Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Category archive

Arta - page 2

Arta este în esență cea mai profundă expresie a creativității umane. Pe cât de dificil de definit, pe atât de dificil de evaluat, având în vedere faptul că fiecare artist își alege singur regulile și parametrii de lucru, se poate spune totuși că arta este rezultatul alegerii unui mediu, a unui set de reguli pentru folosirea acestui mediu și a unui set de valori ce determină ce anume merită a fi exprimat prin acel mediu pentru a induce un sentiment, o idee, o senzație sau o trăire în modul cel mai eficient posibil pentru acel mediu.

Tipuri de creatori – Cazuri de artişti români

Creatorii care au drept element primordial apa. În Apa şi visele .eseu despre imaginaţia materiei (1995), G. Bachelard trece în revistă complexul Ofeliei, Complexul lui Narcis, Complexul Lui Caron. Autorul consideră că elementul apă corespunde în cel mai înalt grad profundităţii sufletului omenesc, el este (ca şi pentru Jung) imaginea emblematică a inconştientului, aşa cum…

Citeste mai mult

Tipuri de artişti

Privite din unghiuri de vedere diferite ,în funcţie de dominantele teoretice impuse de teorii şi curente mai mult sau mai puţin moderne sau la modă, dar şi de viziuni personale înnoitoare ale unor gânditori cu certă autoritate, tipurile psihologice cunosc, ele însele, o varietate de perspective. Vom încerca să conturăm imaginea acestei tipologii sprijinindun-ne îndeosebi…

Citeste mai mult

Tipologia artistică

Ca formaţiune psihologică, tipul face trimitere la o realitate lesne identificabilă ca reuniune (grup, familie, categorie) de entităţi (persoane, calităţi, procese „produse” activităţi, etc) caracterizată prin ceea ce constituenţi au în comun (o trăsătură sau câteva unificatoare) distingându-l totodată de alte realităţi comparabile. Conceptul de tip are prin urmare, sens generic. Pentru ca un element…

Citeste mai mult

Empatia scenică

Fenomenul empatiei scenice sau al transpunerii actorului în psihologia personajului a constituit obiectul a două lucrări experimentale publicate în ţară de către S. Marcus – 1971 şi Gh. Neacşu – 1971, referitoare la aptitudinile scenice. Acestor lucrări cu caracter monografic se adaugă şi diferite studii privind activitatea scenică, la care ne vom referi în măsura…

Citeste mai mult

PREMISELE EMPATIEI ŞI CREAŢIEI ARTISTICE

Este un fapt bine cunoscut că personalitatea, în existenţa sa, iniţiază şi săvârşeşte diferite demersuri specifice cu finalitate adaptativă pentru a Înţelege, cunoaşte, anticipa, realitatea înconjurătoare în care un rol aparte îl ocupă ceilalţi indivizi cu care intră şi rămâne în contact social. În scopul realizării unor astfel de demersuri, personalitatea se foloseşte de calitatea…

Citeste mai mult

Calităţile criticilor de artă

Nevoia de obiectivitate în aprecierea comunicativităţii expresive a determinat descoperirea criteriilor ştiinţifice sine qua non: vârsta, sexul, apartenenţa culturală, raportul normal-patologic, profesia – ca şi în cazul exprimatorilor, însă aici se impune şi un criteriu special – componenţa juriilor (câţi judecători sunt absolut necesari unei evaluări obiective). a) Maturii sunt judecători superiori copiilor. b) Femeile…

Citeste mai mult

Talentul expresiv

Expresivitatea este un termen cu cel puţin trei implicaţii de sens: 1. unul elementar sau bazal – capacitatea de a avea expresie; 2. unul de proprietate sau valentă (abilitate obiectivă) a unui „obiect” de a suscita, de a scoate în relief, de a comunica şi de a influenţa un agent percipient prin armonia, mai ales…

Citeste mai mult

Premisele expresivitatii

„Intuitiv lucid, răscolit de afecte puternice şi înzestrat cu o fantezie mai vie şi mai originală, artistul este în acelaşi timp stăpân peste o facultate expresivă superioară semenilor săi” (T. Vianu, 1968, p. 240-241). Evocata superioritate a artistului – cea privitoare la expresivitate – este, după M. Ralea (1972), tocmai aptitudinea fundamentală care distinge pe…

Citeste mai mult

Imaginaţia creatoare

Particularităţile cele mai „vizibile”, pentru o privire comună, ale fanteziei creatoare par a fi : 1. – asociativitatea sau 2. – combinatorica (imaginilor şi/sau ideilor), ca şi 3. – noutatea rezultatului-creaţie, la a căror întâlnire se profilează funcţia ei fundamentală în activităţile umane, cea de anticipare/configurare a unui produs original. Înţelegerea comună a imaginaţiei îi…

Citeste mai mult

Virtualitatea expresivă

Trăirea afectivă a artistului este virtual expresivă. Modelul acţionist al generării şi funcţionării emotivităţii a fost socotit analog cu cel al cogniţiei: un raport (de cunoaştere) subiect-obiect, obiectul exercită anumite influenţe, subiectul le receptează/prelucrează, iar rezultatul este o imagine subiectivă a obiectului-stimul. Dacă în schemă generală analogia are unele justificări, în fapt aceasta nu se…

Citeste mai mult

Comutativitatea in arta

Trăirea afectivă a artistului dispune de o înaltă flexibilitate. Angajarea emoţională în situaţiile curente de viaţă este, de regulă, „proporţională” cu semnificaţia obiectivă amplificată/diminuată subiectiv. O dată atins nivelul de intensitate propriu unei situaţii, sensul şi durata trăirii tind să se conserve „nealterate” pentru un timp şi să se disipeze treptat într-un fond emoţional din…

Citeste mai mult

TRAIREA ARTISTULUI

Trairea afectiva a artistului este, in cele din urma, atitudine afectivă. Oricare ar fi tipul si nivelul angajarii emotionale a artistului in activitatea sa creatoare – la nivelul emotiei soc (afect), al emotiei simple, al dispozitiei afective difuze, al sentimentului, data fiind factura imaginara a situatiei de traire si functiei ei valorizatoare este justificat sa…

Citeste mai mult

Trairea afectiva

In psihologia si estetica traditionala s-a vehiculat cu o insistenta care trada speranta gasirii unui principiu explicativ pentru natura emotie, conceptul de tonalitate afectiva a senzatiei. Emotia aparea ca un corelat (afectiv) al proceselor senzoriale (cognitive) si era inteleasa ca un „reflex in constiinta aI unor modificari care ating regiuni intinse ale complexiunii fizice…” (T.…

Citeste mai mult

PERSONALITATEA ARTISTICĂ

I. Creaţia presupune un autor (artistul) şi o modalitate de realizare (procesul). Artistul poate fi privit în două moduri: (1) structural-static şi atunci interesează modelul unei construcţii umane, din elemente general valabile, propriu speciei şi (2) dinamic, în manifestarea activităţilor „demiurgice”, şi atunci interesează procesul exprimării sau (auto) proiecţiei lui în opera, cu abilităţile şi…

Citeste mai mult

Factori intrinseci ai psihologiei artei

Factorii subiectivi care asigura şi condiţionează receptarea artistica cuprind intregul evantai de procese psihice cognitive, afectiv-motivationale şi comportamentale care alcătuiesc structura interioara a personalităţii receptorului. Deşi ele pot fi analizate separat nu se manifesta in mod natural unilateral ci ca o reacţie unitara a individuatiei umane. Herbert Read: „Oricât de mult a fost inabuşita in…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA RECEPTĂRII ARTISTICE

Comunicarea artistica este un proces complex si specific presupunând coactiunea sistemica a trei componente: -creaţia artistica; -opera de arta; -contemplarea estetica. În viziunea teoretică tradiţională, constituită fie în cadrul sistemelor filosofice de gândire, fie în estetica iniţiată de Baumgarten şi primii săi continuatori, atenţia era focalizata pe creaţie si opera. A revenit filosofiei de la…

Citeste mai mult

RECEPTAREA ARTISTICĂ

Receptarea – totalitatea factorilor care contribuie la înţelegerea, perceperea şi interpretarea operei de artă. În receptarea artistică sunt două chestiuni care se iau în consideraţie: -factori estetici şi extraestetici; -factori extrinseci şi intrinseci – care intervin în receptare. Factorii estetici sunt acei factori care sunt determinaţi de caracterul inedit şi expresiv al operei de artă.…

Citeste mai mult

Zece sfaturi utile pentru fotografia de iarnă

1. Pregăteşte-te pentru anotimpul rece. A face fotografie la vreme de iarnă presupune că atât echipamentul foto cât şi îmbrăcămintea trebuie să fie corespunzătoare temperaturilor scăzute. Dacă în privinţa echipamentului foto anumite lucruri sunt cunoscute – digitalul echipat cu HD nu funcţionează, aparatele cu electronică mai veche dau rateuri la frig, diafragma de la obiectivele…

Citeste mai mult

FOTOGRAFIA IARNA

Zăpada Am citit multe articole despre fotografierea iernii. Ideile de bază care-ţi sunt sugerate de astfel de articole sunt: să-ţi ţii bateriile de rezervă la cald, să ai grijă să nu sufli pe obiectiv sau în vizor, să ai mănuşi de genul X, să ai grijă că zăpada înşeală exponometrul, timpul de expunere să nu…

Citeste mai mult

PEISAGISTICA

Este o notiune care completeaza o perspectiva, opozitie, un efect de lumina. A. percepere statica; B. perceperea in miscare : folosirea ca adapost; C. Succesiune focalizata cu gradatie ; D. Succesiune modulara; E. succesiune compusa diversificata tipologiei, ritmului /     Puncte de interes intr-un spatiu amenajat: A.  diapunere incerta;   B. Dispunere directionala;  …

Citeste mai mult

1 2 3 4 8
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

>
loading...