biosinteză sunt orientate către obţinerea de substanţe specifice. Aceste biotehnologii oferă posibilitatea ca pornind de la resurse larg disponibile să se obţină o mulţime de substanţe şi compuşi esenţiali pentru viaţă.

Aplicate la scară industrială, aceste biotehnologii constituie bioindustria care cuprinde pe de o parte activităţi industriale în cadrul cărora biotehnologiile pot înlocui tehnologiile folosite în mod curent şi pe de altă parte activităţile industriale în care biotehnologiile au un rol esenţial.

Activităţile industriale în care biotehnologiile au un rol promotor cuprind industria alimentară (producţia de biomasă levuriană, algală şi bacteriană în vederea obţinerii de proteine, AA, vitamine, enzime), domeniul creşterii productivităţii agricole, industria farmaceutică (obţinerea de vaccinuri, sinteza de hormoni, de interferoni şi antibiotice), protecţia mediului înconjurător şi lupta împotriva poluării (tratarea apelor uzate, transformarea resturilor menajere, fabricare compuşilor biodegradabili).

Specialiştii ridică următoarea întrebare: „Vor fi biotehnologiile un panaceu pentru rezolvarea diverselor probleme cu care se confruntă mai ales ţările în curs de dezvoltare?”. Răspunsurile la această întrebare vor trebui să ia în considerare situaţiile diverse existente în aceste ţări, deoarece unele dintre ele au un bun nivel de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, o bază industrială dezvoltată care asigură implementarea unor noi biotehnologii. Chiar şi ţările mai puţin avansate biotehnologic şi ştiinţific pot beneficia de progresele înregistrate în biotehnologii datorită reţelei de cooperare regională şi internaţională.

În concluzie, biotehnologiile cuprind un ansamblu de procedee de transformare a materiilor prime şi de producere cu ajutorul culturilor de microorganisme şi de celule animale şi vegetale a unei mari varietăţi de substanţe utile omului. Perfecţionarea acestor biotehnologii şi dezvoltarea lor ca rezultat a recentelor descoperiri de biologie moleculară vor produce schimbări profunde pe plan economic şi social, deoarece activităţile bioindustriale privesc producţia agricolă, nutriţia, tratarea şi prevenirea unor boli, satisfacerea nevoilor de energie şi protecţie a mediului înconjurător.

În biotehnologii se disting mai multe direcţii de dezvoltare:

1.Modernizarea proceselor fermentative clasice prin introducerea tehnologiilor informatice şi selectarea unor tulpini special cultivate pentru creşterea randamentelor.

2.Fermentaţii bazate pe imobilizarea unor enzime pe suporturi polimerice.

3.Ingineria genetică şi tehnica ADN-recombinant pentru folosirea enzimelor de restricţie şi a ligazelor.

Având la bază ingineria genetică, biotehnologiile îşi vor găsi un spaţiu larg de aplicare în următoarele domenii:

1.Biomedicină şi farmacologie

În această direcţie se obţin vaccinuri pentru unele maladii virale (hepatita A şi B, herpes, poliomielită), a interferonului, a hormonilor de creştere umană, a enzimelor, a unor proteine specifice, a unor noi tipuri de antibiotice, de vitamine şi unele medicamente.

Se prevăd următoarele direcţii de cercetare ştiinţifică:

•Clarificarea funcţiilor şi mecanismelor de acţiune a regulatorilor imunologici;

•Investigaţii cu peptide neuroactive, trombolitice şi fibrinolitice;

•Clarificarea mecanismelor imunităţii;

•Înţelegerea fiziologiei şi aspectelor genetice ale cancerului.

2.Agricultură şi industria alimentară

În această direcţie se urmăreşte obţinerea unor hibrizi şi soiuri mai productive şi mai rezistente la boli. Se urmăreşte de asemenea procesul biologic de fixare a azotului din atmosferă şi procedee de manipulare genetică cum este transferul embrionar şi tehnica ADN-recombinant pentru obţinerea unor rase de animale şi de păsări. Se urmăreşte de asemenea producţia de enzime, de AA, antioxidanţi, obţinerea de noi pesticide, de medicamente de uz veterinar, de obţinerea unor compuşi aromatici, precum şi de agenţi de diagnostic.

3.Producţia de energie

Se urmăreşte producţia biocombustibililor gazoşi, lichizi, a biocarburanţilor din fitomasă, precum şi posibilitatea fabricării hidrogenului pe cale biologică sau creşterea capacităţii de extracţie a zăcămintelor de petrol prin metode biotehnologice.

4.Producţia de materii prime

În această direcţie se preconizează utilizarea biomasei reziduale, conversia biomasei reziduale în materii prime ce pot fi utilizate în continuare în industria chimică. În acelaşi timp se va urmări producţia de proteine, lipide şi zaharide, de acizi organici, AA, glicerol, precum şi transformarea şi obţinerea gazului metan din deşeuri vegetale, dejecţii animale şi din apele menajere orăşeneşti şi industriale.

5.Extracţia materiilor prime minerale şi protecţia mediului înconjurător

În acest scop se vor folosi tehnologiile microbiologice de extracţie a unor metale şi metaloizi din minereuri sărace, precum şi descompunerea biologică şi combaterea unor poluanţi ai mediului înconjurător.

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...