Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

pisica

COLECTIONARUL DE ARTA

in Stiri online by

Un faimos colecționar de artă se plimba pe străzile Parisului și a văzut la ușa unui mic anticariat o pisică mică și slabă care bea lapte dintr-o farfurioară. Privirea expertului nu se putea înșela: farfurioara era o piesă foarte veche și deosebit de valoroasă, poate chiar piesa pe care o căutase întreaga viață. Încercând să își păstreze calmul, a intrat în magazin și i-a oferit proprietarului doi dolari pentru pisică, dar acesta a refuzat. Disperat, colecționarul a tot urcat prețul, până la 20 de dolari. Vânzătorul a luat banii și i-a pus pisica în brațe. Proaspătul proprietar al felinei s-a uitat la farfurioară și pe un ton nepăsător a spus: – La prețul ăsta ați putea să îmi dați și farfurioara pisicii. S-a obișnuit cu ea și m-ar scuti și pe mine să mai cumpăr alta. Proprietarul a refuzat vehement: – În nici un caz, nu o vând pentru nimic în lume! Este farfurioara mea norocoasă. Doar săptămâna asta am vândut la preț bun 28 de pisici.

mama-5752

Femeia pisică, bărbatul câine sau omul pinguin, cu toții speră să poată face o operație de SCHIMBARE DE SPECIE. Cea mai nouă boală: Transpeciismul

in Articole/Curiozitati/Extern by

Într-o lume în care ”bizarul” tinde să devină ”obișnuit” și nimic nu pare să mai impresioneze pe nimeni, psihiatria este lovită din plin de o nouă boală numită Transpeciism. Oamenii care suferă de această boală consideră că sunt animale care s-au născut oameni din cauza unor anomalii în timpul gestației. În consecință, persoana se comportă ca un animal, deși aparența unui om este una clar definită.

Este și cazul tinerei Pao din Suedia, care impune apropiaților să o trateze ca pe o pisică, pe motiv că ea la origini este o mică felină, dar care din motive necunoscute a ajuns să se nască om. Poartă coarne pe cap, mănâncă pe sol, miaună, își linge corpul pentru a se spăla și chiar are și partener de viață. Trăiește împreună cu o altă tânără pe care o numește ”femela” ei și de asemeni, își recunoaște bisexualitatea afirmând că a cunoscut în Stockholm și un mascul cu care a petrecut timp prețios. Pao susține că nu înțelege de ce lumea o privește ciudat în condițiile în care ea se simte perfect normală și speră că într-o zi medicina va revoluționa atât de mult încât îi va permite să facă o operație de schimb de specie.pao pisica
Aceeași situație o întâlnim și în Norvegia, unde o tânără de doar 20 de ani se comportă ca o pisică autentică. Ea spune că a descoperit că este animal la vârsta de 16 ani, după ce psihologii i-au stabilit adevărata identitate și anume: pisică în corp de femeie.om pisica norvegia
Dacă femeile devin peste noapte pisici, în cazul bărbaților care suferă de Transpeciism devin căței, deși imaginea creată în jurul lor este mai degrabă asociată dominației cu puternice tente sexuale. catei oameni

David Alfred, un bărbat aproape centenar din Belgia, crede că a devenit pinguin după un accident rutier care i-a provocat grave răni la șold și care l-au obligat să nu mai poată merge normal. Astfel, bărbatul a început să devină obsedat de viața pinguinilor, iar el se poartă ca atare.alfred omul pinguin
Specialiștii nu au stabilit deocamdată un tratament eficient pentru cei care suferă de Transpeciism, terapia fiind cea mai obișnuită metodă însă neeficientă, foarte puțini dintre pacienți prezentând semne de îmbunătățire a stării mentale.

Un bărbat se preface că se poartă urât cu un bebeluş… Priviţi reacţia pisicii!

in Video by

Se întâmplă uneori ca animalele de companie care cresc alături de copii să devină atât de ataşate de micuţi, încât nu pot concepe că acestora să li se întâmple ceva rău. Acest bărbat se preface că loveşte copilul însă nu rămâne „nepedepsit” pentru că pisica familiei vine în grabă să facă dreptate.

Copiii mici au locul lor în inima animalelor de companie pentru simplu fapt că acestea îi consideră cei mai buni prieteni de joacă şi nu numai. Bătăile cu palma în marginea balansoarului celui mic, pentru acest bărbat sunt doar o joacă, însă pentru felina familiei înseamnă un act evident de agresiune.

Când observă că gluma se îngroaşă, pisica vine în ajutorul micuţului şi îi îndepărtează pe cât posibil mâna tatălui de lângă copil. Cu cât bărbatul insistă mai mult în acţiunea lui, cu atât pisica îi prinde şi mai furioasă mâna până când ajunge chiar să îl muşte şi să îl zgârie.

În urma acestei întâmplări surprinsă pe camera video de soţia bărbatului, părinţii acestui micuţ pot fi siguri că bebeluşul lor are un prieten de nădejde care nu va lăsa pe nimeni să se apropie de el şi mai ales să îi facă vreun rău.

Pisica, asemeni unei mame protectoare, ştie că un copil nu trebuie lovit nici măcar cu o palmă, de aceea reacţia ei e perfect normală. E uimitor ce legătură strânsă se poate crea uneori între copii şi animăluţele care trăiesc în preajma lor!

Sursa: VideoSamorodki via Youtube

Autor text: LiveBiz.ro

Comportamentul social al felinelor

in Biologie/Enciclopedie by

Deşi mărimea şi localizarea pe glob a felinelor diferă, toţi membrii acestei familii au caracteristici comune. Ele se aseamănă atât din punct de vedere al comportamentului social cât şi din punctul de vedere al calităţilor fizice.(De exemplu toate felinele posedă vedere binoculara ce le conferă o acuitate vizuală superioară, optimizată pentru vânătoare).

Diferenţele dintre felide au apărut ca rezultat al adaptării acestora în diferite medii de viaţă. Astfel se explica diferenţa de colorit, şi cea de mărime şi structură(De exemplu ghepardul, fiind cea mai rapida felină, are o structură mai uşoară sau felinele mari au dinţi mult mai puternici decât cele mici datorită modului de hrănire).

Felinele dispun de simţuri ieşite din comun. Văzul lor este de circa şase ori mai puternic decât al omului, putând distinge chiar culori. Rolul de vânător de asfinţit şi de noapte a rafinat miraculos aptitudinile anumitor specii(Astfel ochiul pisicii dispune şi de o a treia membrană oculară, ceea ce-i permite să vadă şi noaptea în condiţiile unei iluminări foarte slabe).

În timpul vânătoarei, felinele nu se bazează doar pe văzul extrem de ascuţit, cât şi pe simţul tactil şi auzul deosebit. Mirosul este mai dezvoltat decât cel al omului, având un rol important nu numai la vânătoare cât şi în întemeierea noilor relaţii. Simţul tactil este deosebit de important în timpul vânătorii, felinele pe lângă mustăţi având şi nişte peri tactili mai delicaţi aflaţi pe suprafaţa întregului corp).

Comportamentul Social:Felinele sunt nişte animale solitare, care, spre deosebire de reprezentanţi ai altor specii nu formează haite, sau grupuri în care convieţuiesc sau atacă(exista excepţii). De obicei puii rămân în grija mamei, fiind întâlnite cazuri rare unde tatăl puilor participă la procurarea hranei. Felinele îşi marchează teritoriul, acesta fiind locul de unde îşi procură hrana.

Încălcarea teritoriului, de către alte animale duce de multe ori la lupte. Astfel de lupte mai au loc şi între animale de acelaşi fel care îşi dispută dreptul asupra unei femele.
Comportamentul social al felidelor diferă de la specie la specie. Pentru o analiza mai detaliata vom lua fiecare dintre speciile de feline mai cunoscute.

Nume comun: Leu
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Panthera
Specii: leo

Supranumit regele animalelor, leul diferă de celelalte specii de feline prin dimensiuni şi prin modul de organizare socială. Astfel leii sunt singurele feline cu adevărat sociale, ce formează grupuri. Aceste grupuri sunt formate dintr-un singur mascul sau o coaliţie de masculi(până la 7) si pana la 20 de femele împreună cu puii.

Masculii apără femelele şi teritoriul de animale străine, iar competiţia pentru şefie este dură. Aceasta aparţine unui mascul pentru aprox. 2-3 ani dar poate diferi în funcţie de puterea coaliţiei de lei. Aceştia folosesc sunete variate, cele mai comune fiind răgetele care pot fi auzite pe o distanţă de 5-6 mile, folosind pentru recunoaşterea membrilor unui grup sau pentru avertizarea altor animale să nu încalce teritoriul.

De obicei femelele participă la vânătoare, masculii venind după ce prada a fost omorâtă, aceştia participând doar în cazul în care este nevoie de forţa lor pentru a pune la pământ animale mai mari.

În cadrul acestor grupuri de lei, responsabilitatea este împărţită şi în cazul puilor. Astfel o leoaică va alăpta şi puii altei leoaice care face parte din grup. Puii se nasc orbi şi lipsiţi de ajutor, mai puţin de jumătate dintre ei reuşind să supravieţuiască în primul an.
În captivitate leii trăiesc 25-30 de ani iar în sălbăticie circa 12 ani masculii şi 15-16 femele.

Nume comun: Tigru
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Panthera
Specii: tigris

Tigrii sunt feline solitare, dar nu sunt antisociale. Masculii participă alături de femele la hrănitul puilor. Au fost cazuri în care tigrii s-au socializat, formând grupuri. Au fost văzute şi femele cu pui care îşi împart hrana, iar masculii omoară puii care nu le aparţin.

Tigrii vânează între zorii zilei şi amurg utilizând aceleaşi metode pe care le folosesc şi leii. Rata omorurilor în rândul prăzilor este de circa 1 la 10-20 încercări. Tigrii mănâncă animale mari, dar s-au întâlnit multe cazuri în care tigrii atacă oameni

Nume comun: Pisica pescar
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Felis (Prionailurus)
Specii: viverrinus

Pisica pescar are foarte multe trăsături în comun cu pisica sălbatică, deci şi cu strămoşul pisicii domestice. Se remarcă agresivitatea ieşită din comun, fiind cunoscute cazuri în care o pisica pescar a omorât un tigru. Această pisică este solitară, cunoscându-se rare cazuri în care masculii au avut grijă de pui. În general această pisică se hrăneşte cu peşte pe care îl „pescuieşte” din râuri, dar şi cu alte animale pe care le vânează pe înserate.

După cum se poate observa din analiza făcută până acum, felinele sunt animale solitare, care rareori trăiesc în grupuri. Excepţie face pisica domestica, care deşi dovedeşte aceeaşi atitudine solitară, prezintă nişte schimbări comportamentale datorită vieţii duse in preajma omului.

Din timpuri imemoriale se ştie că pisica înţelege omul. Este atentă şi la acţiunile şi la vorbirea acestuia şi cu toate că este mută se constituie în mare critic. Aceasta nu înţelege sensul tuturor cuvintelor noastre, dar ne înţelege mişcarea corpului ,aude şi înţelege intensitatea vocii noastre şi diferitele variaţii de nuanţe.

În lumea pisicilor este absolut necunoscută ierarhia câştigată prin seria unor lupte şi bătăi. În aceasta privinţă, pisica se deosebeşte de alte animale, de exemplu, de câine. În viaţa câinilor, scara ierarhica joaca un rol important, instinctul de apartenenţă la haită este foarte puternic, iar haita este capabilă să se întreţină şi să se apere dacă toţi membrii ei se supun unor norme riguroase.

Pisica este o fiinţă mai independentă. Vânează singură, se întreţine singură, şi tot singura îşi creşte puii. Chiar dacă se formează câte o familie mică din doua trei femele tinere care rămân cu mama, foarte rar se observă că acestea şi-ar ajuta mama în procurarea hranei pentru pui.

Ceea ce omul realizează prin cuvinte şi gesturi, pisica realizează prin clasificarea urmelor olfactive şi prin analizarea mirosurilor străine. Astfel motanii cu ajutorul urinei îşi marchează teritoriul. Graniţa teritoriului său de vânătoare este sfântă şi inviolabila, nefiind loc pentru intruşi .Femelele fac acest lucru într-un mod mult mai rafinat: cu ajutorul unor glande mirositoare aflate sub talpă.

Motanii se ghidează după acest parfum în găsirea femelei, şi neţinându-se cont de teritoriul încălcat, dese ori au loc bătăi, timp în care pisica nu le acorda atenţie.

Un alt aspect interesant privitor la comportamentul pisicii este capabilitatea acesteia de a-şi găsi drumul spre casă. Ceea ce este numit cel de-al şaselea simţ al pisicii se manifestă într-un mod miraculos. Pisica asociază o serie de imagini, mirosuri, reuşind astfel să ajungă la locul destinaţie.

Privind retrospectiv, putem observa că deşi toate rasele de feline au pornit dintr-un strămoş comun, astăzi diferă atât prin dimensiuni cât şi prin comportamentul social. Astfel de-a lungul anilor, felinele şi-au modelat comportamentul pentru a se adapta cat mai bine vieţii. Dacă era nevoie de mai multa forţă s-au aliat în grupuri, iar daca nu era necesară împărţirea hrănii, alegeau un mod de viaţă solitar. Cât despre domesticire, pisica a dovedit o adaptare optima vieţii de casă, modelându-şi comportamentul pentru a se simţi cât mai bine.

Nume comun: Jaguar
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Panthera
Specii: onca

Jaguarul este solitar şi îşi desfăşoară viata terestru chiar daca poate sa se urce uşor în copaci. Îşi marchează teritoriul ca majoritatea altor specii de feline prin urină şi prin zgârierea copacilor. Ca medii de viaţă preferă pădurile, savanele şi în general locurile cu acces la surse de apă proaspătă, având în vedere că jaguarul este un înotător excelent.

Se presupune că jaguarul a fost un animal de noapte, dar acum îşi desfăşoară activitatea ziua fiind activ 12-14 ore. Jaguarul se diferenţiază de alte feline prin modul prinderii prazi: după ce este pus la pământ, craniul animalului prins este spart de canini jaguarului, demonstrând puterea fălcilor.

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...