Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Activitatea si diviziunea muncii la albine

in Agronomie

Activitatea albinelor in families au in afara ei este variata si depinde de gradul de dezvoltarea a acesteia, de situatia culesului de nectar si polen, precum si de numerosi alti factori.

 

In cuib, albinele au rolul de a curata celulele, de a hrani larvele si matca, de a primi si depozita nectarul si polenul, de a cladi fagurii, de a ventila si apara cuibul etc. In afara cuibului, in sarcina albinelor cade transpotul apei, culesul de nectar si polen si alte activitati fiziologice. Cercetari recente au stability existenta unei  diviziuni dependente in mod relative si de varsta, mai bine-zis de dezvoltarea morfo-fiziologica a albinelor. Astfel, de exemplu, albinele tinere care se stia ca au rolul de a hrani puietul, au fost intalnite in perioada de cules maxim, participand la aceasta actiune. Aceste aspecte pledeaza pentru existenta unei relative diviziuni specializate, fara o succesiune fixe a secventelor de lucru, in sensul ca atunci cand familia este obligate sa-si concentreze eforturile spre un obiectiv, aceasta trage dupa sine si o schimbare in succesiunea si repartitia muncii.

 

 

Gratie organelor de simt cu care sunt inzestrate, albinele se pot orienta si desfasura o munca rodnica atat in interiorul familiei, cat si in afara ei. Printre simturile indispensabile albinelor le enuntam pe cele mai bine cunoscute: vederea, mirosul, pipaitul, gustul, perceperea temperaturii, inregistrarea timpului si zgomotului etc. La baza organelor de simt se gasesc corpusculi specializati, care sunt in legatura cu sistemul nervos central sau periferic.

Structura morfologica a ochilor permite albinelor sa aiba un camp mare de vizibilitate. Ele percep urmatoarele culori: galben, albastru, verzui, purpuriu, violer si ultraviolet. Se pare ca, spre deosebire de om, albinele nu percep culoarea rosie pe care o inregistreaza in negru, dar percep in schimb culoarea ultravioleta. Albinele disting florile albe ale plantelor melifere dupa gradul lor de absorbtie a razelor ultraviolete.

Simtul mirosului este foarte dezvoltat la albine, ceea ce le permite sa perceapa anumite substante chiar in diluatii destul de mari, care scapa simtului olfactiv al omului. Acest simt serveste albinelor pentru identificarea albinelor straine, precum si pentru orientarea spre noi reserve de cules. Albinele sunt inzestrate si cu un simt tactil remarcabil. In ceea ce priveste gustul, formatiunile inzestrate cu receptionarea scestui simt sunt dispuse pe aparatul bucal, pe articolele tarsiene sip e antene. Ele percep gustul dulce, sarat, acru si amar. Se presupune ca sediul inregistrarii modificarilor de temperature ar fi localizate la extremitatea antenelor. Nu se poate stabili cu precizie acest aspect, dar se stie ca albinele manifesta o mare sensibilitate la modificarile de temperature. De asemenea, nu au putut fi localizate organelle auzuluisi ale inregistrarii timpului cu care albinele s-au dovedit practice inzestrate.

 

 

Dupa cum s-a amintit, albinele manifesta si alte insusiri biologice, cum este “dansul”, care este un system de semnalizare si mobilizare a populatiei de albine spre diferite surse de cules nectar si polen. Albinele culegatoare intoarse din camp manifesta o anumita atitudine si anumite miscari care au darul de a atrage albinele culegatoare spre sursa de cules sip e baza sensului pe care il au miscarile pe care le executa. Mai bine zis, dupa forma si sensul traiectoriei pe care o parcurg pe faguri, se poate aprecia distanta si directia sursei de cules. In cazul in care sursa de cules este aproape, 100m de stupina, albina efectueaza cateva cercuri mici, apoi schimba sensul miscarilor si atrage in directia respectiva albinele culegatoare. Daca distanta este mai mare, traiectoria parcursului difera in sensul ca albina descrie initial un semicerc, apoi efectueaza o intiarcere urmata de un al doilea semicerc in partea opusa, repetand acest drum de mai mute ori. In momentul intoarcerii dupa efectuarea primului semicerc, uneori executa si balansari abdominale in stanga si dreapta. Aceste miscari poarta denumirea de dans mobilizator (balansat). Se apreciaza distanta sursei de hrana dupa numarul semicercurilor descries si a balansurilor abdominale executate de albinele culegatoare. De obicei, numarul parcursurilor este invers proportional cu distanta sursei de nectar, adica cu cat aceasta este mai indepartata, cu atat cifra lor este mai mica. Directia sursei  de cules poate fi determinate si prin intermediul asa-numitelor unghiuri solare, rezultate intre doua drepte imaginare care pleaca dinspre urdinis inspre soare sis pre sursa de cules. De mentionat ca dansul de orientare si mobilizare la albine are particularitati specifice.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Latest from Agronomie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web