Bolile albinelor – tratamente

in Agronomie

Rezistenta la îmbolnãviri a albinelor se datoreazã imunitãtii naturale si dobândite , efectului antibiotic al secretiei glandelor salivare si fitoncidelor , bactericidelor si fungicidelor din nectarul si polenul plantelor . Totusi albinele adulte “poartã” in intestinul mediu spori ai agentilor patogeni care prolifereazã când albinele nu dispun de hranã de calitate , când au organismul uzat ( îmbãtrânire , cules , iernare , familie slabã … ) si când conditiile din stup nu sunt corespunzãtoare ( umiditate , cãldurã , ventilatie , faguri vechi … ) .

 

Rãspândirea agentilor patogeni se produce prin intermediul albinelor , trântorilor , parazitilor albinelor , prãdãtorilor familiei de albine , apei , mierii si pãsturei infectate , fagurilor cu puiet , miere sau pãsturã , ramelor , componentelor stupilor , adãpãtoarelor , hrãnitoarelor , utilajelor si uneltelor apicole si apicultorului .

Dezinfectia

Igiena cuibului familiilor de albine se mentine prin stimularea productiei de cearã a albinelor si înlocuirea anualã a cel putin o treime din fagurii mai vechi de 1 an .

Dezinfectia profilacticã :

1) stupul se rãzuie de resturi , se flambeazã , se spalã cu o solutie fierbinte ( + 70°C ) de 2 – 4 % sodã causticã , de 5 % sodã calcinatã ( sodã de rufe ) sau de 3 – 10 % formol (formaldehidã ) , se aeriseste 24 ore , se spalã cu multã apã si se usucã ;

2) fagurii se spalã într-o solutie cu 1 % apã oxigenatã si 0,5% acid acetic glacial ( otet 9° = 0,9 % acid acetic ) ori acid formic sau se pulverizeazã cu 10 % bromocet ;

3) extractorul de miere , presa de cearã , echipamentul si uneltele apicole se spalã cu o solutie fierbinte de 4 % sodã de rufe ( Na2CO3 ) ;

4) oglinda stupuluii se presarã cu 0,5 kg / m˛ de var nestins sau se pulverizeazã cu lapte de var .

Dezinfectia antisepticã a fagurilor :

1) spãlare într-o solutie cu 10 % apã oxigenatã si 0,5 % acid acetic ;

2) expunere la vaporii ( mai grei ca aerul din 200 ml acid acetic glacial ( 80 % ) timp de 4 zile ;

3) expunere la vapori de formaldehidã din 45 ml formalinã , 20 ml apã si 30 g permanganat de potasiu timp de 2 ore ( se neutralizeazã prin pulverizare cu 5 % amoniac ) .

Antibioticele

Antibioticele fiind necesare doar în tratarea locii europene nu se administreazã pentru prevenirea îmbolnãvirilor – determinã dezvoltarea rezistentei agentilor patogeni si poluarea mierii cu reziduri – se fac dezinfectiile periodice nu se introduc în rezervele de hranã pentru iernare – se foloseste ceaiul din plante medicinale ; antibacterienele sunt ineficace în viroze , suprimã flora intestinalã ( produc tulburãri digestive ) si provoacã proliferarea micozelor ; au actiune toxicã si nu stimulentã ca nectarul si polenul .

( Antibioticele ca biostimulatoare ? În doze terapeutice biomicina , eritromicina , penicilina si tetraciclina mãresc cu 11 – 30 % cantitatea de puiet iar teramicina o reduce . Biomicina si penicilina prelungesc viata albinelor iar streptomicina , teramicina si tetraciclina o scurteazã . )

 

 

Diareea ( dizenteria )

Manifestare : pete maronii pe peretii stupului , pe rame , pe faguri si pe albine ; miros de putrefactie ; abdomenul albinelor este mãrit ; zboruri de curãtire pe timp nefavorabil .

Cauze : intoxicatii alimentare sau agenti patogeni ; în timpul iernii =zgomotele , soarecii , umiditatea , curentii de aer , oscilatiile mari ale temperaturii aerului , astuparea urdinisului , pierderea mãtcii , familia slabã , mierea de manã , mierea fermentatã , lichidul intercristalin al mierii din zahãr cristalizate sau hrãnirile proteice timpurii .

Recuperare : înlocuirea fagurilor si dezinfectia ramelor si stupului ; stimularea unui zbor de curãtire ; înlãturarea cauzelor ; turte sau sirop de zahãr ( dupã sezon ) cu Protofil ,0,5 g ‰ Fumidil B sau extract de plante medicinale .

 

Intoxicatii alimentare

Manifestare : diaree sau fecale consistente de culoare galben-verzuie ; albinele au stãri spasmotice – nu pot zbura , se târãsc si fac salturi în fata stupului – si au abdomenele mãrite ; mortalitate masivã .

Cauze : nectarul sau polenul plantelor permanent toxice [ a) omagul , omeagul , iarba rea , mãrul lupului (cucurbetica) ; b) stirigoaia ; c) mãtrãguna , cireasa lupului , floarea codrului ; d) piciorul cocosului , floarea de leac , pãstita , floarea pastilor ] si plantelor ocazional toxice [ mãselãrita , tutunul , ricinul , laptele cucului , digitala , nemtisorul de câmp , floarea brosteascã , salcia , ceapa , stejarul , castanul , pãpãdia , teiul … ] ; sarea debucãtãrie ( 2 – 5 ‰ scurteazã viata albinelor iar 50 g / l provoacã moartea albinelor ) ; ierbicide , fungicide , acaricide sau insecticide ; substante medicamentoase ( si deparazitare ) [antibiotice , sulfamide , tutun , azotat de amoniu … ]supradozate ; produsii poluãrii industriale ( arsenic , fluor …) si rutiere ( tetraetil de plumb ) .

Recuperare : zilnic timp de 5 – 6 zile se dã familiei 300 – 400 ml sirop cald ( maxim +42°C ) de zahãr sau de miere (cu extract de plante medicinale ) ; în cazul tratamentelor fito-sanitare albinele se izoleazã 72 ore în stup cu ajutorul unui ” triunghi de aerisire ” ( plasã de sârmã cu orificii Ø 2 mm )introdus pe urdinis are o deschidere de 5 mm în vârful lui care se afla la 5 mm de peretele posterior al stupului .

! Intoxicatiile alimentare favorizeazã aparitia bolilor infectioase ( nosemoza ) .

 

Nosemoza – ” boala mizeriei “

Manifestare : diaree ( fecale apoase cu culoarea de la castaniu la galben ) – vector de rãspândire a infectiei ; mortalitate mare ; miros de putrefactie ; albinele ( mai vârstnice de 15 zile ) nu pot zbura , se târãsc pe sol si au membre paralizate .

Cauza : protozoarul Nosema apis ( spori prezenti în 80% din stupine ) – afecteazã metabolismul proteinelor .

Reuperare : dezinfectia stupului , ramelor si fagurilor ; albinele moarte se ard ; hrãniri cu polen poliflor ; sirop de zahãr cu ceai de urzicã , 1,5 – 2 g / l acid citric , 300 ml / lotet de mere , Protofil , vitamina B2 , 1 g ‰ Fumidil B (fumagilina) , 0,5 ‰ Saprosan sau 1 ‰ uroforminã (urotropinã ) .

 

Ascosferoza  ” puietul vãros “

Manifestare : larve “mumificate” albe – larve acoperite cu un strat de culoare albiciasã ; miros de mucegai ; fagurii cu puiet au aspect “în mozaic”( “mumii” albe dispersate ) .

Cauza : ciuperca Ascosphera apis ( existã în fiecare stup ) – prolifereazã la umezealã si temperaturi scãzute ; fagurii neocupati iarna de albine oferã refugiu pentru Ascosphera apis .

Recuperare : ventilatie corespunzãtoare ; restrângerea cuibului ; mediul alcalin inhibã dezvoltarea ascosferei – 300 g / stup de var nestins dupã diafragmã ; “prãfuirea” ramelor cu100 g amestec de 1,25 g Thiabenzadol ( sau 2.500.000 U.I.Stamicinã ) si 0,5 kg zahãr pudrã ; presãrarea cuibului cu100 – 150 g Micocidin si sirop din 1 kg / l Micocidin ori 0,5 ‰Saprosan .

 

Varrooza

Manifestare : vitalitate slabã a familiei , depopulare , familia pãrãseste toamna stupul ; puiet “pestrit” ( dispersat ) , larve moarte în celule , pe nimfe ( ca si pe corpul trântorilor si albinelor ) se pot observa parazitii ; albine subdezvoltate , fãrã aripi sau picioare , cu aripi , torace si abdomene deformate , incapabile de zbor , apar defecte în constructia fagurilor , recunoasterea între albine este deterioratã si li se mãreste agresivitatea ;

Cauza : gamasidul Varroa jacobsoni ( destructor ) – femela are corpul ( în forma de elipsã ) de 1,1 mm lungime si 1,6 mm lãtime , culoare maro , depune 2 – 6 ouã într-o celulã la 7 zile dupã ponta mãtcii , preferã larvele de trântor si trântorii tineri ; doar 10 – 30 % din varroa sunt prezente pe albine si trântori ; 10femele în martie au 300 urmase în august apoi 300 ( numãr de paraziti periculos pentru familia de albine ) primãvara au 2500 – 3500 urmase toamna ; rãspândirea se face prin desprindere de pe trântori si de pe albine ( rãtãcite , hoate , culegãtoare … ) – varroa rezistã pe flori 5 zile asteptând o nouã albinã-gazdã ( stupina bine tratatã vecinã cu o stupinã puternic infestatã înregistreazã primãvara 30 – 50 varroa / familie 

Consecinte : inflamatii ale tesutului epitelial , spolierea larvelor de proteine , oligoelemente si hormoni , toxicitate produsã prin putrefactia larvelor care n-au eclozionat si infectii cu bacterii si virusuri ( virusul paraliziei acute , virusul aripilor deformate , virusul aripii înnorate , virusul botcilor negre … ) .

Combatere :

1) eliminarea puietului de trântor colectând fagurii din ramele clãditoare o datã la 8 – 10 zile ; distrugerea totalã a puietului si adultilor de trântor duce la înmultirea trântorilor deoarece albinele transformã celule de lucrãtoare în celule de trântor compensând eliminarea uneia din componentele familiei ; dupã ce consumã hemolimfa nimfelor de trântor ucise albinele îsi diminueazã activitatea melificã .

2) în familii cu matcã tânarã este crescut mai putin puiet de trântor si implicit familia este mai putin infestatã cu varroa .

3) formarea roiurilor pe bazã de ou ( cu faguri in care se aflã numai ouã si cu albine ) si tratarea albinelor cu acaricide .

4selectia familiilor de albine care încep sã manifeste comportament de apãrare împotriva varroa : “dansuri de curãtire” a albinelor parazitate pentru atragerea curãtitoarelor , îndepãrtarea acarienilor de pe fagurii cu puiet , detectarea si înlãturarea acarienilor din celulele puietului .

5) hrãniri si pulverizãri cu sirop de cimbru ( contine 0,6% timol care este toxic pentru varroa ) si sirop de mentã ( contine 1,2% mentol care este repulsiv pentru varroa ) .

6) tratamente cu vapori din 200 ml acid formic ( 85% ) în august si pulverizãri cu acid lactic ( 3,5% ) sau acid oxalic (4,2% ) în octombrie .

7) la temperaturi cuprinse între +37°C si +46°C varroa îsi înceteazã ouatul , cad de pe albine si ouãle lor sunt distruse .

8) pudrarea cu pulbere de zahãr ( particule de zahãr mai mici de 0,005 mm dar zahãrul ajuns între segmentele corpului albinelor prin presiune osmoticã absoarbe lichidul si provoacã moartea albinelor .

9Mavrirol ( benzi textile cu 0,24 g tau-fluvalinat ) : douã bucãti ( de 25 cm ) de bandã se tin 7 zile pe spetezele superioare apoi 45 zile primãvara si 90 zile toamna-iarna între rame .

10Varachet ( amitraz C.E. 20% ) . Dozare : 2 picãturi / corp de stup multietajat , 3 picãturi / corp de stup Dadant si 4 sau 5 picãturi / corp de stup orizontal ( în functie de volumul stupului – se tine seamã doar de diafragmele separatoare ( oarbe ) – nu în functie de puterea familiei ; ! supradozare = intoxicatia albinelor ) . Administrare : picãturile se aplicã distantate pe banda de hârtie , îndoitã pe lungime , care se aprinde la ambele capete , se introduce in stup ( pe bucãti de plasã de sârmã sau de tablã !+350°C ) si se închide urdinisul pentru 15 – 20 minute ( eficacitatea depinde de etansitatea stupului – stratul de propolis intact de cel putin 5 zile ) . Tratamente : dimineata sau în amurg la temperaturi mai mari de + 12°C 2-ã între 15 martie si 15 aprilie si 4 între 15 august si 15 octombrie ( eficientã maximã se obtine în lipsa puietului cãpãcit ) .

 

 

Boala “aripilor deformate”

Manifestare : nimfe moarte ; albine subponderale , fãrã aripi sau diforme , cu membre paralizate si abdomene înnegrite ; depopularea familiei – puietul nu este acoperit de albinã …

Cauza : D.W.V. “virusul aripilor deformate” rãspândit ( 89 % ) de varroa .

Combatere : tratamentul varroozei , dezinfectii periodice , asigurare proteinelor ( polenului ) în alimentatia albinelor si administrarea de endoglutin ( antiviral ) .

 

Gallerioza

Manifestare : faguri deteriorati sau distrusi ( celule perforate de “galerii” , portiuni de fagure transformati in “firimituri” ) , faguri cu puiet cu siruri de celule având cãpãcelele mai bombate si mai închise la culoare ( “puiet tubular” ) si puiet mort eliminat din stup .

Cauza : larvele moliei de cearã Galleria mellonela ( gãselnita mare , fluture gri-închis de 9 – 17 mm lungime ) si Achroea grisella ( gãselnita micã , fluture gri-închis cu aripi argintii si maxim 10 mm lungime ) .

Combatere : familii de albine puternice , dimensiunea cuibului corespunzãtoare puterii familiei ( în conditii optime 1 pereche de molii are 3 x 1000 descendente care produc 1 milion de larve dar albinele opresc intrarea moliilor în stup si distrug o parte a larvelor ) , îndepãrtarea resturilor de pe fundul stupului si conservarea cerii si fagurilor de rezervã ( moliei îi “displac” curentii de aer si aromele din levãnticã sau sulfinã , la 0°C larva , nimfa si gãselnita mor în 12 ore iar la -9°C insecta , în toate stadiile de dezvoltare , moare în 2 ore ) .

Conservarea fagurilor :

1) anhidrida sulfuroasã ( SOmai greu ca aerul ) prin arderea a 5 g pucioasã la 10 rame urmatã de aerisire îndelungatã si spãlare cu multã apã ( SO+ H2O = acid sulfuros care atacã fierul si cuprul si se impregneazã în fagurii vechi provocând moartea puietului ) ;

2) vapori din 200 ml acid acetic glacial ( se lasã în jos ) ucid si larvele de molie dar imprimã mierii gust de otet ;

3) sulfura de carbon ( volatilã , mai grea ca aerul ) folositã si la conservarea pãsturei ;

4) fumigatii cu ciuperca Lycoperdon ;

 

5) naftalina 20 g / 36 ore la intervale de 10 zile insã emanatia naftalinei se impregneazã în lemnul ramelor si stupului si în miere ( îi imprimã gustul si îi mãreste aciditatea ) provocând diminuarea cantitãtii de puiet .

Loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.