Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Calităţile terapeutice uimitoare ale vinului! Află câte afecţiuni se pot trata cu cel mai vechi medicament

in Sanatate

De peste doua mii de ani oamenii cunosc efectele deosebite pe care le are unul dintre cele mai vechi medicamente, si anume, vinul. Inca de pe vremea lui Hipocrate se folosea vinul pentru scaderea febrei, spalarea ranilor, pentru fortificarea unui bolnav ce nu mai avea pofta de mancare dupa ce trecuse printr-o boala grea. Tot atunci, oamenii cunosteau deja ca vinul ajuta la digestie, de exemplu, dupa o masa copioasa cu carne si multa grasime, un pahar cu vin era nelipsit, vinul ajuta la evacuarea reziduurilor nefolositoare din intestin, ajuta la evacuarea urinei si favorizeaza transpiratia.

Ce vin sa alegem? Vinul alb sau vinul rosu?

Vinul rosu nu se deosebeste doar prin culoare, el cuprinde taninuri care au o influenta deosebita aspra mucoaselor. Vinul rosu nu contine atat de mult acid ca majoritatea vinurilor albe. Organismul nostru il primeste cu mai multa lacere si pentru faptul ca substantele din vinul rosu te ajuta sa nu-ti albeasca repede parul, ca iti da vigoare mai multa, chiar si atunci cand varsta este mai inaintata. Vinul consumat cu masura este un prieten si un ajutor al omului, in ceea ce priveste sanatatea.

Vinul alb are efecte dietetice, este bun pentru stimularea digestiei. In functie de sortimentul de vin alb: dulce, sec, demi-sec, mai aromat etc. se cunosc mai multe sorturi de vinuri albe decat rosii. Se cunosc sorturi de vin alb precum Riesling, Rulander (dupa Ruland care l-a introdus prin anul 1800), Traminer, apoi vinuile foarte aromate ca Muscat, Tokaj (foarte dulce), vinul alb Velthner – Austria si altele. Din vinurile rosii: Beaujolais (Franta), Trollinger (Austria), vinurile de Bordeaux, Pinot-Noir, Carbenet, Babeasca etc.

Vinul are efecte benefice pentru sanatatea noastra. In primul rand este stimulent pentru trup si suflet, prin aroma, gust, miros si culoare ne stimuleaza simturile, in primul rand actioneaza asupra sistemului nervos central conducand la stimluarea sucurilor ce participa la digestie (salivatia si eliberarea de suc gastric). Mai mult decat atat, vinurile rosii, sarace in acid, bogate in tanin, ajuta la preluarea de vitamina B12, vitamina hotaratoare in formarea sangelui. S-a constatat ca vinul alb, usor acrisor, stimuleaza digestia. In cantitati mari poate provoca diaree. In schimb, vinul rosu are un efect usor constipant. Pentru un rinichi sanatos, vinul alb are un efect diuretic (mareste cantitatea de urina evacuata). Insa, bolnavii care sufera de arterioscleroza sau nefrita este bine sa nu consume alcool! Prin continutul sau in metionina, vinul alb evacueaza toxinele din ficat. Intr-adevar, pentru un ficat bolnav alcoolul de orice fel nu este recomandabil, dar pentru un ficat sanatos, consumul a circa 80 grame alcool nu este in niciun fel daunator. S-a constatat ca un bautor “puternic” de vin (150-200 g alcool pe zi) timp de 25 de ani, va avea desigur probleme cu ficatul, dar in consum moderat, unele elemente din care este format vinul au efect protector asupra ficatului.

In tarile Islamului sau in China, unde consumul de alcool este aproape inexistent sunt totusi multi bolnavi de ficat. Aceasta inseamna ca nu alcoolul este principalul vinovat. In bolile respiratorii, un pahar cu vin alb stimuleaza respiratia, o respiratie mai adanca inseamna mai mult oxigen, conduce la un sange mai curat. Acest fapt este real, vinul are efect stimulativ asupra ritmului respiratiei. In cazurile de boala, de la o raceala banala pana la o gripa serioasa, vinul poate spori capacitatea de aparare a organismului datorita proprietatilor sale antibiotice. Bineinteles vinul este doar un adjuvant, nu va inlocui medicamentele sau antibioticele in cazurile grave, dar in formele usoare de gripa sau raceli, vinul conduce la scaderea febrei.

Pentru bolnavii de inima, vinul alb chiar in cantitate mica, mareste debitul de sange in vasele coronare, bataile inimii nu sunt influentate de un consum normal de vin (1-2 pahare). Vinul creste fluxul de sange al coronarelor. Aceasta, spre deosebire de bautorii de bere, la care aportul mare de lichid conduce imediat la o suprasarcina a vaselor, deci la o crestere a tensiunii arteriale. Pentru un hipertensiv (bolnav cu tensiunea arteriala ridicata) consumul moderat de vin alb nu are influente daunatoare. S-a observat ca vinul ofera un echilibru armonic, iar crizele de angina pectorala sunt mai putine.

Si pentru bolnavii cu probleme ale glandei tiroide se constata la un consum mic de vin alb o stimulare a schimbului de substante. Atentie, insa! Cand este vorba de o functie in exces a tiroidei (hipertiroidism) in care apare o stare de hiperexcitabilitate, consumul de vin (si alcool in general) este total contraindicat.

S-a constatat ca vinul sec, care are un continut scazut in acid si este aproape nelipsit de dulceata are un efect bun asupra organismului, este deconectant in situatiile de stres. Pentru oamenii slabiti, vinul stimuleaza pofta de mancare si digestia. Nu degeaba stim de la batranii nostril ca dupa o mancare cu peste se bea vin alb (sec sau demi-sec), dupa o friptura de porc, obligatoriu vin rosu, iar dupa o placinta la desert merge un vin de desert (dulce). Toate acestea isi au rolul lor in stimularea digestiei. In scrierile mai vechi din perioada epidemiilor cu boli infectioase grele cum ar fi tifosul, holera, dizenteria, se spune ca cine bea vin, acesta se imbolnavea mult mai putin. Vinul previne toate infectiile intestinale. Inca din Antichitate este cunoscut efectul profilatic al vinului fata de bolile infectioase ce afecteaza intestinele. Iuliu Cezar cerea soldatilor din unitatile sale sa bea ratia de vin ce o primeau, astfel erau evitate multe boli legate de infectiile intestinale.

In cel de-al doilea razboi mondial, soldatii germani ramaneau uimiti in fata camarazilor lor din trupele lui Musolini. Italienii primeau fiecare ratia de vin rosu si, culmea, nu au avut niciun fel de probleme cu epidemiile de dizenterie sau tifos. De fapt, inca din secolul al XVII-lea marinarii francezi primeau o portie de circa trei litri de vin pe zi, profilactic fata de bolile digestive. Desi pare greu de crezut, in acele vremuri rezervele de vin din “Armada spaniola” depaseau cu mult rezervele de apa dulce ale marinarilor.

Marele medic francez (bacteriololog) Louis Pasteur a observat ca daca se pune putin vin in apa infestata cu bacterii, efectul lor era mai mult diminuat. Vinul deci, poate fi considerat ca unul dintre cele mai vechi antibiotice naturale.

De asemenea, se recomanda ca la copii palizi sa li se dea la mese cate un paharel (ca cele pentru lichior) cu vin rosu, acestia capatand pfta de mancare, iar circulatia periferica este mai  buna.

Pentru bolnavii de diabet s-a observat ca un consum moderat de vin alb sec sau demi-sec si putin coniac conduce la mai putina acetone eliminate in urina. In vechea Roma, cu 1600 de ani inainte de a fi descoperita insulina, Araeteus, un medic celebru din acel timp, recomanda vinul pentru tratamentul diabeticilor. “Vinoterapia” a fost folosita si pana in primul razboi mondial. Vinurile seci ajuta la asimilarea generala, ceea ce este foarte util bolnavului de diabet.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Latest from Sanatate

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web