Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Unitate de invatare- plantele

in Biologie/Pedagogie

de-ce-raman-sunt-plantele-drepte-6789a_article-main-image

3.1 Obiectivele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestei unităţi de învăţare, studentul va fi capabil:

  • să identifice principalele componente ale plantelor, precum şi funcţiile acestora;

  • să descrie principalele caracteristici ale organelor plantelor, utilizând un limbaj ştiinţific adecvat;

  • să utilizeze investigaţia şi experimentul pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale;

  • să analizeze relaţiile : structură-funcţie, organism vegetal-mediu, unitate-divesitate, evoluţie;

  • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de plante.

3.2 Lumea vie

Lumea vie este alcatuită din cinci regnuri:

Regnul Monera, în care sunt încadrate bacteriile;

Regnul Protista, în care sunt încadrate organisme asemănatoare cu plante (algele) şi organisme asemănătoare animalelor (euglenă, amibă, parameci etc.);

Regnul Fungi (ciuperci);

Regnul Plante;

Regnul Animale.

Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt considerate cele mai evoluate.

3.3 Părţile componente ale unei plante cu flori

Părţile componente ale unei plante cu flori se numesc organe. Acestea sunt: rădăcina, tulpina, frunza, floarea, fructul şi sămânţa. Rădăcina, tulpina şi frunzele asigură, în principal, hrănirea plantei şi se numesc organe vegetative. Floarea reprezintă organul de înmulţire a plantei pentru că din flori se formează fructul şi seminţele.

Organele plantelor sunt alcătuite din celule de forme şi mărimi diferite, grupate în ţesuturi. Celula vegetală este unitatea de bază structurală şi funcţională a plantei. În celulă, se desfăşoară toate procesele ce întreţin viaţa plantei.

Părţile componente ale celulei sunt: membrana, citoplasma şi nucleul. Membrana sau învelişul celulei are rol protector şi selectează substanţele ce intră sau ies în/din celulă. În citoplasmă se află diferite componente celulare cu rol de captare a luminii (clorofila), de producere, de depozitare şi de eliminare a diferitelor substanţe.

Nucleul controlează şi coordonează înmulţirea celulei. Celula vegetală, spre deosebire de alte celule, are un perete protector situat la exteriorul membranei celulare.

Mai multe celule care au aceeaşi formă, structură şi fucţie, formează asociaţii de celule numite ţesuturi.

Principalele tipuri de ţesuturi sunt:

  • ţesuturi de protecţie: acoperă diferite părţi ale plantei şi le protejează împotriva factorilor de mediu, a dăunătorilor:
  • ţesuturi de conducere: asigură circulaţia sevei în corpul plantei:
  • ţesuturi de susţinere: conferă rezistenţă şi elasticitate plantelor:
  • ţesuturi asimilatoare: asigură captarea luminii solare şi prepararea hranei:
  • ţesuturi de depozitare: înmagazinează diferite substanţe de rezervă (amidon, uleiuri);
  • ţesuturi de creştere: asigură dezvoltarea plantelor (creşterea în înălţime, grosime).

Aceste tipuri de ţesuturi se observă în structura organelor unei plante.

3.3.1 Rădăcina

Rădăcina este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol. Rădăcinile au forme şi mărimi variate. Majoritatea rădăcinilor au o porţiune centrală mai groasă, numită rădăcină principală şi ramificaţii mai subţiri numite rădăcini secundare.

Tipuri de rădăcini

  • rădăcina fasciculată (fibroasă), la care toate ramificaţiile au aceeaşi formă, lungime şi grosime (cereale, lalea);
  • rădăcina lemnoasă, prezentă la arbori şi arbusti;
  • rădăcina pivotantă, la care rădăcina principală are formă de ţăruş (fasole, morcov, trifoi);

Vârful rădăcinii prezintă mai multe zone:

  • scufia, un înveliş rezistent cu rol de protecţie;
  • zona netedă ce asigură creşterea în lungime a rădăcinii;

  • zona perişorilor absorbanţi; firişoare subţiri cu rol în absorbţia apei şi a sărurilor minerale din sol;
  • zona aspră: zona unde au căzut perii absorbanţi după 10-20 zile.

Funcţiile rădăcinii

Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu sărurile minerale (seva brută). Unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă; morcov, sfeclă, ridiche.

Aplicaţii practice

Experimentul 1. Evidenţierea rolului rădăcinii în absorbţia apei.

Materiale necesare: plantă cu rădăcină, vas de sticlă, ulei.

Cum procedezi?

  • Aşază planta cu rădăcină, într-un vas cu apă, peste care se adaugă o peliculă foarte fină de ulei;

  • Marchează nivelul apei din vas (cu ajutorul unui marker);

  • După 2 -3 zile marchează din nou nivelul apei şi compară-l cu cel iniţial.

Ce reperezintă diferenţa de nivel? Care este rolul uleiului?

Rezultate

Diferenţa de nivel reprezintă apa absorbită de către rădăcină. Rolul uleiului este de a împiedica evaporarea apei din vas.

Experimentul 2 Evidenţierea absorbţiei apei la nivelul zonei perişorilor absorbanţi

Materiale necesare: plantele de fasole încolţite (rădăcina să aibă 4-5 cm, două vase de sticlă (eprubete), ulei, apă.

– pune plantele de fasole, în câte un vas de sticlă, ce conţine apă şi ulei, astfel încât: în vasul 1, zona perişorilor absorbanţi să se afle în apă, în vasul 2, zona perişorilor absorbanţi să se afle în ulei, iar vârful rădăcinii în apă;

– observă plantele după 2-3 zile.

Rezultate

Planta la care zona perişorilor absorbanţi se află în ulei s-a ofilit. În concluzie, plantele absorb apa cu ajutorul perişorilor absorbanţi ai rădăcinii.

3.3.2 Tulpina

Tulpinile au forme variate, în funcţie de mediul de viaţă al plantelor. După locul unde cresc, tulpinile sunt aeriene (ierboase, lemnoase) şi subterane.

Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope), cu ţesuturi de susţinere bine dezvoltate. Astfel de tulpini, au majoritatea plantelor ierboase (grâu, porumb, floarea-soarelui), ca şi majoritatea plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti).

Tulpina lemnoasă a arborilor prezintă; trunchiul, axul coroanei şi ramuri principale, secundare şi de rod.

Arborii şi pomii fructiferi prezintă diferite forme ale coroanei sferică, conică, cilindrică, pletoasă.

Alte plante au tulpini târâtoare (căpşuni), volubile (cu ţesuturi de susţinere slab dezvoltate (fasole, liane) şi agăţătoare (cu frunze sau cu ramuri transformate în cârcei – mazăre, viţă de vie).

Tulpinile aeriene ale unor plante s-au adaptat la funcţii noi: tulpinile cactuşilor acumulează apă. În absenţa frunzelor, aceste tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza.

Tulpinile subterane (subpământene) sunt reprezentate de: bulb (ceapă, lalea, crin), tubercul (cartof) şi rizom (ferigă, stânjenel). În aceste tulpini subterane se depozitează substanţe de rezervă (hrănitoare). La unele plante, înmulţirea se realizează prin bulbi, tuberculi sau rizomi şi se numeşte înmulţire vegetativă.

O particularitate a tulpinii este prezenţa mugurilor, diferiţi după poziţia, forma şi rolul pe care îl deţin în dezvoltarea ramurilor, a frunzelor şi a florilor.

Categorii de muguri:

  • muguri de creştere– situaţi în vârful tulpinii;
  • muguri foliari– din care se formează frunzele;
  • muguri florali– din care se formează florile;
  • muguri micşti– care dau naştere atât la frunze cât şi la flori.

În alcătuirea plantei există celule specializate în conducerea apei şi a sărurilor minerale. Ele sunt reprezentate de vasele lemnoase, celule lungi, puse cap la cap, între care nu există pereţi despărţitori. Prin vasele lemnoase circulă apa cu sărurile minerale care formează seva brută.

Apa cu sbstanţele hrănitoare produse de frunze formează seva elaborată ce circulă prin vasele liberiene ale tulpinii spre toate celelalte organe ale plantei.

Funcţiile tulpinei

Circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate prin plantă reprezintă funcţia de conducere a tulpinii. Prin ţesuturile de susţinere pe care le conţine, tulpina asigură funcţia de susţinere a ramurilor, frunzelor şi a florilor.

Creşterea tulpinei

Tulpina plantei creşte în înălţime dar şi în grosime. Plantele lemnoase prezintă creşteri anuale sub formă de inele cu ajutorul cărora poate fi apreciată vârsta arborilor. Culoarea inelelor lemnoase este diferită. Astfel, cele care se formează primăvara sunt mai deschise la culoare comparativ cu cele de toamnă care sunt mai închise la culoare. După grosimea inelelor de culoare deschisă pot fi apreciate condiţiile de mediu din anul respectiv (inele late- an ploios, inele înguste- an secetos).

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web