Zumzetul cel din urma al albinelor! Strigătul muribund al familiilor de albine transcede raţiunea, zvârcolându-se ȋn suflet

in Agronomie

Scriu acest articol cu o mare tristeţe ce s-a infiripat ȋn sufletul meu. Mi-aş fi dorit nici măcar să nu mă gândesc la acest subiect, ȋnsă din păcate strigătul muribund al familiilor de albine transcede raţiunea, zvârcolându-se ȋn suflet.

Câţi dintre voi aţi observat că parcă tot mai multe familii de albine mor ȋn timpul iernii?

Câţi dintre voi au observat că familiile de albine ies tot mai slăbite din iarnă?

Aţi observat că la salcâm (culesul cel mai aşteptat de noi toţi) albinele parcă sunt tot mai puţin pregătite să ia cu asalt marele cules?

Ȋn toamnă trebuie să fi observat că parcă matca ȋşi ȋncheie activitatea de depus ouă tot mai rapid?

Aţi observat?

Sunt multe lucruri care trebuie spuse, aşa că vă las şi chiar vă rog ca voi la comentarii sa faceţi adăugiri

Ȋncotro apicultura? Ce s-a ȋntâmplat de sunt schimbări aşa dramatice?

Majoritatea apicultorilor ȋn general dau vina pe insecticidele pe care fermierii le folosesc. Sunt multe, cu un spectru larg de combatere şi de multe ori sunt folosite ȋn mod iresponsabil de către fermier.
Totuşi dacă stăm bine să judecăm insecticidele au o istorie de peste 50 ani la noi ȋn ţară şi totuşi cum de albinele sunt aşa afectate abia acum?

Acum 20 ani spre exemplu se stropeau culturile cu cantităţi industriale de insecticid. Mai mult, nici nu se ţinea cont de clasa de toxicitate al ierbicidelor. Se folosea spre exemplu DDT sau Furadan, care ucideau instantaneu. Acum cele doua substanţe sunt interzise, iar insecticidele sunt ȋncadrate ȋn clase de toxicitate, majoritatea fermierilor folosind exclusiv insecticidele din clasa 3 sau 4, care sunt mai puţin periculoase pentru om şi pentru mediu.

Prin urmare se folosesc insecticide mai puţin periculoase pentru om şi pentru mediu, ȋn cantităţi mult mai mici. Se folosesc de asemenea insecticide care sunt ȋnregistrate ca nepericuloase pentru albine. Fermierii sunt ȋn mare parte conştienţi de pericol şi anunţă apicultorii că urmează să facă stropiri, etc. Totuşi ȋn continuare insecticidele sunt pe primul loc ȋn factorii ce influentează mortalitatea albinelor, iar toată lumea vorbeşte exclusiv despre asta, lăsând deoparte alţi factori esenţiali. Curios, nu?

Ce factori mai conturbă viaţa micilor fiinţe ?

Ca să ȋnţelegem ce s-a ȋntâmplat, trebuie doar să ne aplecăm asupra tradiţiilor noastre strămoşeşti. Să facem o paralelă ȋntre ceea ce a fost şi ceea ce este ȋn prezent.
Ȋn folclor se spune că de Dragobete (28 februarie), feciorii şi fetele satului mergeau pe dealuri şi adunau flori. Ȋn fine ce făceau pe urmă nu interesează, totuşi adunau flori!

Anul acesta la sfârşitul lui februarie câte flori aţi observat pe câmp? Cum a fost vremea?
Dar anul trecut? Dar …

De obicei la mine ȋn zonă spre exemplu corcoduşii, piersicii şi caişii ȋnfloreau dupa 20 martie. Anul acesta este aprilie şi ȋncă nu este nimic ȋnflorit. Viorelele de abia acum au ȋnceput să ȋnflorească, mai timid ca niciodată.
Toată perioada de ȋnflori s-a decalat ȋnspre aprilie. A ȋnflorit salcia, alunul, ȋnsă a fost frig, iar albinele au adunat foarte puţin polen. Prin urmare de unde polen să se dezvolte familia de albine?
Ceea ce vreau sa spun este că schimbarile climatice sunt atât de drastice ȋncât albinele cu greu pot face faţă. Ȋn perioada următoare vor ȋnflorii până la urmă pomii fructiferi, ȋnsă or vor face toţi odată, iar albinele ȋn loc să aibă parte de un cules ȋntins pe o anumită perioada de timp, ori nu va avea nimic de cules, ori apoi va avea foarte mult ȋntr-un timp foarte scurt.

Vremea ȋn perioada salcâmului este foarte schimbătoare. Anul trecut a fost un dezastru pentru ca a fost frig şi a plouat. Anul acesta vom vedea cum va fi vremea, ȋnsă ştim cum sunt familiile de albine, slăbite, prin urmare poate va fi floare, poate va fi vreme bună de cules, ȋnsă vă ȋntreb, cu ce albină?
Ȋn fiecare an sunt şi microregiuni ȋn care totul decurge normal, ȋnsă luat ȋn mare ca ansamblu apicultorii tot mai des şi cu ȋnfrigurare se uită la prognoze meteo, sunt tot mai neȋncrezători, cheltuiesc tot mai mult pentru un profit tot mai mic, etc.

camp cu floriUn alt factor pentru care albinele sunt ȋn declin decurge din ceea ce se ȋntâmplă cu spatiul lor natural de hrănire. Dacă acum 15-20 ani existau pajişti naturale, păşuni, fâneţe ȋn care creşteau covoare multicolore de plante, acum acestea ȋn continuare există, ȋnsă au alta compoziţie floristică.

Fâneţele ȋn multe cazuri s-au transformat ȋn păşuni, sau sunt exploatate necorespunzător. Acum peste tot s-au dat de către primării păşuni ȋn exploatare, pentru că se primesc bani buni de la UE. Fânetele s-au transformat tot ȋn păşuni tot ȋn acest scop. Peste tot turme de oi sau cirezi de vite consumă iarba până la epuizare. Plantele dicotiledonate (cele care fac flori colorate şi sunt căutate de albine) nu mai apucă să ȋnflorească sau să facă seminţe, prin urmare nu se mai ȋnmulţesc. Ȋn locul lor cresc plantele monocotiledonate ( cum ar fi pirul, costreul, iarba de gazon, etc), plante ar căror inflorescenţă nu este căutată de către albine şi care foarte bine se ȋnmulţesc şi fără seminţe.
Dacă ȋntr-o păşune acum 15 ani era plin de flori şi zumzeit de albine, acum sunt doar animale ce pasc.

desert verdeȊn curând, mai ales ȋn zonele de câmpie şi deal unde şi fermele de animale sunt mai răspândite, se va produce ceea ce se numeşte ’’deşertul verde’’. Spaţii mari cum doar ȋn Germania vezi, unde nu vei găsii nici o floare ci doar plante monocotiledonate ce sunt consumate cu pofta de animale. Nemţii şi-au dat seama de greşeală şi acum ȋncearcă să intervină, ȋnsă este foarte greu, poate chiar imposibil să reproduci un ecosistem natural ce s-a format ȋn mii de ani.

Prin urmare flora si-a schimbat compoziţia, iar acum multe din pajiştile şi păşunile noastre nici nu mai au nevoie de albine, pentru că au altă compoziţie de plante.
Dacă acum 15 ani albinele ȋşi produceau mierea şi adunau polen dintr-un număr imens de plante, acum compoziţia floristică fiind mai mică nu credeţi că şi hrana lor va avea o altă compoziţie ?

Ȋn ce ţară sau ȋn ce ţări se produce cel mai frecvent moartea albinelor? Nu vi se pare că ȋn SUA spre exemplu unde colapsul familiilor de albine este cel mai frecvent şi gradul de intensivizare a agriculturii este mai mare? Ȋn zonele agricole vezi ȋn jur o singură culoare, o singură plantă, poate meliferă, poate nu.
Cum să reziste o familie de albine, când era obişnuită cu mii de plante, cu mii de feluri de mâncare, iar acum vi şi-i oferi un singur fel?
Cât poate rezista mai ales că iarna nici măcar miere naturală nu are ȋn cuib ci doar mâncare produsă prin sinteză chimică?

Albina dintr-o fiinţă nobilă a ajuns a nimănui.

Sunt curios ce vor spune apicultorii români, care au peste 20 ani experienţă cu albinele la ȋntrebările: Acum 20 ani câtă turtă zaharoasă sau proteică aveau albinele nevoie? Câte tratamente? Câte intervenţii trebuia să faci ȋn iarnă sau primăvară?
Toate aceste ȋntrebări sunt logice sau cel puţin de bun simt!

Spre ce ne ȋndreptăm dragi colegi?

Ȋntreb pentru că dispariţia albinelor are ȋncă o componentă, care se va amplifica ȋn curând.

Ȋn SUA şi alte state europene apicultorii sunt ajutaţi cu fonduri care-i ajută să aibă un profit, iar acest lucru nu-i fac dependenţi de cantitatea de miere recoltată. Citeam undeva că ȋn SUA apicultorii primesc pentru fiecare familie de albine subvenţie de polenizare, pe langă restul subvenţiei de la stat.

Prin urmare ȋn aceste ţări apicultura este ȋncurajată, iar apicultorul stimulat să crească albine, pentru că indirect prin polenirea pe care o fac albinele aduc un mare plus agriculturii.
Chiar dacă sunt ani ȋn care nu produc multă miere, chiar dacă sunt ani ȋn care mor din familiile de albine, apicultorii din străinătate sunt ajutaţi, iar fermele lor prosperă
La noi ajutorul nu există, subventiile sunt mici şi doar un număr redus de apicultori beneficiază de ele.

no bees no honeyPrin urmare anii tot mai grei, profitul tot mai redus, necazurile tot mai ridicate vor face ca mulţi apicultori să se lase de meserie. Pasiunea ca pasiune, dar când an de an portofelul este tot mai gol atunci nu prea ai altă soluţie. Prin urmare multe din familiile de albine vor dispărea şi din acest motiv.

Din păcate apicultorii nici nu sunt organizaţi ȋn asociaţii care să ajute pe toată lumea, care să iasă ȋn faţă şi să ȋşi spună păsurile, aşa cum fac alte brezle. Din păcate ăsta este adevărul, asociaţiile apicole sunt făcute doar pentru platit taxa de ȋnscriere şi apoi pentru a primii acea adeverinţă care trebuie dacă doreşti să faci proiect.
Chiar doresc, dacă cunoaşteţi asociaţii apicole care ajută pe membrii lor, să postăţi mai jos, măcar să avem şi exemple pozitive, ca punct de plecare poate.

Ce parere aveti, apicultura incotro?

Sursa: carafacumiere.ro

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.