Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Talentul expresiv

in Arta

Expresivitatea este un termen cu cel puţin trei implicaţii de sens:

1. unul elementar sau bazal – capacitatea de a avea expresie;

2. unul de proprietate sau valentă (abilitate obiectivă) a unui „obiect” de a suscita, de a scoate în relief, de a comunica şi de a influenţa un agent percipient prin armonia, mai ales naturală, a componentelor în întreg şi, deci, de a determina o reacţie afectiv-intelectivă ca încercată pentru prima oară (întinderea nesfârşită a oceanului, explozia unei supernove, monumentalitatea unei catedrale gotice, încordarea trupului atletului în luptă cu limitele anterior atinse, „simplitatea” unei teorii ştiinţifice, perfecţiunea unui nud real ori pictat etc.);

3. altul de calitate vocaţionala creativă, proprie de lege unei fiinţe superior înzestrate. M. Ralea notează că „expresivitate înseamnă comunicativitate specială” (1957, p. 223), în sensul că anumite calităţi afectiv-intelective sunt transmise unui percipient prin mijlocirea activităţii perceptive a acestuia din urmă şi, deci, numai în acest mod vorbim de comportament expresiv sau de expresivitate ca aptitudine.

Capacitatea de expresie (talentul expresiv) reprezintă, în mare, tocmai expresivitatea în cel de al treilea sens consemnat imediat mai înainte. Termenul este specific psihologic şi face trimitere la vocaţia care îl diferenţiază esenţial pe artist de omul comun („puterea expresivă”, T. Vianu).

Aptitudinea specific artistică desemnată prin acest termen, faţă de cel de expresivitate, totuşi, presupune satisfacerea a (cel puţin) trei criterii (faţă de două cerute de celălalt termen): acordul unei pluralităţi de evaluatori asupra sensurilor intenţionate prin comportamentul expresiv, proporţia identificărilor (sau estimărilor sau evaluărilor) semnificativ mai înaltă decât probabilitatea rezultată prin întâmplare şi calificarea disponibilităţii expresiv-comunicative în termeni de atitudini şi valori, adică satisfăcând exigenţa de a stabili niveluri prin consonanţa dintre expresie şi procesualitatea internă care o condiţionează (principiul de bază al conduitei creative).

Expresia artistică apare ca virtual conţinută în elaborarea lăuntrică, imaginativ-afectivă sau, în altă formulare, elaborarea creatoare ”captează”, încă din faza de germene, expresia ei sau conţine singura ei expresie superior comunicativă, desăvârşind prin proiecţie şi coniecţie în forma unică a operei încheiate.

Preferinţa pentru cazul expresivităţii scenice se explică prin aceea că ea întruneşte integral şi direct lizibil schema comunicării: emitentul (cine exprimă?), mesajul (ce exprimă?), codul (mijloacele de expresie ca limbaj sui generis); canalul (tehnici-suport), receptorul (cine evaluează?) şi decodarea/interpretarea (procedee de judecare), într-o formă mai schematică, dar şi mai sistematică, comunicarea expresivă scenică întruneşte consonanţa a trei categorii de factori de care comunicativitatea de acest fel depinde în mod esenţial:

A. factori operaţionali (conţinut şi mijloace)
a.categorii de sens emoţional
b.mijloace de expresie

B. Factori instrumentali de suport
c.tehnicile de înregistrare a comportamentului expresiv
d.procedeele de judecare a expresiei şi expresivităţii limbajului

C. Factori (agenţi) umani
e.calităţile exprimatorilor
f.calităţile judecătorilor

Dacă cercetarea este „orientată asupra limbajului expresiilor, respectiv asupra:

1. – valorii de comunicare (inegale) a acestora, atunci ea trebuie să răspundă la întrebarea fundamentală „ce şi cât (în ce măsură) transmit ele din materia totală a comunicării?”. Dacă, însă, cercetarea este orientată asupra:

2. – „puterii expresive) respectiv asupra aptitudinilor (talentelor) expresive, a atunci ea trebuie să răspundă la întrebarea fundamentală „care sunt calităţile care califică înzestrarea pentru comunicarea – expresivă superioară?” Cercetarea poate proceda la abordări separate ale obiectivelor mai înainte enunţate, însă va constata curând că, în fapt, ele sunt perfect corelate şi interdependente. Din acest punct de vedere metodologic vom încerca, în scurte cuvinte, să „umplem” schema de mai sus cu principalele elemente care marchează demersul cercetării experimentale în sfera expresivităţii.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web