Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Carpaţii Occidentali

in Geografie
  • Închid arcul carpatic pe latura de vest desfăşurându-se de la Dunăre la Barcău. După geologi şi geomorfologi unităţile de la sud de Mureş sunt structural şi evolutiv părţi ale Carpaţilor Meridionali.
  • Limita cu regiunile limitrofe (dealuri, podişuri, în două sectoare cu Câmpia de Vest şi cu Carpaţii Meridionali) este bine evidenţiată prin diferenţe de nivel de 50-300 m, versanţi cu pantă accentuată în cea mai mare măsură în lungul unor contacte structurale, petrografice, tectonice nete.
  • Fragmentarea tectonică accentuată intens în miopliocen (este cea mai mare din tot lanţul carpatic) a determinat o configuraţie festonată cu masive şi culmi care înaintează spre vest şi cu pătrunderi spre centrul ariei montane a depresiunilor şi dealurilor de vest.
  • Petrografic şi structural este un ansamblu extrem de heterogen pe un spaţiu restrâns. Există pe de-o parte roci cristaline, magmatite mezozoice, sedimentar vechi (paleozoic şi mezozoic frecvent alcătuit din conglomerate şi calcare asociate unităţilor cristaline) şi neozoic (în depresiunile tectonice; predomină nisipurile, pietrişurile, argilele cu grad variat de cimentare), corpuri şi resturi din aparate vulcanice neogene etc. Pe de altă parte se impun structurile şariate mezozoice, aliniamentele de roci magmatice pe riftul mezozoic inferior, flişul cretacic străpuns de corpuri vulcanice neogene şi unităţile rezultate prin fragmentarea tectonică (graben şi horsturi) toate cu reflectare în relief.
  • Altimetric Carpaţii Occidentali au câteva sute de metri la periferie la contactul cu dealurile şi urcă până la 1849 (vf. Bihor), fiind în cea mai mare măsură munţi joşi (sub 1200 m). Există câteva nuclee orografice principale de la care se ramifică munţi şi culmi ce descresc în trepte spre periferie.
  • La fragmentarea tectonică se adaugă cea legată de culoarele de vale cu dezvoltare radială şi în lungul cărora în funcţie de diferenţele litologice există depresiuni şi îngustări (chei, defilee etc.).
  • Rezultatele evoluţiei de după cretacicul superior sunt marcate de suprafeţe de nivelare (bine păstrate pe rocile cristaline), nivele de eroziune, terase (mai ales în depresiuni şi la contactul cu unităţile de relief vecine), lunci, în formele din complexele carstice (mai ales în M. Apuseni şi M. Aninei) şi vulcanice.
  • Se disting două mari grupe de unităţi fiecare cu mai multe subunităţi.

Munţii Apuseni

  • Constituie unitatea cea mai mare (peste 10 000 km2), care se desfăşoară între Mureş (sud) şi Barcău (nord).
  • Au gradul cel mai accentuat al fragmentării impus de desfăşurarea mai multor aliniamente de depresiuni tectonice (dominant pe latura de vest) şi a unor culoare de vale extinse (pe Someşu Mic, Crişuri, Arieş, Ampoi etc.) ceea ce facilitează prezenţa căilor de acces şi dezvoltarea aşezărilor.
  • Impunerea a trei nuclee orografice (Bihor 1848 m, Vlădeasa 1836 m, Muntele Mare 1826 m) pe formaţiuni cristaline şi magmatite vechi la altitudini de peste 1600 m sub care celelalte masive şi culmi se înscriu la înălţimi de 1200-1400 m (mai ales în sectorul central) şi la 400-800 m (la exterior, unele cu caracter de horst).
  • Complexitatea lito-structurală influenţează nu numai unele caracteristici morfologice generale (aliniamente de creste, abrupturi, şei, defilee, depresiuni etc.) ci impune reliefuri specifice (carstic în Bihor, Pădurea Craiului, Codru Moma etc.), vulcanic (în M. Metaliferi).
  • Largi suprafeţe de nivelare aparţinând etapelor de evoluţie din paleogen, miocen şi pliocen.
  • Se divid în:
  • Munţii Bihor. Se desfăşoară relativ central, dominant fiind alcătuiţi din roci cristaline pe care se află un sedimentar mezozoic (calcare şi dolomite); spre depresiuni, versanţi tectonici au denivelări importante; altitudinile cele mai mari sunt în mai mult vârfuri înşirate pe aliniamentul vf. Găina (1486 m) – Bihor (1849 m) – Bătrâna (1579 m); bine reprezentată este pediplena Carpaţilor; relieful carstic în Podişul Padiş – Cetăţile Ponorului (cinci peşteri cu gheţari între care Scărişoara, chei, uvale, doline şi avenuri etc.) dar şi pe culmile calcaroase dinspre Depresiunile Beiuş (P. Urşilor, cheile Galbenului şi Sighiştelului etc.); câteva circuri glacio-nivale în jurul vf. Bihor.
  • Munţii Vlădeasa (1836 m) sunt precumpănitor alcătuiţi din roci magmatice care impun altitudini ridicate, masivitate, versanţi pe văi cu pante accentuate, păstrarea suprafeţelor de eroziune (pe platourile interfluviale) şi a nivelelor de vale; peticele de calcare jurasice au favorizat forme de relief carstic.
  • Munţii Gilău – Muntele Mare – se află în nord estul părţii centrale a M. Apuseni. Sunt alcătuiţi predominant din roci cristaline, dar există şi petece de calcare jurasice. Înălţimile cele mai mari (1500-1826 m în vf. Muntele Mare) se află în sud şi sud vest. Din acestea coboară spre nord şi nord-est culmi lungi netede care se înscriu în nivelele pediplenei carpatice şi suprafeţei medii carpatice; văile sunt înguste şi adânci, iar unde intersectează masele calcaroase au chei (Someşu Cald, Runcu, Poşaga, Pociovaliştea etc.).
  • Munţii Meseş – constituie o culme cristalină străpunsă de o masă de dacite miocene, limitată la vest şi est de fracturi de unde caracterul de horst; lateral sunt formaţiuni sedimentare paleogene. Se desfăşoară la nord de şeaua de la Osteana şi defileul Crişului Repede de la Ciucea –Bologa; în Măgura Priei are 998 m, dar coboară spre nord la 650-700 m.
  • Munţii Plopiş (Şes) se află la nord vest de Crişul Repede fiind un horst cristalin ce poartă la ±700 m urmele unei vechi suprafeţe de eroziune. Pe margini sunt sedimente mio-pliocene dar şi mezozoice pe care s-au dezvoltat glacisuri de contact. Pâraiele cu obârşii în sectorul central şi-au dezvoltat periferic mici defilee epigenetice (Tusa, Plopiş).
  • Munţii Pădurea Craiului cuprinşi între depresiunile Beiuş şi Vad-Borod se află în vestul Munţilor Vlădeasa. Sunt în cea mai mare parte alcătuiţi din serii de conglomerate, gresii şi mai ales calcare mezozoice (grosimi mari) pe seama cărora s-a impus un relief carstic complex reprezentat de platouri cu depresiuni carstice (Damiş, Roşia, Zece Hotare), uvale, doline, avene (Stanu Foncii cel mai adânc), ponoare (peste 700), peşteri (Vântului – cea mai lungă din România; Vadu Crişului), chei şi defilee (Crişul Repede, Lazuri, Albioara etc.).
  • Munţii Codru Moma au caracter de horst bine delimitat de versanţi tectonici cu energie mare ce domină dealuri de pe rama depresiunilor Beiuş şi Zarand. Au alcătuire complexă (roci cristaline, eruptive şi sedimentare paleozoice, calcare jurasice în trei platouri şi eruptiv neozoic în câteva măguri) care a influenţat configuraţia reliefului (culmi înguste, vârfuri care depăşesc 900 m – Pleşu 1112 m, versanţi abrupţi pe rocile dure; forme carstice variate pe calcare – doline, avene, peşteri, izbucuri etc.). Se adaugă chei şi defilee epigenetice (Crişul Negru între Borz şi Şoimi).
  • Munţii Highiş-Drocea (Zarandului). Sunt două masive cristaline (Highiş 798 m şi Drocea 836 m) cu numeroase intruziuni de magmatite foarte vechi încadrate de falie în lungul cărora sunt versanţi cu diferenţe de nivel de mai multe sute de metri. La contactul cu unităţile vecine sunt glacisuri de eroziune şi acumulare.
  • Munţii Metaliferi. Se desfăşoară în sud-est sub forma unui lanţ aproape unitar pe dreapta Mureşului de la Căpruţa la valea Ampoiului (vest de Alba Iulia). Are o structură geologică complexă în care se interferează aliniamentele de roci ofiolitice (mărturii ale fostului rift triasic) cu cele din roci cristaline asociate cu granite şi porfire, roci sedimentare de tip fliş cretacic dar şi miopliocene, corpuri şi aparate vulcanice neogene etc. În relief se păstrează o parte din rezultatele modelării neozoice dar cu multe particularităţi impuse de diferenţele de rocă (suprafeţe şi nivele de eroziune dominate de vârfuri şi creste pe rocile dure, bazinete de eroziune diferenţiate în spatele unor chei tăiate în calcar sau roci magmatice, resturi din aparate vulcanice, blocuri de olistolite, abrupturi şi vârfuri din roci bazaltice – Detunatele etc.).
  • Munţii Trascău. Ţin de la Valea Ampoiului şi până la nord de Arieş. Dacă în est munţii domină glacisurile de la marginea culoarului Mureşului în vest există un contact strâns cu Munţii Metaliferi. Sunt alcătuiţi din cristalin în nord, benzi de ofiolite şi fliş cretacic în centru şi sud, dar mai ales din bare şi platouri de calcare destul de tectonizate. Modelarea a impus creste, vârfuri (la 800-1277 m în vf. Bedeleu), culmi şi platouri aparţinând la câteva suprafeţe şi nivele de eroziune, depresiuni (cea mai mare Trascău) şi bazinete depresionare, chei (Aiud, Buru, Întregalde, Râmeţ, Tureni, Turzii, Mănăstirii Arieş, Cetii etc.), blocuri olistolitice, relief ruiniform etc.
  • Depresiunile tectonice. Sunt numeroase fiind rezultatul fragmentării şi coborârii în miocen (îndeosebi badenian) constituind bazine de sedimentare cu unele întreruperi în mio-pliocen (majoritatea au exondat definitiv la finele panonianului). Au devenit centre de concentrare a reţelei hidrografice din masivele ce le încadrau. Evoluţia de la finele pliocenului şi din cuaternar a condus la realizarea de glacisuri piemontane, terase, lunci extinse, conuri aluviale. Totodată intersectarea de către unele râuri a unor corpuri vulcanice acoperite de depozitele panoniene a condus nu numai la individualizarea de chei epigenetice ci şi la separarea în cadrul depresiunii a unor bazinete la nivel de terase (pe Crişul Alb). Marile depresiuni tectonice sunt: Vad-Borud, Beiuş, Brad-Hălmagiu-Gura Honţ, Zlatna (Ampoi)
loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Geografie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web