Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

ULCERUL

in Enciclopedie/Sanatate

Deşi în mod normal,stomacul deţine mecanisme eficiente pentru a neutraliza şi dilua substanţe chimice şi acizii din interiorul său,se poate întâmpla ca unele din verigile acestui proces să se defecteze şi,în acest caz,apare ulcerul.

Un ulcer este un fel de crater în ţesutul care înveleşte una din suprafeţele corpului sau în membranele mucoase protectoare ce căptuşesc multe părţi ale corpului,printre care şi tractul digestiv.Putem avea ulcer aproape cu orice localizare,de exemplu la nivelul pielii,al corneii ochiului,al mucoasei bucale sau al tractului digestiv.

TRACTUL DIGESTIV

Începe din gură şi se termină prin anus.El seamănă cu un tub,ale cărui porţiuni diferă ca mărime,structură şi funcţie.Cea mai mare parte din pereţii tubului digestiv au,în grosimea lor,un strat muscular care contribuie la trecerea alimentelor,printr-un proces ritmic,numit peristaltism.

În diferite locuri ale tubului digestiv se află muşchi de formă inelară,numiţi sfinctere.Acestea permit ca alimentele să avanseze treptat,în cantităţi mici.Ele mai contribuie la prevenirea refluxului alimentelor parţial digerate în porţiunea precedentă a trctului digestiv.

De exemplu,un asemenea sfincter este situat la capătul inferior al esofagului.Acesta se închide strâns după ce alimentele au ajuns în stomac,aşa încât conţinutul gastric nu se mai poate întoarce înapoi(se împiedică refluxul gastric sau regurgitarea).

Ulcerul din tractul digestiv este rezultatul acţiunii pepsinei şi a acidului clorhidric asupra mucoasei digestive.El este de două feluri:ulcer stomacal,denumit adesea şi ulcer gastric,şi ulcer duodenal care apare în duoden,porţiunea intestinală cae mai apropriată de stomac.

Ulcerul sin tractul digestiv se dezvoltă atunci când pepsina şi acizii străpung mucoasa protectoare a stomacului sau a duodenului şi evadează ţesuturile subiacente.În mod normal,mucoasa gastricăasigură protecţia stomacului împotriva acţiunii brutale a pepsinei şi acidului clorhidric.Dacă însă,din diferite motive mucoasa se deteriozează,are loc un proces de autodigestie ce duce la formarea unui crater,a unei cavităţi.Apare ulcerul.Adevăratul ulcer este adânc,pătrunzând întreaga grosime a mucoasei.Aspectele lui superficiale poartă numele de eroziuni.

Ulcerul poate fi rotund sau oval,dar,uneori poate avea o formă neregulată sau liniară.Mărimea unui ulcer,variază de la câţiva milimetri la diametru sub 2 cm.

MECANISMUL APARIŢIEI ULCERULUI

Pentru a determina apariţia ulcerului,cele 2 substanţe agresive,şi anume,acidul clorhidricşi pepsina,trebuie să fie ambele prezente.În absenţa acidului,pepsina nu provoacă nici un fel de daune.

Dar cum acţionează acest mecanism? S-ar părea că o persoană cu hipersecreţie acidă va face,sigur un ulcer.Nu întotdeauna,însă,se întâmplă aşa.La persoanele cu ulcer gastric nu se constată întotdeauna o aciditate gastrică mai mare decât la cele sănătoase.Şi chiar dacă la majoritatea persoanelor cu ulcer duodenal secreţia acidă este ami mare decât în mod normal,nici această cauză nu este întotdeauna determinată.Aşadar,hiperaciditatea nu este totul.

Ulcerul nu este osimplă consecinţă a unei acidităţi crescute;el apare când se produce ruperea echilibrului dintre nivelul acido-peptic şi cel al mecanismelor normale de apărare ale peretului gastric.

CELE 2 TIPURI DE ULCER
Ulcerul duodenal- este cal mai de sîntâlnit tip de ulcer.Apare aproape de două ori mai fercvent la bărbaţi decât la femei,deşi în multe părţi ale Occidentului proporţia pare că s-a inersat.

La bărbaţi,spre deosebire de ulcerul gastric,apariţia ulcerului duodenal se produce într-o perioadă mai timpurie a vieţii,de obicei în jurul vârstei de 25 de ani,maximum până la 45 de ani.La femei,ulcerul duodenal apare mai târziu,de obicei la 45 de ani şi peste.Spre deosebire de ulcerul gastric,cel duodenal nu se malignizează(cancerizează) aproape niciodată.

În sec.al XIX-lea,ulcerul gastric era mult mai frecvent întâlnit decât cel duodenal .În sec. al XX-lea,însă,s-a produs o schimbare,în sensul că incidenţa ulcerului duodenal a depăşit incidenţa celui gastric.Totuşi,se pare că,începând din 1950,s-a înregistrat o scădere a frecvenţei ulcerului duodenal în ţări occidentale ca Marea Britanie şi S.U.A.

Mai există şi deosebiri regionale.De exemplu,în Marea Britanie incidenţa ulcerului duodenal creşte pe măsura înaintării spre Nord.Ea este mai mare în Scoţia decât Anglia de Sud-Est.
Ulcerul gastric

Ulcerul gastric este de circa 4 ori mai puţin fercvent decât cel duodenal.Spre deosebire de aceasta,ulcerul gastric apare mai ales la maturitate şi se poate,uneori,maligniza.Incidenţa lui este ceva mai mare la bărbaţi,iar frecvenţa maximă se înregistrează în jurul vârstei de 55-65.

Se crede,de obicei,că sunt mai susceptibile să facă ulcer gastric persoanele cu calificare modestă sau necalificate,în timp ce ulderul duodenal afectează pe cei cu calificare înaltă.Această teorie nu prea se adevereşte.Potrivit unor date statistite recente,britanice şi americane,ambele localizări ale ulcerului din straturile socio-economic mai inferioare.

Cum se recunoaşte un ulcer?

În majoritatea cazurilor de ulcer,simptomele sunt foarte clare.Numai la un mic procent de bolnavi se dezvoltă un „ulcer silenţios”,fără simptome evidente,ca durerea sau indigestia; netratat,acesta poate determina complicaţii grave.

Simptomul clasic şi cel mai obişnuit este durerea,localizată în epigastru,în partea centrală superioară a abdomenului,imediat sub torace.Din unele studii rezultă că durerea se întâlneşte aproape la toţi pacienţii.În altele,incidenţa dureri este apreciată la 70% din cazurile de ulcer duodenal şi 50% în cele de ulcer gastric.

Mulţi medici arată că bolnavii îşi descriu durerea untensă ca pe o arsură sau o foame permanentă.Se mai semnalează o senzaţie de apăsare în zona epigostrică.

Durerea poate fi percepută şi pe o arie întinsă.La aproximativ 60% din pacienţi durerea radiază şi poate fi resimţită în alte zone,de exemplu,în spate sau în alte părţi ale abdomenului.Totuşi când se adresează medicului bolnavii pot adesea să indice zona în care simt durerea cea mai puternică.

Un alt fenomen obişnuit constă în apariţia sau dispariţia durerii sau a crizelor la diferite intervale de timp.Astfel,timp de câteva tile sau o săptămână o persoană poate simţi dureri atroce şi să aibă senzaţia de disconfort,după care aceasta să dispară pentru o perioadă mai îndelungată,de 1-6 luni.

În timpul unei crize numai rareori durerea are aceeaşi intensitate;se pot înregistra şi intervale fără dureri.În unele cazuri,hrana înlătură durerea,dar poate să o intensifice sau să nu aibă nici un efect.Durerea mai poate avea anumite trăsături distinctive,în funcţie de tipul de ulcer.

Ulcerul duodenal

Apariţia durerii este mai probabilă în ulcerul duodenal decât în cel gastric.Durerea începe să apară cam la trei ore după masă.Este posibilă revenirea ei în miez de noapte,adeseori între orele 1 şi 3,determinând trezirea bolnavului.Aceasta se întâmplă,probabil,pentru că stomacul fiind gol,nu intervin mecanismele de neutralizare a acidităţii gastrice care se menţine constant la un nivel adecvat pentru digestie.

Paradoxal,când stomacul este gol,conţinutul său în acid este mai mic,dar aciditatea (pH) este mai ridicată.Când stomacul este plin,secreţia de acid este de aproximativ patru ori mai mare decât atunci când este gol,dar acest acid este diluat de alimentele olide şi lichide,ajunse în stomac.

Spre deosebire de ulcerul gastric,în cel duodenal durerea poate fi mai frecvent alinată prin ingestia unui aliment sau a laptelui,de asemenea cu ajutorul medicamentelor antiacide.Tot astfel,în ulcerul duodenal poate fi mai lesne indicat sediul exact al durerii.De obicei,bolnavii de ulcer duodenal au dureri de multă vreme,chiar de mai mulţi ani.

Ulcerul duodenal poate avea şi alte simptome însoţitoare,dintre care cele mai obişnuite sunt greaţa,vărsăturile,pierderea în greutate,uneori prezenţa sângelui în scaune.

Ulcerul gastric

Există câteva deosebiri între ulcerul gastric şi cel duodenal.Durerea este prezentă în 50% din cazurile de ulcer gastric,fiind localizată,de obicei,în aceeaşi zonă ca şi în ulcerul duodenal.Potolirea durerii prin ingestie de hrană,de lapte sau antiacide,este mai rară,dar chiardacă aceasta are loc,este,adesea,de scurtă durată.De obicei,durerea revine cam la 30 de minute după masă,dar în unele cazuri,intervalul fără dureri se poate prelungi până la câteva ore.La unii bolnavi,ingestia de alimente intensifică durerea.

Ulcerul gastric este mai rar însoţit de alte simptome ca greaţa şi vărsăturile.Totuţi.inapetenţa(lipsa poftei de mâncare) este de 2 ori mai curentă la bolnavii cu ulcer gastric şi apare cam la două treimi din bolnavi.De aceea,dacă o persoană,are,zilnic,dureri după mese,la care se adaugă inapetenţa,este mai probabil să aibă ulcer gastric.Cei cu ulcer gastric merg mai curând la doctor decât cei cu ulcer duodenal,adică după o suferinţă de mai puţin de un an.

„Ploşniţa” ulcerului

HELICOBACTER PYLORI-este un microb în formă de spirală,care a fost găsit în stomac.La început s-a crezut că seamănă cu microorganismele din grupa Campylobacter,motiv pentru care i s-a dat numele de Campylobacter pylori.Apoi,în 1989,s-a stabilit că nu este un campylobacter autentic,aşa că a fost reclasificat şi rebotezat Helicobacter pylori,datorită formei sale de elice sau spirilă.

H.pylori a fost găsit în mucoasa stomacului şi a uodenului,părând a avea însă o deosebită preferinţă pentru cea dintâi,unde găseşte un mediu extrem de favorabile.Se pare că atacă numai celulele mucoasei gastrice,iar pe cele duodenale numai dacă printr-o anumită,schimbare,numită metaplazie,încep să semene cu cele gastrice.

Rolul acestui microb în boala ulceroasă

S-a bănuit iniţial că H.pylori măreşte eliberarea de acid în stomac,dar acest lucru nu a putut fi dovedit.De fapt,numeroase studii au arătat că la pacienţii cu ulcer,infectaţi cu H.pylori,nivelul secreţiei de acid era normal sau sub valoarea normală.Era nevoie,prin urmare,de explicaţii alternative.

S-au făcut multe cercetări pentru determinarea efectelor H.pylori.Oamenii de ştiinţă presupun că datorită formai sale speciale şi caracteristicilor sale specifice,microbul lezează ţesuturile stomacului şi ale duodenului pe mai multe căi,ducând la dezvoltarea unui ulcer.

Cine este afectat?

H.pylori infectează cel puţin jumătate din populaţia globului.Până de curând s-a crezut că incidenţa este aproximativ aceeaşi la bărbaţi şi la femei.Dar,în urma unor studiia rezultat o uşoară predominare a infecţiei la bărbaţi.
În Irlanda de Nord,unde s-a făcut studiul,aceasta a fost de 52% faţă de 48% la femei.

Se crede că infecţia se transmite pe cale fecal-orală ca în cazul altor microbi.Se mai poate transmite de la gură la gură,s-a găsit H.pylori în salivă şi în plăcile dentare. Această modalitate însă nu a fost dovedită,existenţa ei fiind controversă.

În ţările subdezvoltate incidenţa infecţiei cu H.pylori este deosebit de mare.Se bănuieşte că aceasta s-ar datora unor deficinţe de natură igienico-sanitară,care uşureză infecţiile încrucişate.

În ţările dezvoltate tabloul este oarecum diferit,Aici incidenţa infecţiei creşte cu vârsta.Astfel,s-ar stabilit că copii sub 10 ani sunt infectaţi în proporţie mai mică de 5%.

Factorii de risc

Cofeina

Foarte răspândită este părerea că prea multă cafea determină apariţia ulcerului sau agravează simptomele acestuia.Nu aceasta este însă realitatea.

Este adevărat că secreţia de acid gastric este stimulată de cafea,indiferent dacă aceasta este,sau nu,decafeinizată.Nu există însă dovezi că ingestia cafelei sau a unei mari cantităţi de băuturi cafeinizate,cum sunt cele de cola,ar provoca apariţia ulcerului.

Totuşi,se pare că dacă înainte aţi băut multă cafea,riscul de a face,mai târziu ulcer duodenal este mai mare.

Consumul de alcool

S-a sugerat,de asemenea,că alcoolul,consumat în cantitate mare,ar fi ulcerigen,întrucât el stimulează secreţia de gastrină şi acid clorhidric.Dar nu există dovezi concludente că alcoolul ar provoca sau exacerba un ulcer.

Alţi factori de risc sunt:stresul,regimul alimentar,fumatul de ţigarete,secreţia de acid şi factorii genetici.

Diagnosticul în boala ulceroasă se face pe baza datelor complete şi corecte pe care trebuie să le prezinte bolnavul,a simptomelor clinice,a acidităţilor crescute în special în ulcereleduodenale,şi mai ales prin punerea în evidenţă a nişei ulceroase la examenul radiologic sau la cel endoscopic.

Tratamentul bolii ulceroase trebuie să înceapă în perioadele dureroase cu un repaus de cel puţin 7-10 zile.Un loc important îl deţine regimul alimentar care trebuie instituit.Pe lângă respectarea diferitelor măsuri de igienă a alimentaţiei, cu mese mai frecvente şi la intervale regulate,se impune un regim alimentar raţional pe care bolnavul să-l poată respecta.

Trebuie să se ceară bolnavului să evite sosurile, prăjelile, grăsimile, condimentelor, legume, fructe, etc.Tutunul şi băuturile alcoolice trebuie complet interzise.

Tratamentul mendicamentos,cu alcaline,neutralizante,antispastice,sedative,etc., trebuie respectat întocmai.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Enciclopedie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web