Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tipuri de inmultire la plante

in Biologie/Enciclopedie

Tipuri de inmultire la plante
Reproducerea poate fi realizata pe cale:
•Vegetative
•Asexuata
•Sexuata

Reproducerea vegetativa

-Procesul de regenerare, reintregire al plantei pornind de la fragmente ale corpului vegetative.
-Forma de reproducere primitive care, pe cale naturala se poate realize prin:

1) diviziune directa a celulei – la organism unicelulare, procariote sau eucariote

2) fragmentarea talului – caracteristica plantelor pluricelulare dar care au corpul alcatuit din celule identice, fara a fi divizat in organe vegetative ( = corp de tip tal; ex: algele)

3) organe vegetative – organe specializate in acest tip de inmultire – ex: eadacini drajonante, tulpini subterane ( rizomi, stoloni, tuberculi, bulbi, bulbotuberculi ), bulbi

Reproducere asexuata
-process care are loc prin germeni nespecializati = spori.

-Sporii se formeaza din celule nespecializate ale corpului, intr-un anumit moment al ciclului de viata si pot fi : haploizi sau diploizi ; exospori sau endospori ; facultative sau obligatorii; mobile sau imobili .

-Asigura un ritm rapid de inmultire al plantelor care sunt producatori primari in ecosisteme

-Caracteristica plantelor inferioare, inclusive ferigilor
Reproducere sexuata

-Are loc prin intermediul unor germeni specializati = gameti rezultati in urma diviziunii meiotic care se desfasoara in celule, organe specializate

-Asigura recombinarea genetica datorita unirii gametilor de origine materna si paterna prin procesul de fecundatie, formandu-se celula ou sau zigotul – celula diploid de la care se reia un nou ciclu de viata

-La plantele superioare, numite phanerogame, se formeaza organe specializate in reproducerea sexuata: florile.

Invelisul floral – perigonul.

Perigonul
-Reprezinta totalitatea tepalelor – simbol in formula florala : P
-Poate fi dialitepal (tepalele sunt libere la baza) sau gamotepal (tepalele sunt unite intre ele la baza)
-Poate fi sepaloid (tepalele sunt verzi) sau petaloid (tepalele sunt colorate)

Exemple:
-P dialitepal sepaloid – stejar
-P gamotepal pataloid – lalea
-P gamotepal sepaloid – floarea femeiasca de la canepa
-P gamotepal petaloid – crin, zambile

Periantul

Reprezinta totalitatea sepalelor (caliciul) si a petalelor (corola)

Caliciul – simbol K
•Reprezinta totalitatea sepalelor florii
•Formeaza cercul (cercurile) extern al invelisului floral
•Este de culoare verde (exceptie: jalesul de gradina – este rosu)

Poate fi :
– dialisepal (sepale libere la baza)
– gamosepal (sepale unite la baza)
– alipit de petale
– patent (perpendicular pe petale)
– reflect (sepalele sunt indreptate cu varful in jos)

Poate fi:
– Caduc (cade imediat dupa inflorire, ex: mac)
– persistent (se intalneste pe fruct, ex: mar, par)

Corola – simbol C
Tipuri de corole:

•In functie de raportul dintre petale:
-Dialipetala (petalele sunt libere la baza)
-Gamopetale (petalele sunt unite la baza)

•In functie de simetria florii:

-Actinomorfa (cu simetrie radiara)
-dialipetala
-gamopetala
– tubuloasa
– urceolata
– hipocrateriforma (liliac)
– infundibuliforma (floarea de palnie)
– campanulata (clopotel)
– rotate (cartof)

4.Androceul : caracterizare generala, tipuri morfologice
(Simbol A)

-este alcatuit din totalitatea staminelor

-o stamina este formata din finament si antera

-filamentul staminal se poate prinde la baza anterei ( = inseratie bazifixa) sau pe partea dorsala a anterei (= inseratie dorsifixa); cand anterele se misca usor sub actiunea vantului, se numesc oscilante (ex: graminee)

-anterele pot fii libere intre ele sau concrescute – androceu sinanter (ex: floarea-soarelui)

-filamentele staminale pot fi libere intre ele ( androceu dialistaminal), concrescute cu tubul corolei (atunci cand petalele sunt unite intre ele) sau concrescute intre ele in unul sau mai multe manunchiuri (rezulta astfel un androceu gamostaminal)

Androceul gamostaminal poate fii:
o monadelf – stamine concrescuce intr-un manunchi, ca la nalba
o diadelf – stamine concrescute in doua manunchiuri, ca la glicina
o triadelf – stamine concrescute in trei manunchiuri, ca la dovleac
o pentadelf – stamine concrescute in cinci manunchiuri, ca la dovleac
o poliadelf – stamine concrescute in numeroase manunchiuri, ca la tei

Gineceul: alcatuire, tipuri morfologice. Pozitia ovarului in floare.
(Simbol G)
-Este alcatuit din totalitatea carpelelor
-Poate fi :

oMonocarpelar (format dintr-o singura carpela)

oPluricarpelar (format din mai multe carpele)

-Dialicarpelar (cu carpele libere intre ele)

-Gamocarpelar (cu carpele unite intre ele)

-o carpela este formata din ovar, stil si stigmat
-in cazul gineceului gamocarpelar, carpelele pot fi unite la nivelul ovarului, avand stilele si stigmatele libere (ex: la tortel) sau in totalitate (ex: crin)

-in functie de forma receptaculului si de locul de prindere al invelisului floral fata de ovar, gineceul poate fi:

-cu ovar superior – atunci cand receptaculul este plan sau convex, iar invelisul floral se prinde sub ovar
-cu ovar inferior – atunci cand receptaculul este concav, iar invelisul floral se prinde deasupra ovarului
-cu ovar semiinferior – atunci cand receptaculul este concave, rat invelisul floral se prinde la mijlocul ovarului

Repartitia sexelor in floare si pe planta
Tipuri de flori dupa repartitia sexelor

A.Flori hermaphrodite – au in alcatuirea lor stamine (androceu) si carpele (gineceu)

B.Flori unisexuate – au in alcatuirea lor numai stamine – unisexuate barbatesti sau numai carpele – unisexuate femeiesti

C.Flori agame (asexuate): sunt flori sterile

Tipuri de plante dupa repartiria sexelor
A.Plante cu flori hermaphrodite – plante su flori hermaphrodite

B.Plante monoice – plante cu flori unisexuate barbatesti si femeiesti dispuse pe aceeasi tulpina

C.Plante dioice – plante cu flori unisexuate, cele barbatesti dispuse pe tulpini separate de cele femeiesti

D.Plante poligame – plante care au pe aceeasi tulpina flori hermafrodite si unisexuate

Dispozitia florilor pe planta – tipuri de inflorescente monopodiale (racemoase) simple
Dispunere florilor pe plante

Florile pot fii:
-Solitare, atunci cand se formeaza direct pe tulpina
-Grupate in inflorescente, atunci cand se formeaza pe un ax principal, numit rahis (inflorescente simple) sau pe ramificatiile acestuia (inflorescente compuse sau mixte)
Florile sau inflorescentele pot fi dispuse terminal sau lateral (axilar)

Inflorescente racemoase simple:

-Spicul: pe rahisul alungit si subtire sunt dispuse florile in alternanta si sesil; ex: patlagica

-Amentul: prezinta asemanari cu spicul, dar pe rahis florile sunt unisexuate, iar acesta este flexibil si de multe ori pendul si cazator; ex: nuc, salcie

-Racemul: rahisul alungit si subtire poarta flori pedicelate, asezate alternative, pedicelii fiind aproximativ egali; ex: salcam, zambile, lacramioare

-Corimbul: asemanator racemului, dar pedicelii florilor sunt inegali, descresc de la baza spre varf, astfel incat florile ajung cam la acelasi nivel; ex: par, cununita

-Umbela: pe axul scurt si subtire se insera flori cu pediceli aproximativi egali care pornesc din puncte foarte apropiate, astfel incat frunzele bracteante se vor grupa la baza inflorescentei intr-un involucru; ex: ghizdei, cires, iedera

-Capitulul: este cracterizat de un ax acurt si ingrosat pe care se gasesc flori aproape sesile; ex: trifoi

-Antodiul (calatidiu): are axul scurt si puternic ingrosat, disciform sai globules, pe care se dispun flori sesile pe partea superioara si hipsofile pe partea inferioara formand involucrul; ex: floarea – soarelui si intreaga familie Asteraceae

-Spadicele: rahisul este ingrosat si carnos cu flori sesile, unisexuate, acoperite de o frunza modificatal in forma de cornet, numita spata; ex: rodul pamantului

Inflorescente monopodiale (racenoase) compuse. Inflorescente simpodiale

Inflorescente monopodiate compuse (cu flori situate pe ramificatiile rahisului, alcatuind inflorescente
simple, totalitatea lor formand inflorescenta compusa):

-Spicul compus: ex: grau, secara, orz

-Racemul compus: ex: ridiche

-Paniculul: asemanator racemului compus, dar cu mai multe ramificatii secundare, tertiare; ex: liliac, lemn cainesc

-Corimbul compus: ex: paducel

-Umbela compusa: ex: morcovul salbatic si alte specii ale familiei Apiaceae

Inflorescente simpodiale (cimoase)
Monohaziul (cima unipara): rahisul se termina cu o floare, de sub care se formeaza o singura ramificatie lateral, terminate si aceasta cu o floare, ramificatia continuand unilateral; ex: stanjenel, gladiola, freesia

Dihaziul (cima bipara): ca si in cazul precedent rahisul se termina cu o floare, dar de sub aceasta pornesc cate doua ramuri opuse terminate si ele cu cate o floare, ramificarea continuand pe acelasi principiu; ex: castanul comestibil, sapunarita.

Pleiohaziul: de sub floarea terminal pleaca 3 sau mai multe axe; ex: aglica
Ca si in cazul inflorescentei racemoase si cele cimoase pot fii simple sau compuse.

Formarea si alcatuirea graunciorului de pollen

Alcatuirea graunciorului de polen:
-pori germinativi
-membrane externa – exina
-intina
-celula generative
-celula vegetative
-faviola

Alcatuirea ovulului. Tipuri de ovule.
Alcatuirea ovulului:
-micropil
-intertegumente
-nucela
-salaza
-hil

Tipuri de ovule:
-ovule artotrope
-ovule anatrope

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web