Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

tulburari somn

Vi se intampla regulat sa adormiti in timpul zilei impotriva vointei dumneavoastra, desi ati dormit suficient in timpul noptii? Iata cum puteti rezolva problema!

in Diverse by

Asa-numita boala a somnului, narcolepsia, este extrem de rara (doar 0,02% din opopulatie sufera de aceasta). Diagnosticul exact poate fi pus numai de catre un medic specialist. Simptomele principale ale narcolepsiei sunt constituite de oboseala considerabila din timpul zilei asociata cu adormirea involuntara. Boala este, in esenta, o dereglare a starii de veghe, de somn REM (Rapid-Eye-Movement) si non-REM de-a lungul a 24 de ore. Asa se ajunge ca somnul il “copleseste” pe pacient, desi acesta a dormit in timpul zilei. Pot, de asemenea, aparea fenomene tipice pentru anumite stadii ale somnului ca, de exemplu, reducerea tensiunii musculare, specifica somnului REM. In timpul somnului REM. In timpul somnului REM, tensiunea musculara este foarte scazuta. Daca aceasta apare in timpul zilei, persoana afectata vietuieste asa-numita cataplexie. In cadrul acesteia se ajunge la o slabiciune musculara intervenita brusc, care poate afecta, partial sau chiar total, musculature striata. Omul se “frange” literalmente, dar ramane constient. Aceste cataplexii sunt declansate de efecte puternice, cum ar fi spaima, bucuria sau teama, si se manifesta de multe ori prin simptomul tipic narcoplepsiei, rasul afectiv neadecvat. De regula, acest fenomen dureaza doar cateva secunde, dupa care persoana afectata se poate misca din nou, pe deplin normal.

El nu este periculos, pentru ca nu afecteaza musculatura respiratorie sau cea implicata in deglutitie, deci omul nu poate muri din aceasta cauza. Pericolul se poate ivi cel mult in cazul in care intregul corp intra in colaps. Dar in majoritatea cazurilor sunt afectate doar grupuri mici de muschi, ca de exemplu musculatura fetei sau a gatului.

La ora actuala se cunoaste faptul ca exista si o forma de narcolepsie fara cataplexii. O narcolepsie poate fi constatata doar intr-un laborator de cercetari asupra somnului, pentru ca in acest caz trebuie cercetat somnul din timpul zilei. Alte simptome pot fi: acumularea de cosmaruri, paralizie la trezire, dar si tulburarile din timpul somnului. Cauzele narcolepsiei nu se cunosc inca. Terapia sa la ora actuala este tot pe baza de medicamente.

Asadar, daca adormiti regulat in timpul zilei impotriva vointei dumneavoastra, desi ati dormit suficient in timpul noptii, trebuie sa clarificati acest lucru.

Tulburarile de somn, ce este de fapt somnul si care este functia sa?

in Curiozitati by

Somnul constituie o necesitate fundamentala a omului. Persoanele care dorm bine sunt treze, voioase si odihnite in ziua care urmeaza. Somnul este in primul rand o stare de liniste exterioara, in care activitatea creierului si anumite procese fiziologice se deosebesc de cele din starea de veghe. In germana veche “Slaf” semnifica “destin relaxat”, si, in fapt, deconectarea este premisa somnului sanatos. Somnul constituie posibilitatea organismului de a s adapta la lumea inconjuratoare, astfel s-a considerat a fi intru totul rational faptul ca omul sa doarma in perioada de intuneric sis a nu fie activ, ceea c ear fi implicat diverse pericole.

In timpul somnului procesele fiziologice ale corpului sunt comulate pe “starea de amortire”. Tensiunea arteriala sic ea musculara scad, iar pulsul si respiratia se rarefiaza, valorile hormonilor de crestere pusi in circuit in organism sporesc in timpul somnului, iar valoarea hormonului de stres scade. De asemenea, creierul frontal este mai putin irigat sanguin decat in starea de veghe. Dar somnul este mai mult decat o stare de veghe diminuata, deoarece in rastimpul sau se petrec multe lucruri. Creierul este activ in timpul somnului, un exemplu al activitatii creierului il constituie visele. Si pentru ca nu exista posibilitatea de a face visele vizibile, cercetarea acestora se limiteaza la relatarile oamenilor.

Creierul continua sa prelucreze cunostiintele invatate chiar si atunci cand omul doarme. In timpul somnului impresiile zilei sunt reluate si ordonate. Un lucrru foarte interesant este ca nu uitam in timpul somnului, invatatul in somn, visul orcarui elev, este intr-adevar posibil, creierul prelucreaza mai departe in somn cunostiintele invatate. Somnul este chiar un ajutor important in procesul invatarii. Cercetatorii au putut arata ca elevii care se culcau seara, dupa memorarea unor cuvinte, le cunosteau mai bine decat aceia care memorasera aceleasi cuvinte in timpul diminetii. Continuturile memoriei sunt sortate si inmagazinate in timpul somnului. Exista chiar indicii in sensul ca in diferitele stadii ale somnului se prelucreaza de preferinta anumite forme ale continuturilor memoriei, iar dereglarile somnului pot duce la faptul ca anumite continuturi ale memoriei sa se imprime mai putin. Dar, atentie! Asta nu inseamana ca un somn dereglat duce la pierderea memoriei, chiar daca cei al caror somn este dereglat sunt de parere ca memoria le slabeste, aceasta constituie la majoritatea cazurilor o impresie subiectiva.

Functia exacta a somnului inca nu este pe deplin lamurita. Odihna este o functie atat de evidenta, cat si dovedibila a somnului. Dar ne protejeaza oare somnul si de surmenaj si de suprasolicitare? In cazul in care somnul a fost impiedicat, pentru experimente, s-au observat consecintele lipsei de odihna, in primul rand oboseala si o nevoie crescuta de somn, care manifesta oscilatii de-a lungul zilei. Astfel, oboseala era cea mai puternica in primele ore ale diminetii si cea mai redusa in orele de dupa-amiaza. Prin cresterea duratei experimentelor s-a dovedit a fi tot mai dificil sa se mentina in stare de veghe persoanele testate.  In cateva cazuri s-au relatat si tulburari de perceptie, care apareau in special noaptea, o dispozitie generala de iritare si tulburari de concentrare. Asadar, consecinta unui deficit de somn o constituie in primul rand scaderea capacitatii de performanta si o somnolenta crescuta. Insa lipsa de somn duce si la o tendinta amplificata de adormire, ceea ce inseamna ca atunci cand organismul primeste prea putin somn, omul doarme candva impotriva vointei sale. Asadar, corpul isi recupereaza somnul lipsa!

Un alt rezultat important al tuturor experimentelor privitoare la somn a fost faptul ca toate indispozitiile datorate privarii de somn au disparut ulterior, si anume imediat dupa somnul de refacere. Uimitor este faptul ca durata somnului de refacere nu corespunde durata somnului pierdut: dupa un deficit de somn de trei nopti a fost suficienta o durata considerabil mai mica de somn pentru refacere. Corpul poate compensa rapid consecintele privarii de somn. In cadrul experimentelor au fost urmarite undele cerebrale ale animalelor si oamenilor care au fost private de somn si carora li s-a ingaduit sa-l recupereze ulterior. S-a constatat ca in noaptea de refacere se manifesta cu precadere o anumita frecventa a undelor cerebrale, asta inseamna ca in astfel de situatii corpul doarme mai intens si poate recupera deficitul de somn.

Acest aspect este important in special pentru persoanele care au deregari ale somnului. Corpul nu sufera daune datorita privarii de somn daca are osibilitatea sa recupereze somnul pierdut. Aceasta posibilitate inseamna permisiunea de a-ti inchide ochii si de a putea adormi, situatie in care corpul isi creeaza deja refacerea necesara.

Remediul naturist care alunga starile de irascibilitate, tuburarile de somn, astenia nervoasa si durerile de cap

in Sanatate by

Sunatoarea, Hypericum perforatum, este o planta medicinala cunoscuta in intreaga lume pentru efectele sale tamaduitoare. Aceasta creste la margine de drum, langa calea ferata, pe pajistile de munte si la margine de paduri, oriunde terenul nu este prea umed. Germanii ii spun aceste plante “Johanniskraut” (Planta Sfantului Ioan). Legenda spune ca Apostolul Domnului, Ioan, a cules planta stropita de sangele lui Iisus chiar de sub crucea pe care era rastignit Mantuitorul. La noi in tara, planta are diferite denumiri, in functie de regiune: buruiana de naduf, crucea-voinicului, floarea lui Ioan, hamei de pamant, sburatoare, sunaica sau pojarnita.

Pe tulpina lunga si puternic ramificata cresc flori galben-aurii, iar daca tulpina se zdrobeste curge o seva de culoare rosie. Se culege planta intreaga, dar florile sunt cele mai frecvent utilizate. Perioada optima de recoltare este din luna iulie pana in luna august, iar in zonele de munte, august-septembrie. Sunatoarea contine uleiuri eterice, substante amare, tanin, iar in florile proaspete se gaseste hypericina (nume de la Hypericum). Deaorece sunatoarea avea puterea de a vindeca ranile cele mai grele, in vechime i se mai spunea “Samariteanul milostiv”.

Asadar, aceasta extraordinara planta medicinala se utilizeaza in tratamentul durerilor de cap, in starile de irascibilitate, tulburari de somn, astenie nervoasa. Totodata, a dat foarte bune rezultate in ameliorarea nevralgiilor de trigemen. In cazul bolilor specifice copiilor ajuta in tratarea enurezisului, a starilor de agitatie.

Uleiul de sunatoare, preparat din flori este folosit pentru vindecarea arsurilor, pansarea ranilor intinse, a urmarilor dureroase ale fracturilor, a arsurilor de soare. Ceaiul de sunatoare este un mijloc “clasic” de vindecarea a bolilor de ficat si fiere, hemoroizi, tulburari digestive, ulcer gastric si duodenal. De asemenea, si in cazurile de dizenterie sau in diareele cornice, sunatoarea are un efect binefacator. Si nu in ultimul rand, orice stari de colici cedeaza daca abdomenul copilului este masat cu putin ulei de sunatoare, asa ca nu trebuie sa va lipseasca din casa ceaiul si uleiul de sunatoare, daca aveti copii mici.

Totodata, uleiul de sunatoare combinat si cu ceai de sunatoare baut zilnic poate ajuta la inchiderea unei ulceratii, iar hematoamele tratate cu ulei de sunatoare dispar in cel mai scurt timp. Si in cazul dereglerarilor de ciclu menstrual la femei, ceaiul de sunatoare, in amestec cu traista ciobanului, da efecte uimitoare.

Mod de folosire:

Ceai de sunatoare – o lingurita cu varf de plante la un sfert de litru de apa clocotita, se lasa sa stea un minut, apoi se strecoara. Se beau intre doua si patru cani de ceai, zilnic.

Ulei de sunatoare – florile proaspete de sunatoare se pun intr-o sticla, se toarna ulei de floarea-soarelui sau ulei de masline pana se acopera cantitatea de flori. Sticla se lasa 2-3 saptamani la loc insorit pana ce se coloreaza in rosu, apoi uleiul se strecoara si se pastreaza in sticlute de culoare inchisa. Cine are posibilitate, poate folosi uleiul de in. In acest caz, uleiul se foloseste cu succes la tratamentul arsurilor.

Tinctura – se pun florile de sunatoare intr-o sticla, se toarna alcool rafinat de 38-40% si se lasa la loc insorit timp de 15-30 de zile. Se folosesc 5 picaturi de trei ori pe zi in tratamentul afectiunilor digestive.

Bai de sezut – intr-un vas de 5 litri se pun plante intregi de sunatoare la macerat in apa rece. A doua zi se pune la fiert, dupa ce a dat in clocot se adauga la apa pentru baie. Durata baii este de 20 de minute, dupa care corpul nu se sterge, ci se imbraca un halat gros pentru baie si sta in pat timp de o ora. Aceste bai aduc alinare in cazurile de lumbago, reumatism si sciatica.

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...