Secretul interpretarii Testul copacului

TESTUL ARBORELUI

Tipuri de teste psihologice : cantitative si calitative

Testul cantitativ :(- itemii sunt bine delimitati (intrebari si raspunsuri bine detrminate)

– ex.: da, nu, nu stiu, 2 puncte, 1 punct, 0 puncte

– se caluculeaza scorul si ne uitam in tabel

-avantaj – este usor de interpretat si aplicat

-dezavantaj – pierdem informatia subiectiva

Testul calitativ : – itemii nu sunt bine stabiliti, iar raspunsurile nu sunt determinate

– Niciodata nu se aplica un singur test, ci o baterie de teste (16 PF). Trebuie combinate cele calitative cu

cele cantitative si cel putin cate 2 teste.

TESTUL ARBORELUI:

– subiectul se deseneaza pe el insusi.

– face parte din randul tehnicilor proiective si este test calitativ.

– trebuie creion, nu pix.

– Pasul nr. 1:

– se analizeaza asezarea in pagina:

– asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini)

– privim axele + – se indoaie foaia

– partea stg. a paginii: – proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie,dependenta de

afectivitatea materna (depresie)

– partea dreapta a paginii: – proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea

patenala (optimism)

– partea superioara: – suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul,proiectia

spirituala.

– partea de jos: – inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in pamant.

(conceptul lui Young – inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant)

– semnificatia fiecarui cadran;

– partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii)

– partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata

– partea stanga jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale

existentei

– partea dreapta jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului

-fiecare colt este dominat de un semn:

– coltul din stanga sus: este simbolizat de aer, emergenta spre afara

– coltul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma

– coltul din stanga jos: apa – simbolul inconstientului

– coltul din dreapta jos: pamantul – reprezentari legate de materie, de cadere, de infem.

– Pasul nr. 2:

– se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului.

– un copac mic – o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente de

depresie

– un copac mare – un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit)

– Pasul nr. 3:

– se analizeaza perspectiva.

-copac schitat – pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el

-copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de suport

– Pasul nr. 4:

– se analizeaza calitatea liniilor:

1. se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge

– Iinii putemice : – agresivitate (indivizi agresivi)

– linii subtiri: – fragilitate insecuritate

2. Subiectii care deseneaza la modul impulsiv: – tendinta de exteriorizare si impulsivism
3. Liniile mgrijite : – autocontrol ridicat
4. Linii prea ingrijite : – rigiditate

– Pasul nr. 5:

– se urmareste simetria:

– simetric: predomma logicul, rationalul, controlul

– perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care 1-au

facut -ex.: controleaza daca au inchis usa de 7 ori), trecerea la act.

– nesimetric: prezinta tendinta de exteriorizare necontrolata

Omiterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala – subiectul refuza sa se gandeasca la

problema respectiva.

Ex.: – nu deseneaza coroana: – conflict in relatiile sociale

– nu deseneaza trunchiul: – nu deseneaza eul

• Pasul nr. 6:

– umbrirea:- anxietate legata de simbolistica zonei respective

-inegrirea – agresivitate

• Pasul nr. 7:

– sugestia pe care ne-o creaza arborele

– daca este falnic sau caraghios

• Pasul nr. 8:

– daca pe trunchi este desenat un ciot sau o scorbura

– inseamna ca in decursul existentei, a existat un eveniment care 1-a marcat pe individ (un accident)

– indicele lui Wittgenstein = ne spune la ce varsta s-a produs tragedia respectiva. Se masoara desenul m

1. Calculam varsta in ani si luni si impartim H (inaltimea intregului desen) la varsta: H

– x indicele lui Wittgenstein.

– masuram in mm de jos la punctul unde apare ciotul ==h (inaltima pana la care apare ciotul) si impartim

la x (indicele lui W.)

– h/x = varsta traumatismului

Ex.: – subiectul are 40 ani

– arborele are 120 mm

– linia stg. este intrerupta la 12,9cm de la baza => 12,9 / 3 = 4,3 ani

„TESTUL ARBORELUI”- Denise de Castilla

=> 120/40 =3

v

Puncte reper de interpretarea diferitor laturi ale personalitatii, in desenul arborelui, preluate din cartea

„Testul Arborelui” de D.de Castilla

1. INTROVERSIUNEA:

Arbore foarte mic;

Baza trunchiului inchisa sau incercuita;

Situare in stanga paginii (agatare de trecut, teama de a se implica in relatiile cu ceilalti, teama de

contact);

Absenta uneori a coroanei si frunzisului;

Innegriri (anxietate);

Coroana complet inchisa;

Arborele crescut din ghiveci;

Ramuri schitate dintr-o singura linie.

2. EXTRAVERSIUNEA:

Arbore mare;

Frunzis des

Marginile frunzisului sunt fine, adeseori rotunjite, cu deschideri;

Obiecte diverse desenate in frunzis sau in jurul arborelui (nevoie de schimbare si de contact)

3.IMATURITATE

Baza foii este luata ca baza a arborelui;

Forme repetitive;

Neindemanare grafica;

Trunchi sudat – trunchi S ( care intra in frunzis, dupa Koch);

Ramuri desenate dintr-o singura linie

Toate aceste caracteristici pot indica o lipsa de maturitate afectiva si, eventual, o inhibare a dezvoltarii intelectuale.

4. DEBILITATE

Forme sarace si infantile;

Linii frustre si neregulate;

Stereotipii ( exagerarii ale regularitatii);

Absenta liniei solului;

Ramuri trasate dintr-o singura linie;

Trunchi conic;

Trunchi separat de frunzis printr-o linie.

5. ANXIETATE – ANGOASA

Innegrire a liniei solului, radacinilor, trunchiului, ramurilor, frunzisului;

Presiune sustinuta sau spasmodica;

Arbore mic;

Arbore situat in stanga paginii;

Linii trasate discontinuu;

Arbore foarte stufos;

Ramuri lipsite de frunze.

6. NERVOZITATE

Liniile desenate se intrepatrund, se intretaie si se amesteca in frunzis;

Frunzisul este neregulat, cu linii confuze;