Ca formaţiune psihologică, tipul face trimitere la o realitate lesne identificabilă ca reuniune (grup, familie, categorie) de entităţi (persoane, calităţi, procese „produse” activităţi, etc) caracterizată prin ceea ce constituenţi au în comun (o trăsătură sau câteva unificatoare) distingându-l totodată de alte realităţi comparabile. Conceptul de tip are prin urmare, sens generic. Pentru ca un element…
„Intuitiv lucid, răscolit de afecte puternice şi înzestrat cu o fantezie mai vie şi mai originală, artistul este în acelaşi timp stăpân peste o facultate expresivă superioară semenilor săi” (T. Vianu, 1968, p. 240-241). Evocata superioritate a artistului – cea privitoare la expresivitate – este, după M. Ralea (1972), tocmai aptitudinea fundamentală care distinge pe…
In psihologia si estetica traditionala s-a vehiculat cu o insistenta care trada speranta gasirii unui principiu explicativ pentru natura emotie, conceptul de tonalitate afectiva a senzatiei. Emotia aparea ca un corelat (afectiv) al proceselor senzoriale (cognitive) si era inteleasa ca un „reflex in constiinta aI unor modificari care ating regiuni intinse ale complexiunii fizice…” (T.…
I. Creaţia presupune un autor (artistul) şi o modalitate de realizare (procesul). Artistul poate fi privit în două moduri: (1) structural-static şi atunci interesează modelul unei construcţii umane, din elemente general valabile, propriu speciei şi (2) dinamic, în manifestarea activităţilor „demiurgice”, şi atunci interesează procesul exprimării sau (auto) proiecţiei lui în opera, cu abilităţile şi…
Ornamentatia in relief: 1)Sculptura manuala -relief scobit; -relief plat (basorelief); -relief inalt (altorelief); -ronde bosse (ornament detasat din planul piesei, tehnica folosita mai ales in Baroc). Sculptura taraneasca se caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv geometrica. 2)Crestarea – Tipica mobilierului popular. Esteun gen decorativ de veche traditie in tara noastra, ea constituind modalitatea de…
Ornamentatia plana: -decorarea suprafetei intr-o forma mai superficiala. 1) Incrustatia – Procedeu de ornamentare prin care pe un fond de material lemnos de o anumita culoare se aseaza lemn de alta culoare sau un alt material fara a iesi in relief (sunt situate in acelasi plan). Inca din Antichitate au fost practicate incrustatii din…
Reguli de compozitie folosite in ornamentica – Exemplificari prin desen, referinte la piese de mobilier -element ornamental; motive ornamentala – definire si exemplificari Principiul care sta la baza acestor reguli este ritmul, omniprezent la toate nivelurile artei, esential si in arta ornamentala. Toate regulile de compozitie: repetitia, alternanta, gradatia si suprapunerea au ca lege directoare…
Specificul experimental al abordarii psihologice a artei – perioade: • Sfarsit de secol XIX: Fechner intentiona o „estetica psihologica” bazata pe experiment. Metodele fechneriene: alegerea, constructia, observarea obiectelor uzuale. Contributia cea mai relevanta: evidentierea rolului sectiunii de aur in perceptia estetica. • Inceputul sec. XX, o noua orientare numita „psihologie obiectiva” (vezi: R. Muller-Freienfels,…
PSIHOLOGIA SI ESTETICA Probleme cadru: 1. domeniul esteticii 2. apelul esteticii la psihologie 3. domeniul psihologiei artei 4. psihoestetica experimentala Lucrari de referinta: • M. Ralea, Prelegeri de estetica • N. Pirvu, Studii de psihologia artei • N. Groben, Psihologia literaturii • M. Delacroix, Psihologia artei • S.L. Vigotski, Psihologia artei • S. Marcus,…
Domnia şi epopeea lui Alexandru cel Mare a însemnat sfârşitul lumii clasice greceşti de tip polis. Campaniile lui Alexandru au deschis calea spre universalitate a spiritului grec. “Grecii, scăpaţi de grija conducerii, puteau acum să-şi consacre energia sarcinii mai puţin ingrate de a răpândi în lumea întreagă arta lor Dar se pare că, după ce…
Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate