TESTUL ARBORELUI
Tipuri de teste psihologice : cantitative si calitative
Testul cantitativ :(- itemii sunt bine delimitati (intrebari si raspunsuri bine detrminate)
– ex.: da, nu, nu stiu, 2 puncte, 1 punct, 0 puncte
– se caluculeaza scorul si ne uitam in tabel
-avantaj – este usor de interpretat si aplicat
-dezavantaj – pierdem informatia subiectiva
Testul calitativ : – itemii nu sunt bine stabiliti, iar raspunsurile nu sunt determinate
– Niciodata nu se aplica un singur test, ci o baterie de teste (16 PF). Trebuie combinate cele calitative cu
cele cantitative si cel putin cate 2 teste.
TESTUL ARBORELUI:
– subiectul se deseneaza pe el insusi.
– face parte din randul tehnicilor proiective si este test calitativ.
– trebuie creion, nu pix.
– Pasul nr. 1:
– se analizeaza asezarea in pagina:
– asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini)
– privim axele + – se indoaie foaia
– partea stg. a paginii: – proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie,dependenta de
afectivitatea materna (depresie)
– partea dreapta a paginii: – proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea
patenala (optimism)
– partea superioara: – suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul,proiectia
spirituala.
– partea de jos: – inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in pamant.
(conceptul lui Young – inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant)
– semnificatia fiecarui cadran;
– partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii)
– partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata
– partea stanga jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale
existentei
– partea dreapta jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului
-fiecare colt este dominat de un semn:
– coltul din stanga sus: este simbolizat de aer, emergenta spre afara
– coltul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma
– coltul din stanga jos: apa – simbolul inconstientului
– coltul din dreapta jos: pamantul – reprezentari legate de materie, de cadere, de infem.
– Pasul nr. 2:
– se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului.
– un copac mic – o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente de
depresie
– un copac mare – un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit)
– Pasul nr. 3:
– se analizeaza perspectiva.
-copac schitat – pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el
-copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de suport
– Pasul nr. 4:
– se analizeaza calitatea liniilor:
- se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge
– Iinii putemice : – agresivitate (indivizi agresivi)
– linii subtiri: – fragilitate insecuritate
- Subiectii care deseneaza la modul impulsiv: – tendinta de exteriorizare si impulsivism
- Liniile mgrijite : – autocontrol ridicat
- Linii prea ingrijite : – rigiditate
– Pasul nr. 5:
– se urmareste simetria:
– simetric: predomma logicul, rationalul, controlul
– perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care 1-au
facut -ex.: controleaza daca au inchis usa de 7 ori), trecerea la act.
– nesimetric: prezinta tendinta de exteriorizare necontrolata
Omiterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala – subiectul refuza sa se gandeasca la
problema respectiva.
Ex.: – nu deseneaza coroana: – conflict in relatiile sociale
– nu deseneaza trunchiul: – nu deseneaza eul
- Pasul nr. 6:
– umbrirea:- anxietate legata de simbolistica zonei respective
-inegrirea – agresivitate
- Pasul nr. 7:
– sugestia pe care ne-o creaza arborele
– daca este falnic sau caraghios
- Pasul nr. 8:
– daca pe trunchi este desenat un ciot sau o scorbura
– inseamna ca in decursul existentei, a existat un eveniment care 1-a marcat pe individ (un accident)
– indicele lui Wittgenstein = ne spune la ce varsta s-a produs tragedia respectiva. Se masoara desenul m
- Calculam varsta in ani si luni si impartim H (inaltimea intregului desen) la varsta: H
– x indicele lui Wittgenstein.
– masuram in mm de jos la punctul unde apare ciotul ==h (inaltima pana la care apare ciotul) si impartim
la x (indicele lui W.)
– h/x = varsta traumatismului
Ex.: – subiectul are 40 ani
– arborele are 120 mm
– linia stg. este intrerupta la 12,9cm de la baza => 12,9 / 3 = 4,3 ani
„TESTUL ARBORELUI”- Denise de Castilla
=> 120/40 =3
v
Puncte reper de interpretarea diferitor laturi ale personalitatii, in desenul arborelui, preluate din cartea
„Testul Arborelui” de D.de Castilla
- INTROVERSIUNEA:
Arbore foarte mic;
Baza trunchiului inchisa sau incercuita;
Situare in stanga paginii (agatare de trecut, teama de a se implica in relatiile cu ceilalti, teama de
contact);
Absenta uneori a coroanei si frunzisului;
Innegriri (anxietate);
Coroana complet inchisa;
Arborele crescut din ghiveci;
Ramuri schitate dintr-o singura linie.
- EXTRAVERSIUNEA:
Arbore mare;
Frunzis des
Marginile frunzisului sunt fine, adeseori rotunjite, cu deschideri;
Obiecte diverse desenate in frunzis sau in jurul arborelui (nevoie de schimbare si de contact)
3.IMATURITATE
Baza foii este luata ca baza a arborelui;
Forme repetitive;
Neindemanare grafica;
Trunchi sudat – trunchi S ( care intra in frunzis, dupa Koch);
Ramuri desenate dintr-o singura linie
Toate aceste caracteristici pot indica o lipsa de maturitate afectiva si, eventual, o inhibare a dezvoltarii intelectuale.
- DEBILITATE
Forme sarace si infantile;
Linii frustre si neregulate;
Stereotipii ( exagerarii ale regularitatii);
Absenta liniei solului;
Ramuri trasate dintr-o singura linie;
Trunchi conic;
Trunchi separat de frunzis printr-o linie.
- ANXIETATE – ANGOASA
Innegrire a liniei solului, radacinilor, trunchiului, ramurilor, frunzisului;
Presiune sustinuta sau spasmodica;
Arbore mic;
Arbore situat in stanga paginii;
Linii trasate discontinuu;
Arbore foarte stufos;
Ramuri lipsite de frunze.
- NERVOZITATE
Liniile desenate se intrepatrund, se intretaie si se amesteca in frunzis;
Frunzisul este neregulat, cu linii confuze;