Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Analiza de politici si evaluare de programe

in Pedagogie

Carti-cover

Stiinta administrativa este divizata in mai multe sub-discipline care folosesc metode si instrumente de analiza proprii stiinteleor sociale

  • cercetarea difera in primul rind prin subiect sau obiect al analizei, dar si prin demersurile utilizate

  • in ultimele decade a crescut numarul cercetarilor centrate pe cauzele, continutul si consecintele actiunii guvernamentale

  • acest tip de cercetare si-a dezvoltat trasaturi suficient de specifice (distincte) pentru ca o noua sub-disciplina sa se constituie : analiza de politici publice

  • in plus, agentiile guvernamentale au inceput sa foloseasca, la toate nivelurile, metode ale stiintelor sociale pentru a elabora programe publice si sa faca apel la cercetari din acest domeniu pentru a dezvolta tehnici specifice de analiza

  • ca rezultat, un demers stiintific distinct s-a dezvoltat in cadrul domeniului de analiza a politicilor publice si anume evaluarea programelor

  • numarul crescut de publicatii si cursuri universitare sint axate pe analiza de politici si evaluarea programelor si multi din analistii din stiintele administrative se specializeaza in acest domeniu de cercetare

  • consideram astfel ca aceasta introducere in studiul stiintelor administrative nu ar fi completa fara o discutie a analizei de politici public si a tehnicilor metodologice specifice acestui domeniu de cercetare

  • acest capitol contine o prezentare a acestei sub-discipline si a particularitatilor analizei de evaluare a programelor

  • nu vom insista pe procesul de policy in sine ci vom arata cum metodelele de cercetare prezentate in celelalte capitole sint utilizate in studiul procesului de policy

  • metodele variate ale colectarii de date si de analiza prezentate in capitolele precedente implica un numar limitat de activitati

  • cind ne referim la analiza de continut de exemplu, ne referim la procedura de cercetare pe care o folosim

  • Prin contrast, policy analysis se refera la un set larg de activitati si proceduri

  • Desi policy analysis nu este clar definita, ea contine o varietate de activitati, metode si demersuri de analiza emiprica clar definite care au in comun faptul de descriu, explica sau evalueaza politici publice

  • Cercetarile din acest domeniu pot sa utilizeze orice proiect de cercetare, tehnici de prelevare a datelor sau metode de anbaliza a datelor pe care le-am discutat in aceasta lucrare

  • Metodele pe care le aleg cercetatorii din acest domeniu de analiza depind de politica publica sau de aspectul unei politici pe care le investigheaza

  • In ciuda diversitatii cercetarilor de anaiza de policy, se pot identifica trasaturi comune ale proiectelor de cercetare si in functie de aceste trasaturi comune putem identifica tipuri de analize de politici publice

  • Fiecare tip de cercetare in domeniul politicilor publice corespunde diferitelor stadii ale procesului politicilor (policy process)

  • In continuare vom prezenta pe scurt ce este o politica publica si ce este un proces de formluare si elaborare a politicilor publice

Politica publica si procesul de elaborare al politicilor (policy process)

Exista o varietate de definitii ale politicii publice. Numitorul comun al acestor definitii este ideea ca politica publica este actiunea sau inactiunea guvernului intr-un domeniu de activitate

  • orice politica publica este un fenomen complex compus din actiuni ale autoritatilor publice (de la nivel central sau local)

  • o politica publica implica o multitudine de actori si actiuni

  • continutul unei politici publice este determinat, cit priveste scopul analizei, de felul in care se operationalizeaza conceptul in studii specifice

  • de exemplu, pentru Heclo, o politica publica este o categorie analitica cu care opereaza analistul si nu un decident (policy-maker)

  • o politica este un proces (o actiune sau inactiune in curs) si nu o decizie specifica sau o anumita actiune si acest proces este obiectul de studiu al unui analist de politici

  • procesul unei politici (policy process) este un ansamblu de evenimente, de actiuni pe care le efectueaza un guvern si care au efecte asupra conditiilor societale

O schita simplificata a unui proces al politicilor publice : VEZI SCHEMA PREZENTATA LA CURS

Aceasta schema pune in evidenta etapele importante ale unui proces al politicilor

  • schema se poate prezenta secvential

  • in realitate, procesul nu este atit de organizat

  • in anumite politici sint importante anumite etape

  • schema se prezinta in cerc – arata ca o politica nu are un inceput si un sfirsit clar delimitate

  • faptul ca un guvern adopta si implementaeza o politica nu inseamna ca procesul s-a incheiat – o politica creaza cereri pentru alte politici

  • procesul de policy este practic continuu

  • analiza de politici – exploreaza in general numai unul sau citeva etape ale procesului

Tipuri de analiza de policy

  • exista mai multe clasificari ale analizlor de politici

  • va prezint o tipologie care clasifica analizele de politici in 6 tipuri

  • aceasta clasificare nu este completa si nici perfecta – este in functie de perspectivele de analiza pe care le-am prezentat intr-un capitol anterior

  • exista si sub-domenii de analiza de politici

  • se adauga acestei clasificari studii de evaluare a programelor

  1. Analiza de corelatii

  • acest demers considera continutul unei politici publice ca fiind variabila dependenta

  • incearca sa explice de ce diferite unitati politice (stat, municipalitate) au politici diferite – prin analizarea relatiei dintre aceste politici si caracteristicile politice, economice, sociale ale acestor entitati

  • de exemplu, vizeaza sa explice de ce anumite state cheltuie mult pentru educatia superioara sau pentru bunastarea publica

  • explicatia are la baza relatia statistica intre nivelul cheltuielilor si nivelul de urbanizare sau industrializare (variabile independente), sau statutul socio-economic al cetatenilor, sau felul in care este orgaizata guvernarea

  • aceste analize incearca sa descopere ce caracteristici ale unitatilor politice pot influenta adoptarea diferitelor tipuri de politici

  • in cadrul procesului politicilor accentul este pus pe etapa alegerii politicii

  • acest tip de studii nu ne spune nimic despre cum schimba politicile conditiile sociale sau cum au fost adoptate politicile respective

  • dar ele furnizeaza o baza pentru prezicerea adoptarii anumitor tipuri de politici plecind de la cunoasterea caracteristicilor unitatilor politice

  • analiza de corelatii utilizeaza in general date agregate si analiza incrucisata

  • nu stabileste realtii cauzale

  1. Analiza comportamentala (analiza behavioralista)

  • anumite studii isi propun sa determine ce rol joaca factorul uman in producerea anumitor tipuri de politica

  • acest tip de cercetare pune accent pe atitutdini, perceptii, valori, motivatii si modele de interactiune (Variabile independente) pentru a expica variatii ale politicilor publice

  • studiile behavioraliste incearca sa explice de exemplu adoptarea unei anumite legislatii prin orientarea legislatorilor, prin perceptia pe care ei o au despre cererile publice si inflenta acestor perceptii asupra alegerilor facute de legislatori

  • aceste analize incearca sa determine in ce fel agentiile publice influenteaza interpretarea si implementarea politicilor sau cum diferentele de credinte sau valori ale cetatenilor pot influenta diferitele tipuri de politici adoptate

  • in general, datele provin direct din observatie sau din interviuri cu elitele

  • studiile behavioraliste pun accent in genera pe policy choice sau pe strategia implementarii

  • ele ne ajuta sa intelegem de ce sint luate anumite decizii dar ne spun putine (sau nimic) despre cum sint determinate optiunile sau ce impact are politica respectiva asupra societatii

  1. Analiza institutionala

  • procesul de politici este modelat de institutiile politice ale societatii respective

  • institutiile politice reprezinta un set de reguli de luare a deciziei si procedee si mecanisme pentru implementarea lor

  • de exemplu – procedurile influenteaza felul in care e luata o decizie – formele parlamentare sint institutii care determina felul in care se alege executivul

  • sau agentiile administrative sint institutii care afecteaza implementarea legislatiei

  • analiza institutionala investigheaza rolul pe care institutiile politice il joaca in determinarea tipului de politici care sint adoptate si a felului in care sint implementate

  • sint analize empirice – vor sa descopere daca si cum institutiile, prin reguli, favorizeaza anumite tipuri de politici

  • de exemplu, poate incearca sa afle ce efecte are sistemul federal (sau unitar) asupra politicilor redistributive

  • folosesc o multitudine de date si design de cercetare

  • dar sint studii similare cit priveste schema explicativa : aranjamentul institutional = variabila independenta

  • in general, accent pe crearea agendei, pe alegerea politicii si pe etapa implementarii

  1. Analiza de proces

  • sint studii care descriu procesul prin care anumite politici sint formulate si adoptate si elementele implicate in proces – deci activitati, actori

  • include studii de caz – cum sint generate cererile, cum grupurile de interes infuenteaza aceste cereri, cum se definesc optiunile de politica, cum negocierile influenteaza alegerea unei optiuni, cum varianta aleasa este implementata

  • sau – cine influenteaza decizia, sau cui foloseste o anumita alegere

  • alte analize de proces – accent pe impactul pe care il are ignorarea anumitor optiuni asupra conditiilor societale

  • se pot centra pe oricare din stadiile procesului de policy

  • sint studii analitice ca logica dar sint analize empirice riguroase

  • sint mai putin centrate pe testarea de ipoteze si mai mult pe descrieri aprofundate

  • deci ele nu opereaza cu schema standard a realtiei intre variabile dependente si independente si nu se identifica cu o metoda empirica specifica

  1. Analiza decizionala

  • responsabilii oficiali ai politicilor iau decizia in urma unei analize de politica

  • altfel spus, analiza precede decizia

  • aceasta analiza are ca scop identificarea problemei cu care un guvern se confrunta, sa defineasca raspunsuri alternative, sa stabileasca costurile si beneficiile asociate fiecarei alternative

  • un analist anticipeaza ce efecte are politica de impozitare (de exemplu cresterea cu 1% a impozitului sau a TVA) asupra consumului, a modelelor de consum a diferitelor grupuri socio-economice, asupra inflatiei, asupra vinzarilor

  • si sa calculeze costurile actiunii guvernamentale de implementare a acestei taxe

  • rezultatele acestor analize vor fi utilizate de decidenti

  • decizia va lua in consideratie efectele pozitive (beneficii) si efectele negative (costurile)

  • analiza decizionala isi poate propune de asemenea sa identifice cit mai exact natura si cauzele unor probleme pe care guvernul le poate rezolva, cit si alternativele de politici propuse

  • analiza decizionala utilizeaza date empirice, dar pentru ca este centrata in principal pe antiicparea efectelor unor politici care inca nu s-au implementat, ea foloseste cu precadere tehnici si modele, teorii ale jocului, simularea

  • acest tip de cercetare este centrata pe etapa deciziei (alegerea politicii, policy choice) dar si pe secventa formarii cererii

  • altfel spus, analizeaza conditiile care produc cereri de actiune guvernamentala in pentru a arata cum politicile publice vor afecta aceste conditii

  1. Analiza de impact

  • obiectivul politicilor publice este de a schimba sau conserva anumiti parametri ai societatii

  • deoarece politicile publice au inevitabil un anumit efect, nu putem sti dinainte daca efectul real este cel anticipat

  • analiza de impact descopera ce efecte are o politica

  • ex – analiza de impact al politicii de construire de autostrazi

  • va analiza cum aceste autostrazi vor afecta viteza si costul transportului, cum influenteaza dezvoltarea urbana, cum afecteaza mediul, cum afecteaza anumite grupuri de cetateni, cum va contribui la declinul transportului feroviar sau probleme legate de energie (cum o posibila criza a petrolului poate afecta acest transport) si cum vor actiona grupurile de interes asupra actiunii guvernamentale

  • studiul de impact analizeaza impactul politicii, cererea de actiune, agregarea si articularea intereselor

  • deoarece incearca stabilirea relatiilor cauza / efect, acest tip de analiza cere o cercetare riguroasa bazata pe modelul cauzal

  • politica, sau anumite aspecte ale ei, este variabila dependenta iar conditiile sociale – variabila independenta

  • obiectivul este de a determina diferenta pe care politica o induce intr-o stare de fapt

  • metodele de colectare si analiza a datelor sint determinate de natura politicii studiate

  • oricare din metodele cunoascute poate fi utilizata

Evaluarea de program

  • este un tip de cercetare specifica :

  1. este facuta de agentii guvernamentale, in timp ce analizele precedente sint initiate si realizate de cercetatori universitari

  2. evauarea de program pune accent pe programe specifice care fac parte dintr-o politica, in timp ce analizele de policy sint in general (desi nu mereu) axate pe politicile din care programele fac parte

  3. in timp ce analiza de politici fooseste metode de cercetare din stiintele sociale, evaluarea de program si-a dezvoltat tehnici proprii sau a adaptat metode din alte domenii (ca de exemplu stiinta managementului din domeniul afacerilor)

  • Obiectivul fundamental al evaluarii de program este de a determina daca un program specific si-a atins sau nu obiectivele, iar daca nu, sa identifice cauzele esecului

  • De exemplu, departamentul agriculturii vrea sa stie daca programul de incurajare a fermierilor de a cultiva mai mult porumb pentru a produce biocombustibil are efectele dorite

  • Daca fermierii au cultivat mai mult porumb, evaluatorii vor sa stie daca acestia au facut-o din cauza programului sau din alte cauze

  • Daca fermierii nu au cultivat mai mult porumb, evaluatorii vor sa stie daca aceasta este pentru ca ei nu au cunoscut programul sau pentru ca incitativele oferite de program au fost prea mici, sau din alte cauze

  • In afara intrebarilor referitoare la eficacitatea programului, cercetatorii din domeniul evaluarii isi pun intrebari asupra eficientei programului

  • Altfel spus, se intreaba daca beneficiile produse de program depasesc costurile

  • Daca nu, programul este ineficient

  • In exemplul dat, evaluatorii pot descoperi ca programul a dus la cresterea productiei de porumb, dar descopera in acelasi timp ca economia facuta ca urmare a reducerii importurile de petrol este mai mica decit costurile implicate de programul de incurajare a culturii porumbului (subventiile acordate fermierilor si alte cheltuieli legate de program)

  • tehnica utilizata este analiza cost / beneficiu = este o proceduta tehnica destinata cuantificarii cheltuielilor (costurilor) actiunii guvernamentale prin analize derivate din economie

  • in afara faptului ca aceasta analiza ne arata daca un program este sau nu eficient, ea poate fi utilizata pentru a aprecia cit de mult cistiga societatea din beneficiile respective

Metode empirice si analiza de politici

  • discutarea analizei cost / beneficiu este un aspect important al analizei de politici

  • analiza cost / beneficiu poate fi destul de usoara in exemplul dat (sau in alte cazuri) daca preturile sint identificabile

  • dar daca un program isi propune de exempu sa reduca mortalitatea prin cancer prin cresterea finantarii cercetarii sau prin incurajarea controalelor regulate este mai greu de aplicat aceasta metoda

  • cum se poate stabili pretul unei vieti umane ?

  • foarte adesea, politicile publice sint directionate catre obiective care nu sint usor masurabile si cuntificabile – de exemplu, de a produce o egalitate a oportunitatilor

  • politicile publice au in general mai mute obiective si deci mai multe efecte – sint adesea directionate catre scopuri care nu sint usor de cuntificat si sint centrate pe probleme complexe care au mai multe cauze

  • aceasta ridica probleme pentru analiza empirica – inseamna ca analistii trebuie sa fie creativi in operationalizare, ca se confrunta cu dificultati in proiectarea cercetarii, ca trebuie sa formuleze ipoteze rivale alternative

  • din cauza acestor caracteristici, evaluarea de program si analiza de politici furnizeaza excelente exemple ale importantei proiectului de cercetare, a colectarii si analizei datelor

  • deoarece poiticile publice sint raspunsuri la probleme sociale importante si afecteaza un numar mare de indivizi in moduri diferite, cercetatorii sint rareori capabili sa controleze adoptarea unei forme de politica prin metoda experimentala si pot rareori sa controleze cine este si cine nu este afectat de politica

  • adesea analistul de politici este solicitat sa evalueze efectele politicii dupa ce aceasta a fost implementata, alteori nu poate masura variabila dependenta

  • astfel, ei trebuie sa realizeze un experiment fara pretest

  • desi este o practica neuzuala, este posibil ca in analiza de politici sa se realizeze un experiment daca guvernul vrea sa coopereze – au fost realizate astfel de experimente in legatura cu politici noi – politici de reformare a bunastarii pubice, politici de crestere a nivelui de trai in zone rurale, etc

  • aceasta inseamna ca analistii de politici publice si in general analistii din stiintele sociale trebuie sa fie experti in utilizarea metodei quasi-experimentale si in utilizarea analizei de date pentru a realiza controlul experimental

  • deoarece politicile publice se aplica unor intregi comunitati, analiza comparata este importanta in acest tip de cercetare

  • adesea, cea mai buna cale de a realiza un control experimental este de a compara diferite unitati politice similare care au avut politici diferite, pentru a vedea daca politica respectiva a avut efecte asupra conditiilor societale

  • cit priveste colectarea de date, data fiind complexitatea politicilor publice si a efectelor produse, este nevoie de metode de masurare a conceptelor

  • cind avem de-a face cu astfel de variabile complexe este important sa avem o varietate de operationalizari pentru a fi siguri ca masurile (indicatorii) reflecta complexitatea fenomenului pe care il reprezinta

  • mai mult, trebuie sa fim capabili sa testam si sa demonstram validitatea indicatorilor

  • exista diferite metode de colectare a datelor cerute de analiza de politici

  • daca politica vizeaza schimbarea anumitor comportamente (de exemplu fumat), este necesar sa folosim ancheta pentru a determina daca un comportament s-a schimbat sau nu, si daca politica este sau nu cauza schimbarii observate

  • daca politicile vizeaza alte tipuri de comportamente ( de exemplu chetuieli de consum, comportamente legate de somaj) se poate folosi metoda agregarii datelor

  • deoarece orice politica publica are mai multe obiective, un studiu poate folosi mai multe metode de prelevare a datelor p – altfel spus, pentru fiecare variabila dependenta se poate folosi o metoda specifica

  • in cazul unor politici deosebit de complexe (de exemplu in relatii internationale) cind datele diecte sint greu disponibile, analistul poate recurge la simulare si teoria jocurilor pentru a vedea cum o politica poate afecta comportamente

  • in cele din urma, in analiza de politici publice cercetatorii trebuie sa faca fata unor dificultati cu care alti analisti nu se confrunta – este presiunea acomodarii cercetarii cu nevoile institutiei care comanda si sponsorizeaza cercetarea

  • analiza de politici si in special evaluarea de program sint in general cerute si platite de agentii guvernamentale care sint interesate de anumite informatii pentru anumite obiective, in termen scurt si cu buget limitat

  • aceste conditii nu ridica probleme atita timp cit cercetatorul accepta limitele impuse

  • probleme pot sa apara daca agentia-sponsor vrea sa se asigure ca cercetarea arata ca politica este eficienta / ineficienta, sau ca are anumite efecte

  • altfel spus, li se cere analistilor sa utilizeze metode stiintifice neadecvate sau sa ajunga la anumite concluzii prestabilite

  • in acest caz, rezultalele cercetarii, nerespectind criteriul obiectivitatii, servesc interesele unor actori politici importanti sau ale agentiei-sponsor

  • faptul ca agentiile publice si grupuri de interese politice sau economice incearca sa influenteze rezultatele cercetarii in sensul intereselor lor ridica problema eticii cercetarii

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web