Tag archive

psihologia artei

Tipuri de creatori – Cazuri de artişti români

in Arta de

Creatorii care au drept element primordial apa. În Apa şi visele .eseu despre imaginaţia materiei (1995), G. Bachelard trece în revistă complexul Ofeliei, Complexul lui Narcis, Complexul Lui Caron. Autorul consideră că elementul apă corespunde în cel mai înalt grad profundităţii sufletului omenesc, el este (ca şi pentru Jung) imaginea emblematică a inconştientului, aşa cum…

Citeste mai mult

Calităţile criticilor de artă

in Arta de

Nevoia de obiectivitate în aprecierea comunicativităţii expresive a determinat descoperirea criteriilor ştiinţifice sine qua non: vârsta, sexul, apartenenţa culturală, raportul normal-patologic, profesia – ca şi în cazul exprimatorilor, însă aici se impune şi un criteriu special – componenţa juriilor (câţi judecători sunt absolut necesari unei evaluări obiective). a) Maturii sunt judecători superiori copiilor. b) Femeile…

Citeste mai mult

Talentul expresiv

in Arta de

Expresivitatea este un termen cu cel puţin trei implicaţii de sens: 1. unul elementar sau bazal – capacitatea de a avea expresie; 2. unul de proprietate sau valentă (abilitate obiectivă) a unui „obiect” de a suscita, de a scoate în relief, de a comunica şi de a influenţa un agent percipient prin armonia, mai ales…

Citeste mai mult

Premisele expresivitatii

in Arta/Psihologie de

„Intuitiv lucid, răscolit de afecte puternice şi înzestrat cu o fantezie mai vie şi mai originală, artistul este în acelaşi timp stăpân peste o facultate expresivă superioară semenilor săi” (T. Vianu, 1968, p. 240-241). Evocata superioritate a artistului – cea privitoare la expresivitate – este, după M. Ralea (1972), tocmai aptitudinea fundamentală care distinge pe…

Citeste mai mult

Imaginaţia creatoare

in Arta/Psihologie de

Particularităţile cele mai „vizibile”, pentru o privire comună, ale fanteziei creatoare par a fi : 1. – asociativitatea sau 2. – combinatorica (imaginilor şi/sau ideilor), ca şi 3. – noutatea rezultatului-creaţie, la a căror întâlnire se profilează funcţia ei fundamentală în activităţile umane, cea de anticipare/configurare a unui produs original. Înţelegerea comună a imaginaţiei îi…

Citeste mai mult

Virtualitatea expresivă

in Arta de

Trăirea afectivă a artistului este virtual expresivă. Modelul acţionist al generării şi funcţionării emotivităţii a fost socotit analog cu cel al cogniţiei: un raport (de cunoaştere) subiect-obiect, obiectul exercită anumite influenţe, subiectul le receptează/prelucrează, iar rezultatul este o imagine subiectivă a obiectului-stimul. Dacă în schemă generală analogia are unele justificări, în fapt aceasta nu se…

Citeste mai mult

Comutativitatea in arta

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

Trăirea afectivă a artistului dispune de o înaltă flexibilitate. Angajarea emoţională în situaţiile curente de viaţă este, de regulă, „proporţională” cu semnificaţia obiectivă amplificată/diminuată subiectiv. O dată atins nivelul de intensitate propriu unei situaţii, sensul şi durata trăirii tind să se conserve „nealterate” pentru un timp şi să se disipeze treptat într-un fond emoţional din…

Citeste mai mult

TRAIREA ARTISTULUI

in Arta de

Trairea afectiva a artistului este, in cele din urma, atitudine afectivă. Oricare ar fi tipul si nivelul angajarii emotionale a artistului in activitatea sa creatoare – la nivelul emotiei soc (afect), al emotiei simple, al dispozitiei afective difuze, al sentimentului, data fiind factura imaginara a situatiei de traire si functiei ei valorizatoare este justificat sa…

Citeste mai mult

PERSONALITATEA ARTISTICĂ

in Arta de

I. Creaţia presupune un autor (artistul) şi o modalitate de realizare (procesul). Artistul poate fi privit în două moduri: (1) structural-static şi atunci interesează modelul unei construcţii umane, din elemente general valabile, propriu speciei şi (2) dinamic, în manifestarea activităţilor „demiurgice”, şi atunci interesează procesul exprimării sau (auto) proiecţiei lui în opera, cu abilităţile şi…

Citeste mai mult

Factori intrinseci ai psihologiei artei

in Arta/Psihologie de

Factorii subiectivi care asigura şi condiţionează receptarea artistica cuprind intregul evantai de procese psihice cognitive, afectiv-motivationale şi comportamentale care alcătuiesc structura interioara a personalităţii receptorului. Deşi ele pot fi analizate separat nu se manifesta in mod natural unilateral ci ca o reacţie unitara a individuatiei umane. Herbert Read: „Oricât de mult a fost inabuşita in…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA RECEPTĂRII ARTISTICE

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

Comunicarea artistica este un proces complex si specific presupunând coactiunea sistemica a trei componente: -creaţia artistica; -opera de arta; -contemplarea estetica. În viziunea teoretică tradiţională, constituită fie în cadrul sistemelor filosofice de gândire, fie în estetica iniţiată de Baumgarten şi primii săi continuatori, atenţia era focalizata pe creaţie si opera. A revenit filosofiei de la…

Citeste mai mult

RECEPTAREA ARTISTICĂ

in Arta/Psihologie de

Receptarea – totalitatea factorilor care contribuie la înţelegerea, perceperea şi interpretarea operei de artă. În receptarea artistică sunt două chestiuni care se iau în consideraţie: -factori estetici şi extraestetici; -factori extrinseci şi intrinseci – care intervin în receptare. Factorii estetici sunt acei factori care sunt determinaţi de caracterul inedit şi expresiv al operei de artă.…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA CREATIEI

in Arta/Psihologie de

Creativitatea e considerata o importanta sursa de progres. Psihilogii au definit creativitatea ca fiind o “aptitudine generala”, “capacitate umana”, “comportament creator”, “talent creativ”, “coordonata esentiala a personalitatii”. Haefele defineste creat. superioara drept “priceperea de a realiza inovatii de o valoare sociala deosebit de mare”. Blake King: “creativitatea la un arh sau un inginer denota talentul…

Citeste mai mult

ELEMENTE DE SEMIOTICA

in Arta/Psihologie de

SEMN-produs al omului;unealta ce serveste la transmiterea gandurilor, sentim, ordinelor, intrebarilor.   OMUL-fiinta care produce in mod constient si intentionat semne; homo significans a depasit faza homo sapiens   COMUNICARE-nimic mai omenesc decat dorinta de comunicare intre indivizi; ceea ce se comunica e o semnificatie, mesaj de natura imateriala.   SEMNAL-trecerea mesajului de la un…

Citeste mai mult

PREMISELE PSIHOLOGIEI ARTEI

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

Încercarea de a explica procesul de creaţie artistică în termenii psihanalizei nu este ocolită de dificultăţi conceptuale şi de riscul incompletitudinii, dacă nu şi al arbitrarietăţii. Întâi pentru că o seamă de termeni au conotaţii accentuat psihiatrice (regresia şi disocierea Eului, trăirea ca angoasă sau delir etc), fapt care reclamă răspunsul urgent la întrebarea: care…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA ARTEI – MARI ÎNTREBĂRI

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

Specificul experimental al abordarii psihologice a artei – perioade: • Sfarsit de secol XIX: Fechner intentiona o „estetica psihologica” bazata pe experiment. Metodele fechneriene: alegerea, constructia, observarea obiectelor uzuale. Contributia cea mai relevanta: evidentierea rolului sectiunii de aur in perceptia estetica.   • Inceputul sec. XX, o noua orientare numita „psihologie obiectiva” (vezi: R. Muller-Freienfels,…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA SI ESTETICA

in Arta/Enciclopedie/Psihologie de

PSIHOLOGIA SI ESTETICA Probleme cadru: 1. domeniul esteticii 2. apelul esteticii la psihologie 3. domeniul psihologiei artei 4. psihoestetica experimentala   Lucrari de referinta: • M. Ralea, Prelegeri de estetica • N. Pirvu, Studii de psihologia artei • N. Groben, Psihologia literaturii • M. Delacroix, Psihologia artei • S.L. Vigotski, Psihologia artei • S. Marcus,…

Citeste mai mult

Mergi SUS

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...