Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Colosul din Rhodos

in Geografie

grafica_colosul_rodos

La sud de Halicarnas, cam la 25 km de coasta Asiei Mici, se afla o insula in forma ovala, in suprafata de 1400 mp: Rhodos, patria unor iscusiti navigatori si – intr-un trecut mai indepartat – adoratori ai lui Helios (zeul soarelui) si cultivatori ai artelor. Dupa Diodor, heliolatria rhodienilor isi are originea in povestea de dragoste dintre Helios si Rodha; aceasta din urma, fiica lui Neptun, l-a convins pe zeu sa salveze insula de inundatii, daruind pamantului rodnicie, si de atunci „locuitorii ei venereaza mai mult ca pe oricare dintre zei pe Helios, pe care il considera stramosul neamului lor„. Despre iscusinta navigatorilor rhodieni si intinsele lor relatii comerciale sta marturie faptul ca au intemeiat colonii in locuri indepartate ca Italia, Sicilia si Spania, iar catre miazanoapte pe coasta Marii Negre: la Histria s-a gasit un cap de statuie care trebuie sa fi masurat circa patru metri, lucrat in tehnica scolii rhodiene. In cetatea Rhodos, capitala insulei, functionau celebre scoli de elocinta (Eschin), de pictura (Apelles) si de filosofie, iar mai tarziu insusi Cezar, tanar, va veni de la Roma sa urmeze aici cursurile de retorica a lui Apollonius Molo. Pliniu, citand pe consulul roman Mucianus, ne informeaza ca in secolul I e.n. insula avea inca 3000 de statui, dintre care o suta de proportii gigantice.

Colosul din Rhodos, lucrare a lui Chares din Lindos, elevul favorit al vestitului Lisip, era menit sa imortalizeze rezistenta glorioasa a rhodienilor asediati de armata de mercenari a lui Demetrios – care cuprindea 40 000 de soldati si 200 de nave de lupta – unul dintre numeroasele conflicte nascute dupa moartea lui Alexandru cel Mare in imperiul sau sfasiat de ambitiile si lacomia diferitilor generali, tirani sau satrapi. Statuia, reprezentand pe Helios, protectorul insulei si al cetatii Rhodos, a fost realizata din metalul masinilor de razboi si al armelor (berbeci, baliste, catapulte, suliti, sageti, scuturi) parasite de Demetrios; cu toate acestea, costase, dupa cum ne informeaza unii autori antici, 300 talanti – echivalentul a peste sapte tone de aur!

Amplasat la intrarea unuia dintre porturi, inalt de peste 30 metri (unele texte indica aproape 40 m), colosul a avut existenta cea mai scurta dintre toate cele sapte minuni: un puternic cutremur de pamant l-a doborat la numai 56 de ani dupa ridicarea lui. „Dar si asa, doborat„, ne spune Pliniu, „trezeste admiratia. Putini oameni ii pot imbratisa degetul mic; degetele sunt mai groase decat partea cea mai mare a unei statui. Golul membrelor rupte se aseamana cu niste caverne„.

Persista, totusi, unele chestiuni controversate in legatura cu Colosul din Rhodos. Mai intai, amplasarea: fundatii din perioada helenistica s-au gasit atat in Portul Mare cat si in Portul Galerelor, unde s-a construit ulterior un fort; apoi, pozitia: nu se stie daca era asezat pe un soclu unic, sau cu fiecare picior pe cate un soclu, astfel ca navele sa poata trece pe dedesubt – pentru prima pozitie pledeaza cele mai multe texte antice; in sfarsit, nu stim in ce masura putem acorda incredere unor texte (in general tarzii) dupa care, in afara de scopul sau comemorativ, Colosul avea si unul practic – acela de a servi ca far: rhodienii ar fi intretinut un foc continuu la capatul unei torte din mana statuii sau in orbitele ochilor ei. Singurele imagini ale Colosului care ni s-au pastrat – efigii pe diferite monezi antice, unele dintre aceste efigii fiind si ele contestate – nu ne pot da raspunsul la aceste chestiuni: monezile redau numai imaginea capului, iar unii specialisti sunt de parere ca nici nu este vorba macar de capul colosului, ci pur si simplu de al zeului Helios, asa cum si-l inchipuiau gravorii de monezi ai antichitatii.

In schimb, avem informatii foarte precise asupra soartei ulterioare a Colosului: dupa ce a stat 56 de ani in picioare si multe veacuri doborat in apele portului, un calif (in 635 sarazinii ocupasera Rhodosul aflat pe atunci in cuprinsul Imperiului bizantin), cu simt practic si aflat in nevoie de bani, l-a vandut unui negustor din Emesa. Acesta l-a taiat in bucati, transportandu-l sub forma a „900 de incarcaturi de camila”, de unde concluzia ca era vorba de 300 de tone de bronz. Nu-i greu sa ne inchipuim la ce a folosit bronzul in acele vremuri in care musulmanii se aflau intr-o campanie militara permanenta pentru cucerirea vestului Asiei, nordului Africii si sudului Spaniei, trebuind in acelasi timp sa faca fata expeditiilor pornite din Europa si cunoscute in istorie sub numele de Cruciade. Si astfel bronzul armelor lui Demetrios s-a transformat din nou in arme – trecuse vremea statuilor: inter armas silent musae.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Geografie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web