Tag archive

Pictura

Legenda tabloului care ucide. Zeci de copii ale tabloului au fost arse de jurnaliștii de la The Sun

in Articole de

Tabloul ”Copilul care plânge” este o legendă pe care jurnaliștii lumii au ajuns să o creadă, dat fiind evenimentele tragice din jurul picturii. Fiecare casă unde a stat atârnat tabloul a ars, însă imaginea misterioasă a rămas de fiecare dată intactă. În perioada anilor 80 sute de incendii din toată lumea au fost puse pe…

Citeste mai mult

Simbolul roman al sacrificiului suprem: alăptarea tatălui

in Arta/Articole/Istorie de

Deși poate părea cât se poate de bizar și de neacceptat, ”alăptarea tatălui” este un fenomen care a influențat pictura secolelor XVI și XVII și este recunoscut ca fiind cea mai profundă definiție a relației dintre fiică și părinți. Imaginea teribilă a fost pentru prima dată proiectată în scrierile lui Valeriu Maximus, ”Facta et dicta…

Citeste mai mult

Barocul

in Arta de

Este un curent aparut in Italia dupa renastere . Apogeul barocului a fost in secolul al XVII-lea cand s-a generalizat in tarile catolice din Europa . Spre deosebirede renastere care este caracterizata prin liniste si echilibru , barocul este caracterizat prin linii sinuase sugerand neliniste si prin contraste de umbra si lumina . Arhitectura se…

Citeste mai mult

IMPRESIONISMUL

in Istorie de

Reprezinta un curent artistic aparut in secolul XIX in Franta si reprezinta inceputul perioadei moderne . Denumirea lui provine de la titlul unui tablou al lui Claude Monet-“Impresie rasarit de soare “ . In perioada impresionismului s-au descoperit aparatul de fotografiat ( instantaneul ) , descoperiri in optica si in biologie precum si existenta stampelor japoneze…

Citeste mai mult

Tipologia artistică

in Arta de

Ca formaţiune psihologică, tipul face trimitere la o realitate lesne identificabilă ca reuniune (grup, familie, categorie) de entităţi (persoane, calităţi, procese „produse” activităţi, etc) caracterizată prin ceea ce constituenţi au în comun (o trăsătură sau câteva unificatoare) distingându-l totodată de alte realităţi comparabile. Conceptul de tip are prin urmare, sens generic. Pentru ca un element…

Citeste mai mult

PREMISELE EMPATIEI ŞI CREAŢIEI ARTISTICE

in Arta de

Este un fapt bine cunoscut că personalitatea, în existenţa sa, iniţiază şi săvârşeşte diferite demersuri specifice cu finalitate adaptativă pentru a Înţelege, cunoaşte, anticipa, realitatea înconjurătoare în care un rol aparte îl ocupă ceilalţi indivizi cu care intră şi rămâne în contact social. În scopul realizării unor astfel de demersuri, personalitatea se foloseşte de calitatea…

Citeste mai mult

Calităţile criticilor de artă

in Arta de

Nevoia de obiectivitate în aprecierea comunicativităţii expresive a determinat descoperirea criteriilor ştiinţifice sine qua non: vârsta, sexul, apartenenţa culturală, raportul normal-patologic, profesia – ca şi în cazul exprimatorilor, însă aici se impune şi un criteriu special – componenţa juriilor (câţi judecători sunt absolut necesari unei evaluări obiective). a) Maturii sunt judecători superiori copiilor. b) Femeile…

Citeste mai mult

Premisele expresivitatii

in Arta/Psihologie de

„Intuitiv lucid, răscolit de afecte puternice şi înzestrat cu o fantezie mai vie şi mai originală, artistul este în acelaşi timp stăpân peste o facultate expresivă superioară semenilor săi” (T. Vianu, 1968, p. 240-241). Evocata superioritate a artistului – cea privitoare la expresivitate – este, după M. Ralea (1972), tocmai aptitudinea fundamentală care distinge pe…

Citeste mai mult

Imaginaţia creatoare

in Arta/Psihologie de

Particularităţile cele mai „vizibile”, pentru o privire comună, ale fanteziei creatoare par a fi : 1. – asociativitatea sau 2. – combinatorica (imaginilor şi/sau ideilor), ca şi 3. – noutatea rezultatului-creaţie, la a căror întâlnire se profilează funcţia ei fundamentală în activităţile umane, cea de anticipare/configurare a unui produs original. Înţelegerea comună a imaginaţiei îi…

Citeste mai mult

Virtualitatea expresivă

in Arta de

Trăirea afectivă a artistului este virtual expresivă. Modelul acţionist al generării şi funcţionării emotivităţii a fost socotit analog cu cel al cogniţiei: un raport (de cunoaştere) subiect-obiect, obiectul exercită anumite influenţe, subiectul le receptează/prelucrează, iar rezultatul este o imagine subiectivă a obiectului-stimul. Dacă în schemă generală analogia are unele justificări, în fapt aceasta nu se…

Citeste mai mult

TRAIREA ARTISTULUI

in Arta de

Trairea afectiva a artistului este, in cele din urma, atitudine afectivă. Oricare ar fi tipul si nivelul angajarii emotionale a artistului in activitatea sa creatoare – la nivelul emotiei soc (afect), al emotiei simple, al dispozitiei afective difuze, al sentimentului, data fiind factura imaginara a situatiei de traire si functiei ei valorizatoare este justificat sa…

Citeste mai mult

Trairea afectiva

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

In psihologia si estetica traditionala s-a vehiculat cu o insistenta care trada speranta gasirii unui principiu explicativ pentru natura emotie, conceptul de tonalitate afectiva a senzatiei. Emotia aparea ca un corelat (afectiv) al proceselor senzoriale (cognitive) si era inteleasa ca un „reflex in constiinta aI unor modificari care ating regiuni intinse ale complexiunii fizice…” (T.…

Citeste mai mult

PERSONALITATEA ARTISTICĂ

in Arta de

I. Creaţia presupune un autor (artistul) şi o modalitate de realizare (procesul). Artistul poate fi privit în două moduri: (1) structural-static şi atunci interesează modelul unei construcţii umane, din elemente general valabile, propriu speciei şi (2) dinamic, în manifestarea activităţilor „demiurgice”, şi atunci interesează procesul exprimării sau (auto) proiecţiei lui în opera, cu abilităţile şi…

Citeste mai mult

Factori intrinseci ai psihologiei artei

in Arta/Psihologie de

Factorii subiectivi care asigura şi condiţionează receptarea artistica cuprind intregul evantai de procese psihice cognitive, afectiv-motivationale şi comportamentale care alcătuiesc structura interioara a personalităţii receptorului. Deşi ele pot fi analizate separat nu se manifesta in mod natural unilateral ci ca o reacţie unitara a individuatiei umane. Herbert Read: „Oricât de mult a fost inabuşita in…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA RECEPTĂRII ARTISTICE

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

Comunicarea artistica este un proces complex si specific presupunând coactiunea sistemica a trei componente: -creaţia artistica; -opera de arta; -contemplarea estetica. În viziunea teoretică tradiţională, constituită fie în cadrul sistemelor filosofice de gândire, fie în estetica iniţiată de Baumgarten şi primii săi continuatori, atenţia era focalizata pe creaţie si opera. A revenit filosofiei de la…

Citeste mai mult

RECEPTAREA ARTISTICĂ

in Arta/Psihologie de

Receptarea – totalitatea factorilor care contribuie la înţelegerea, perceperea şi interpretarea operei de artă. În receptarea artistică sunt două chestiuni care se iau în consideraţie: -factori estetici şi extraestetici; -factori extrinseci şi intrinseci – care intervin în receptare. Factorii estetici sunt acei factori care sunt determinaţi de caracterul inedit şi expresiv al operei de artă.…

Citeste mai mult

PREMISELE PSIHOLOGIEI ARTEI

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

Încercarea de a explica procesul de creaţie artistică în termenii psihanalizei nu este ocolită de dificultăţi conceptuale şi de riscul incompletitudinii, dacă nu şi al arbitrarietăţii. Întâi pentru că o seamă de termeni au conotaţii accentuat psihiatrice (regresia şi disocierea Eului, trăirea ca angoasă sau delir etc), fapt care reclamă răspunsul urgent la întrebarea: care…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA ARTEI – MARI ÎNTREBĂRI

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

Specificul experimental al abordarii psihologice a artei – perioade: • Sfarsit de secol XIX: Fechner intentiona o „estetica psihologica” bazata pe experiment. Metodele fechneriene: alegerea, constructia, observarea obiectelor uzuale. Contributia cea mai relevanta: evidentierea rolului sectiunii de aur in perceptia estetica.   • Inceputul sec. XX, o noua orientare numita „psihologie obiectiva” (vezi: R. Muller-Freienfels,…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA SI ESTETICA

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

PSIHOLOGIA SI ESTETICA Probleme cadru: 1. domeniul esteticii 2. apelul esteticii la psihologie 3. domeniul psihologiei artei 4. psihoestetica experimentala   Lucrari de referinta: • M. Ralea, Prelegeri de estetica • N. Pirvu, Studii de psihologia artei • N. Groben, Psihologia literaturii • M. Delacroix, Psihologia artei • S.L. Vigotski, Psihologia artei • S. Marcus,…

Citeste mai mult

Secţiunea de aur

in Arta/Enciclopedie de

Dacă privim lucrările unor mari artişti, fie ei pictori, sculptori, arhitecţi sau fotografi, se observă că multe dintre ele au la bază regula de aur. Conform acesteia, „pentru ca un întreg împărţit în părţi inegale să pară frumos, trebuie să existe între partea mică şi cea mare acelaşi raport ca între partea mare şi întreg”…

Citeste mai mult

Mergi SUS

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...