Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Calităţile criticilor de artă

in Arta

Nevoia de obiectivitate în aprecierea comunicativităţii expresive a determinat descoperirea criteriilor ştiinţifice sine qua non: vârsta, sexul, apartenenţa culturală, raportul normal-patologic, profesia – ca şi în cazul exprimatorilor, însă aici se impune şi un criteriu special – componenţa juriilor (câţi judecători sunt absolut necesari unei evaluări obiective).

a) Maturii sunt judecători superiori copiilor.

b) Femeile şi bărbaţii sunt special disponibili şi deci diferenţiaţi pentru micro-repertorii de sensuri emoţionale, însă în ansamblu ei dispun de abilităţi evaluative asemănătoare.

c) Asemănător se prezintă rezultatele şi din punctul de vedere al apartenenţei la o anumită cultură cu distincţia că astăzi in distincţia progresivă a graniţelor culturale micşorează sensibil aspectele separatoare.

d) Cazurile patologice rămân o categorie aparte de evaluatori, în general inconsistenţi, neunitari criterial şi slabi performanţial comparativ cu oamenii normali.

e) Profesia şi alte componente-trăsături de personalitate intervin în abilităţile evaluative aproape exclusiv din direcţia specializării în comunicarea expresivă (de exemplu, profesiile şi calităţile cerute de artele interpretative).

f) Numărul judecătorilor este variabil în funcţie de caracterul special al unor situaţii de comunicare (privind, de exemplu, evaluarea – analiza – relaţiilor diplomatice, selecţia talentelor actoriceşti). Principial, numărul „juraţilor” este cu atât mai mic cu cât competenţa evaluatorilor este neîndoielnic mai mare.

Se subînţelege că nu orice persoană care satisface criterii globale profesionale (de exemplu, profesionist în arte) este şi un subtil evaluator, fie şi numai în propriul domeniu profesional); intervin elemente de abilitate specială privitoare la inteligenţă, gust pentru frumos, rafinament cultural accentuat, sensibilitate psihologică etc:

Se spune că psihologii sunt judecători antrenaţi în domeniul comportamentului expresiv. Este şi adevărat şi fals: este principial şi potenţial adevărat până când se probează că o anumită accentuare de personalitate poate determina o tendinţă expresă de supra sau subevaluare.

a) Aşa cum notam în debutul acestui subcapitol, atunci când cercetarea este orientată asupra expresiei, ceea ce se caută ca răspuns trebuie să satisfacă ipoteza că sensurile emoţional sunt recunoscute prin expresiile lor într-o proporţie semnificativă pentru a dovedi că în acest domeniu avem de a face cu un veritabil limbaj.

Investigaţiile au încercat felurite montaje experimentale, iar dintre variabilele implicate de factorii comunicării expresive, s-au probat ca relevante numai unele; potrivit combinaţiilor lor cele mai potrivite, au fost consemnate următoarele modalităţi ale comunicatiţiei expresive: sensurile emoţionale primare exprimate prin mijlocirea mimicii, având ca suport fotografia de expresie, iar ca exprimator actorul, evaluate de un juriu de psihologi şi oameni de artă prin procedeul identificării (denumirii expresiei fără alţi indici de informaţie – aşa cum a fost instanţiat procedeul de către Ch. Darwin).

Acestea probează o comunicativitate între 60% şi 80% (în experimentele noastre cu exprimatori actori „pe viu” am obţinut chiar 95% identificări corecte). Celelalte sensuri emoţionale se comunică în proporţii mai reduse, până la procentul socotit ca fiind întâmplător. Femeile şi bărbaţii nu sunt semnificativ diferiţi în privinţa abilităţii de exprimare şi/sau recunoaştere a expresiilor. Expresile dinamice sunt recunoscute superior etc.

b) Când cercetarea este orientată asupra expresivităţii (capacităţii de expresie), design-ul variabilelor într-un model experimental optim se schimbă: se ia în consideraţie fiecare din cele trei categorii de sens emoţional disponibile pentru comunicare expresivă (statice şi/sau dinamice, primare şi/sau complexe, spontane şi/sau deliberate); se investighează comparativ vocaţia expresivă la nivelul fiecărui mijloc de expresie (mimică, postură, intonaţie, corelate psihofiziologice, cuvânt); selectiv se adoptă dintre tehnicile de suport, fotografia de expresie, filmul sau modelul viu; se recurge la eşantioane de profesionişti (de regulă actori), la studenţi în arta dramatică şi la omologi neprofesionişti pentru comparaţie; se alcătuiesc jurii de evaluatori prin selecţie psihologică (prin teste speciale sau verificări practice) în componenţa numerică cerută de complexitatea cercetărilor); în fine, se adoptă ca tehnică de evaluare, scările metrice pe criterii verificate preexperimental, judecătorii având la dispoziţie expresiile (comportamentele de comunicare expresivă, înregistrate sau modelul viu), „titlurile lor” şi relatarea sub forma unor „scenarii” ale intensităţilor de realizare expresivă.

Prin această metodologie se obţin indici psihodiagnostici pentru nivelurile (grupurile) de expresivitate, se corelează datele cu răspunsuri la teste mai generale (de personalitate, de inteligenţă, etc.) şi se pot alcătui fişe de profil psihologic al categoriilor de exprimatori, deseori cu elemente de prognostic (a se vedea, de exemplu, G. Neacşu, 1971, 1972, 1981 şi S. Marcus, 1971, 1997, 1997).

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web