Teoria potrivit careia anul 2017 ar putea fi un an fara vara, asa cum a fost in 1816

in Curiozitati

In ultima perioada circula pe internet teoria potrivit careia anul 2017 ar putea fi un an fara vara, asa cum a fost in 1816, dupa eruptia vulcanului Tambora.

In vara anului 1816, in Europa a fost frig, iar nordul Europei a fost acoperit de zapada. In Canada, stratul de zapada era de 30 de centimetri.  In anul acela, temperaturile medii la nivel global au fost cu 0,4- 0,7 grade Celsius mai mici decat valorile normale. Nu pare cine stie ce, dar acestea erau valorile medii globale; practic, la nivel local, diferentele au fost mult mai mari. Iar consecintele au fost dramatice, scrie descopera.ro.

Ce a putut provoca o astfel de anomalie? Astazi, oamenii de stiinta cred ca a fost vorba despre efectele cumulate a cel putin doi factori: un minim istoric al activitatii solare, la care s-a adaugat efectul de iarna vulcanica provocat de o serie de eruptii care avusesera loc in anul precedent, 1815, culminand cu eruptia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternica inregistrata vreodata in cursul istoriei.
Eruptia a aruncat in aer o cantitate uriasa de cenusa, care a intunecat cerul, impiedicand in buna masura razele soarelui (si asa slabe, din pricina activitatii solare reduse) sa ajunga la Pamant. Lipsit de caldura astrului, pamantul n-a mai rodit destul, astfel incat, pentru unii dintre locuitorii lumii, anul fara vara a fost si un an fara hrana. O foamete puternica a bantuit in toata emisfera nordica a planetei, acolo unde norul de cenusa, ajuns in primavara si vara anului 1816, a produs o modificare drastica a climei estivale.

Ce a putut provoca o astfel de anomalie? Astazi, oamenii de stiinta cred ca a fost vorba despre efectele cumulate a cel putin doi factori: un minim istoric al activitatii solare, la care s-a adaugat efectul de iarna vulcanica provocat de o serie de eruptii care avusesera loc in anul precedent, 1815, culminand cu eruptia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternica inregistrata vreodata in cursul istoriei.

Eruptia a aruncat in aer o cantitate uriasa de cenusa, care a intunecat cerul, impiedicand in buna masura razele soarelui (si asa slabe, din pricina activitatii solare reduse) sa ajunga la Pamant. Lipsit de caldura astrului, pamantul n-a mai rodit destul, astfel incat, pentru unii dintre locuitorii lumii, anul fara vara a fost si un an fara hrana. O foamete puternica a bantuit in toata emisfera nordica a planetei, acolo unde norul de cenusa, ajuns in primavara si vara anului 1816, a produs o modificare drastica a climei estivale.

Acum, pe net circula o teorie potrivit careia acest fenomen se va repeta anul acesta. Citeste mai multe despre acest fenomen aici.

Analistul militar Sebastian Sarbu a vorbit despre acest fenomen in cadrul unei emisiuni de televiziune.

„Eruptia vulcanului va cauza un nor de sulf care va duce la disparitia verii. Sulful are un efect de racire, un efect distructiv si duce la aceasta anomalie tehnica, la racire considerabila atmosferei. Din acest punct de vedere se asteapta ca lunile de schimbare de anotimp sa reprezinte niste momente critice sau favorabile in ceea ce priveste posibilitatea unei eruptii. Cred ca vom trece printr-o perioada de transformari generale cu sau fara experimente nucleare.” a declarat specialistul in fenomene climatologice potrivit kfetele.ro.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.