Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

5 manastiri din pustie

in Spiritualitate

Inceputurile monahismului crestin (monah vine din greaca si inseamna singur) au fost in vremea sfantului Antonie cel Mare. Este vorba despre monahismul egiptean, despre retragerea celor care voiau sa fie doar in legatura cu Dumnezeu, departe de lume, in pustie. Cateva dintre primele manastiri ale crestinatatii exista si astazi, fiind vizitate de mii de pelerine din toata lumea.

MANASTIREA SFANTA ECATERINA, pe locul rugului aprins. La poalele Muntelui Sinai (locul unde Moise a primit Tablele Legii), in Egipt, pustiul preferat de primii monahi, se ridica inca mandra Manastirea Schimbarii la Fata sau a Rugului Aprins, cunoscuta insa de toata crestinatatea drept Sfanta Ecaterina. Traditia spune ca, in 337, sfanta imparateasa Elena, mereu in cautare de relicve sfinte, a construit un sanctuary in jurul locului unde s-ar fi aflat rugul ce ardea si nu se mistuia, din care Moise auzise glasul lui Dumnezeu: “Eu sunt Dumnezeul tatalui tau, Dumnezeul lui Avraam, si Dumnezeul lui Isaac, si Dumnezeul lui Iacov”. (Iesirea 3, 6). In 527, imparatul Iustinian cel Mare a pus piatra de temelie a manastirii. Construita ca o cetate fortificata, pentru ca locul era in drumul invadatorilor, a fost inchinata Schimbarii la Fata. Acum lacas ortodox, manastirea nu a fost niciodata jefuita sau cucerita, ba, dimpotriva, a stat sub aripa prtectoare  stapanitorilor locului, inclusiv a lui Mohamed. In biblioteca manastirii (a doua ca valoare si marime dupa cea a Vaticanului), se afla inscrisul prin care profetul garanteaza protectia manastirii. Din secolul al XI- lea, manastirea a fost asociata cu Sfanta Ecaterina din Alexandria, ale carei moaste, spun monahii, au fost aduse la poarta lacasului chiar de ingeri.

MANASTIREA SFANTUL GHEORGHE HOZEVITUL, pestera sfantului Ilie. Manastire ortodoxa, lacasul se afla pe drumul dintre Ierusalim si Ierihon, strabatut de samariteanul cel milostiv dat pilda ucenicilor de Iisus. (Luca 10, 29-37). Asezata pep anta abrupta a malului vestic ce margineste pustiul Hozeva, a fost numita Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul. De aici, supranumele sfantului ale carui moaste adapostesc in acest loc. In apropiere, se afla pestera in care s-a retras sfantul proroc Ilie Tesviteanul timp detrei ani si sase luni, inainte de a urca pe Muntele Sinai. In pestera, se pastreaza icoana prorocului.

MANASTIREA SFANTULUI TEODOSIE CEL MARE, incepatorul vietii de obste. Se afla in apropierea Bethleemului, pe drumul spre Marea Lavra a sfantului Sava din pustia Iudeii. Intemeiata in 476 chiar de sfant, manastirea initiala a fost distrusa. Pe locul acesteia, a fost ridicata o biserica crruciata, cazuta in ani de paragina, inglobata apoi in lacasul de astazi, contruit de ortodocsii greci. Potrivit traditiei, sfantul Teodosie a fost calauzit de Insusi Dumnezeu spre pestera, aflata acum in apropierea manastirii, ca sspre locul unde s-ar fi odihnit cei trei magi dupa ce s-au inchinat Pruncului. Aici s-a sihastrit sfantul, apoi a ridicat o manastire chiar langa ea. Avand sute de ucenii, i-a aunat pe cei vrednici in noul lacas, punand astfel bazele vietii monahale de obste. Sfactul cuvios Teodosie cel Mare a murit in 529, la varsta de 105 ani, fiind inmormantat in pestera in care a vietuit atatia ani.

MANASTIREA SFANTUL GHERASIM de la Iordan, primul lacas din Valea Botezului. Aici, in valea Iordanului, la poalele muntilor din desertul Iudeii, sfantul Gherasim a ridicat primul lacas monahal din apropierea apei unde a fost botezat Mantuitorul. Parintii crestinatatii incepusera a pustnici nu numai in Egipt, ci si in Valea Iordanului. Sfantul Gherasim a imbinat pentru prima data cele doua feluri de viata monahala, cenobitic (fiecare in locsorul lui) si de lavra (traiul in comun) si a organizat astfel cea dintai comunitate de calugari, cu reguli stricte. “A fost atunci in pustia Iordanului un sihastru, care nu demult venise din Lichia, anume Gherasim, care toate randuielile vietii monahicesti le trecuse si bine se invoice asupra necuratelor duhuri”, scria Chiril al Ierusalimului despre Gherasim. Manastirea, ridicata in secolul al VI-lea in jurul unei fantani adanci, a fost parasita, apoi distrusa si, in fine, reconstruita in secolul al XIX-lea asa cum o vedem astazi.

MANASTIREA SFANTUL ANTONIE CEL MARE, locul unde sfantul a rezistat ispitelor. Astazi, dupa mai binede 16 secole de la infiintare, manastirea, aflata tot in pustiul egiptean, este lacas al crestinilor copti. Construita la mijlocul secolului al IV-lea (initial erau o bisericuta, o trapeze si cateva chili) de ucenicii lui Antonie cel Mare, nu si-a interrupt niciodata slujbele, azi fiind acelasi ca in urma cu un mileniu si jumatate. Discipolii sfantului, cunoscut ca primul anahoret crestin, au ridicat micul lacas la poalele muntelui unde el a murit. Poate ca nu a fost cel dintai care s-a retras in pustie (se pare ca Pavel Tebeul ar fi fost), dar Antonie a avut o influenta extraordinara asupra contemporanilor hotarati sa pustniceasca, invataturile sale si felul in care a rezistat ispitelor lumesti vreme de 50 de ani fiind dat “manifestul”viitoarei miscari isihaste. In secolele XIII-XIV, manastirea traverseaza o perioada de glorie, artele si literature cunosc o extraordinara efervescenta, se fac numeroase copii si traduceri ale unor manuscrise importante ale crestinatatii.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Latest from Spiritualitate

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web