Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Comunicarea didactica

in Pedagogie

3f82563db925f59248d2be98c357eadc

Comunicarea a fost definita ca o formă particulară a relaţiei de schimb între două sau mai multe persoane, două sau mai multe grupuri.

Esenţiale pentru actul comunicării sunt:

1) relaţia dintre indivizi sau dintre grupuri,

2) schimbul, transmiterea şi receptarea de semnificaţii,

3) modificarea voită sau nu a comportamentului celor angajati.

Elementele de baza ale procesului de comunicare sunt transmitatorul/emițătorul sau sursa (persoana care initiaza comunicarea, transmite mesajul) si receptorul sau destinatia (persoana care primeste mesajul). Intre cele doua puncte ale comunicarii se afla mesajul (informatia) care se codifica într-un semnal.

Între transmitator si receptor se realizeaza astfel schimb de informatii, respectiv comunicari sau mesaje.

Mesajele se pot transmite prin intermediul limbajului VERBAL (cu ajutorul cuvintelor), al limbajelor NON-VERBALE (cu ajutorul limbajului corpului, al spatiului, al timpului, al lucrurilor) si al limbajului PARAVERBAL, care este o forma vocala de limbaj neverbal (de exemplu tonalitatea si inflexiunile vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, ticurile verbale etc).

O comunicare (informatie sau mesaj) trebuie sa fie astfel transmisa încât receptorul sa o înteleaga, sa o poata receptiona, înregistra si accepta.

De asemenea exista numeroase diferente între “a spune” si “a comunica” sau între “a auzi” si “ a asculta”. “ A spune” este un proces într-un singur sens, iar “a comunica” presupune transfer de informatie în ambele sensuri.

Canalul reprezinta mijlocul fizic de transmitere a mesajului, numit si “drumul” ipotetic sau “calea” urmata de mesaj.

Clasificare:

Canale tehnologice: telefoane, casetofoane, computere, video, pagere, radio

Canale scrise: scrisori, rapoarte, afisiere, memo-uri, formulare, carti, reviste, ziare;

Canale fata-n fata: conversatii, interviuri, întâlniri, prezentari, cursuri, lecturi.

Mijlocul tehnic sau fizic care transforma mesajul în semnal se numeste mediu. Mediul comunicarii poate fi oral sau scris, în functie de modalitatea de comunicare pe care o folosim; vorbim-ascultam-observam, deci comunicam în mediul oral, sau scriem-citim, deci folosim comunicarea în mediul scris.

Receptionarea mesajelor este facilitata de organele de simt. Modul în care este elaborat mesajul se numeste codificare. Operatiunea prin care interlocutorul analizeaza, interpreteaza si întelege mesajul în mod corect se numeste decodificare.

Raspunsul receptorului la mesajul transmis ne demonstreaza daca acesta a fost bine înteles. Reactia respectiva se numeste feedback si încheie cercul comunicarii deoarece receptorul, la rândul sau, codifica o informatie (raspunsul la mesaj) si o comunica transmitatorului. Putem deci considera ca în procesul comunicarii rolurile se schimba mereu: receptorul devine transmitator si invers.

Elementele comunicării didactice sunt:

emiterea mesajului didactic de către profesor sau de o altă sursă de informaţie, de la o anumită distanţă;

canalul prin care se transmite mesajul;

receptarea mesajului de către elevi;

stocarea şi prelucrarea lui în scopul luării deciziilor (formularea răspunsurilor de către elev, a corectărilor sau a completărilor de către profesor).

TIPURI DE COMUNICARE :

Dupa nivelul interactiunii:

  • intraindividuala

  • interpersonala

  • de grup

  • de masa

  • publica sau mediatica.

Dupa tipul de cod utilizat

  • verbala (orala si scrisa)

  • paraverbala

  • nonverbala.

Dupa canalul utilizat

  • directa (nemijlocita)

  • mediata (când se folosesc canale intermediare cum ar fi cartile, televiziunea, radioul, telefonul, internetul, aparatele foto, camerele de filmat etc. ).

Comunicare nonverbală; se realizează prin intermediul mijloacelor nonverbale (corpul uman, spaţiul sau teritoriul, imaginea)

Comunicarea verbală (limbajul). Limbajul este unul dintre mijloacele cele mai specific umane, cel mai frecvent folosit în comunicarea interumana. Limbajul, constituie expresia şi realizarea conduitelor verbale.

In cadrul comunicarii verbale distingem:

– comunicarea orala

– comunicarea scrisa

Expresivitatea comunicarii didactice este influentata de tinuta fizica, expresivitatea fetei, gesturi, stralucirea privirii, contactul vizual. Elementele limbajului nonverbal prelungesc semnificatia cuvintelor. De exemplu, un profesor care intra în clasa si se aseaza la catedra sau se lipeste de tabla si ramâne acolo toata ora, îsi diminueaza mult din forta discursului. Limbajul nonverbal are semnificatii la fel de profunde ca si cel verbal.

Scopul comunicarii didactice este acela de a forma convingeri prin organizarea activitatii didactice si alegerea acelor procedee favorabile formarii convingerilor privind toate domeniile cognitiei si practicii umane. Atunci când formarea de convingeri nu este posibila, se apeleaza la persuadare, prin care întelegem influentarea persoanei mai mult decât prin formare de convingeri, prin argumentare, dar si prin vizarea afectivitatii, de exemplu atunci cât apelam la flatare pentru a convinge mai usor. Persuasiunea însoteste convingerea atingând atât ratiunea cât si sentimentele.

PARTICULARITATI

Comunicarea didactică are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale comunicării interumane:

se desfăşoară între doi sau mai mulţi agenţi: profesor şi elevi, având ca scop comun instruirea acestora, folosind comunicarea verbală, scrisă, non-verbala, paraverbală şi vizuală, dar mai ales forma combinată;

mesajul didactic este conceput, selecţionat, organizat şi structurat logic de către profesor, pe baza unor obiective didactice precise, prevăzute în programele şcolare;

stilul didactic al comunicării este determinat de concepţia didactică a profesorului şi de structura lui psihică;

mesajul didactic (repertoriul) are o dimensiune explicativ-demonstrativă şi este transmis elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvoltării intelectuale a acestora şi nivelului de cunoştinţe pentni a fi înţeles de elevi;

– comunicarea se reglează şi autoreglează cu ajutorul unor retroacţiuni (feed-back şi feed-forward), înlocuind blocajele care pot apare pe parcurs.

In cadrul interactiunii profesor-elev, comunicarea psihopedagogica indeplineste mai multe FUNCTII:

funcţia informativă, de transmitere a mesajului didactic şi educativ;

funcţia formativă, de stimulare a gândirii şi a imaginaţiei la elevi;

funcţia educativă, de transmitere a influenţelor educaţionale, de coeziune şi afirmare a grupurilor şcolare;

funcţia de evaluare şi reglare a procesului de predare – învăţare;

funcţia de rezolvare a problemelor educaţionale şi a conflictelor şcolare.

REGULILE comunicarii didactice eficiente sunt:

– sa asculti, adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti;

– sa observi adica sa te intereseze ceea ce se întâmpla în cadrul situatiei de comunicare si sa întelegi starea receptorilor;

– sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor;

– sa te exprimi adica sa-ti expui punctele de vedere si sentimentele vis-a-vis de obiectul comunicarii;

– sa controlezi adica sa urmaresti calitatea si eficienta comunicarii.

Competenta comunicationala pentru profesor presupune achizitii de cunostinte si abilitati din mai multe domenii:

– cunoasterea influentei contextului comunicational asupra continutului si formei comunicarii, precum si adaptarea comportamentului de comunicare la acesta;

– cunoasterea regulilor comunicationale si a impactului comunicarii paraverbale si nonverbale în cadrul comunicarii didactice;

– cunoasterea psihologiei umane si scolare, abilitate de relationare cu elevii;

– cunoasterea culturii interlocutorilor, deoarece limbajul nonverbal difera de la o cultura la alta, iar ceea ce este considerat eficient în comunicare pentru o cultura poate fi ineficient pentru o alta.

Pentru a fi eficace, comunicarii didactice i se cer anumite CARACTERISTICI:

1. Ale profesorului:

– claritatea mesajelor

– precizia acestora

– utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor

– utilizarea unui limbaj adecvat ( corect din p.d.v stiintific)

– structurarea logică a mesajelor transmise;

– prezentarea interesantă a conţinutului instruirii;

– asigurarea unui climat adecvat comunicării

2. Ale elevilor:

– să aibă capacitate de concentrare (pentru a putea recepta şi inţelege mesajul profesorului);

– să posede cunoştinţele anterioare necesare învăţării ce urmează;

– să fie motivaţi pentru a învăţa (in general şi la un anumit obiect studiu, în particular);

– să cunoască limbajele utilizate (de profesor sau de calculator, cazul instruirii asistate de acesta

În comunicarea didactica profesorul trebuie sa-i faca pe elevi sa simta ca are o vocatie în aceasta directie, ca este un partener de încredere, care doreste un dialog autentic. Competenta de comunicare se va manifesta si prin capacitatea de ascultare a elevilor. Cei mai apreciati profesori sunt cei care permit libertatea de exprimare a elevilor, care nu-i fac nici sa se simt a judecati, nici manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera sentimentul de siguranta si libertatea comunicarii.

BARIERE IN COMUNICAREA DIDACTICA

Comunicarea poate fi OBSTRUCTIONATA sau doar perturbata de o serie de FACTORI care se interpun între semnificatia intentionata si cea perceputa putând fi legati de oricare dintre componentele comunicarii (emitator, mesaj, canal, receptor), sau de interactiunea lor.

Dintre acestia cei mai importanti sunt :

1. Efectele de statut – uneori statutul prea înalt al emitatorului în raport cu receptorul pot cauza rastalmaciri ale mesajului de catre acesta din urma.

2. Probleme semantice – specialistii au tendinta sa foloseasca un jargon profesional, crezând ca si ceilalti îl pot întelege; persoanele cu statut mai ridicat au tendinta de a se exprima într-un mod mai sofisticat, greu de înteles pentru persoane cu un nivel de scolarizare scazut.

3. Distorsiuni perceptive – când receptorul are o imagine despre sine nerealista si este lipsit de deschidere în comunicare, neputându-i întelege pe ceilalti în mod adecvat.

4. Diferente culturale – persoane provenite din medii culturale, cu valori, obiceiuri si simboluri diferite.

5. Alegerea gresita a canalelor sau a momentelor – trebuie alese canalele corecte pentru fiecare informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales – o situatie urgenta nu are sorti sa fie îndeplinita daca este ceruta la sfâritul orelor de program sau la sfârsitul saptamânii.

6. Lungimea excesiva a canalelor – o retea organizationala complicata duce la o comunicare lenta.

FACTORI FIZICI PERTURBATORI – iluminatul necorespunzator, zgomote parazite, temperaturi excesiv de coborâte/ridicate, ticuri, elemente ce distrag atentia – telefon, cafea, ceai etc.

BARIERE UMANE in cadrul unei comunicari eficiente sunt :

fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata intîlnirii, etc.

semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotatii emotionale ale unor cuvinte.

determinate de factori interni: implicare pozitiva (ex: Imi place Ion, deci il ascult); implicare negativa (ex: Mirela m-a bîrfit acum 1 an, deci interpretez tot ce spune ca fiind împotriva mea).

frica

– diferentele de perceptie

– concluzii grabite

– lipsa de cunoastere

– lipsa de interes (una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes a interlocutorului fata de mesajul emitatorului).

emotii (emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii).

blocajul psihic

tracul

Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informaţiei se pot produce atunci când:

emiţătorul (profesorul) nu stăpâneşte conţinutul mesajului didactic transmis;

acesta nu este expus clar, inteligibil şi sistematizat;

emiţătorul vorbeşte prea încet, prea tare sau prea repede;

nu prezintă la început scopul mesajului şi nu creează motivaţii pentru a trezi interesul pentru comunicare;

emiţătorul nu sincronizează diferitele tipuri de comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală, vizuală etc.);

mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de rezolvat;

mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract şi nu trezeşte interes, producând plictiseală;

comunicarea este numai unidirecţională, producând pasivitate;

elevii nu sunt angajaţi în comunicare prin dialog sau prin întrebări retorice;

eficienţa comunicării este blocată si de fondul stresant creat de emiţător (plictiseală, oboseală, nerăbdare, teama de a nu greşi în expunere etc.);

elevii nu au cunoştinţele necesare pentru a inţelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic şi ca urmare se produc interferenţe.

Intre obstacolele ce apar mai frecvent în comunicarea didactică, menţionăm:

supraîncărcarea (determinată de criza de timp, dar şi de dorinţa unor profesori de a nu omite lucruri importante);

utilizarea unui limbaj încifrat, inaccesibil (sau greu accesibil) elevilor; – dozarea neuniformă, în timp, a materialului de predat;

starea de oboseală a elevilor /studenţilor sau indispoziţia profesorului; – climatul tensionat sau zgomotos.

Pentru perfectionarea comunicării didactice, este necesară cunoaşterea respectarea unor reguli de către profesori, între care menţionăm:

vorbirea corectă, deschisă şi directă (care previne sau reduce distorsiunea mesajelor);

– încurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a cunoaşte în ce măsură mesajele transmise au fost corect recepţionate şi înţelese); – ascultarea atentă, răbdătoare şi încurajatoare a mesajelor primite din partea elevilor, concomitent cu efortul de a înţelege exact sensul acestor mesaje;

folosirea mai multor forme de comunicare didactică pentru acelaşi tip de mesaje (de regulă, orală şi vizuală, concomitent); – repetarea mesajelor mai complexe

Comunicarea managerial-educationala se bazeaza pe relatiile inter-personale profesor-elev, profesor-profesor, profesor-parinte, este instrumental-intentionala, are un caracter afectiv pronuntat, constituind baza managementului educational. Ea depinde de:

– scopul activitatii;

– particularitatile de receptare, de prelucrare si de redare a informatiei de care dispun interlocutorii;

– continuturile de transmis;

– cerintele de transmitere; experienta anterioara a partenerilor comunicarii;

– limbajul folosit;

– contextul comunicarii; tipul de comunicare dominanta verbala, non-verbala;

– tipul de activitate educationala;

– stilul educational;

– modelul de transmitere a informatiei etc.

Între comunicarea didactica si cea manageriala exista diferente importante fundamentate pe tipul de proces, criteriile de organizare ale comunicarii si stilul managerial.

De reflectat:

Psihanalistii sustin ca prima lege a vietii nu este autoconservarea biológica ci conservarea imaginii de sine, aceasta fiind o nevoie de baza strict umana.

Imaginea, parerea de sine, provenind din organizarea experientelor, perceptiilor, valorilor si obiectivelor noastre tine de “realitatea” noastra si ne determina comportamentul. Atunci când comunicam, ne adresam imaginii pe care noi o avem despre interlocutor, iar acesta va comunica cu noi conform versiunii sale despre noi si despre el însusi.

Orice persoana are cel putin cinci imagini, fiecare interinfluentându-se si schimbându-se în permanenta, în urma procesului de comunicare. Armonia dintre aceste versiuni face comunicarea sa fie simpla, directa si nedistorsionata. Aceasta armonie se poate realiza prin “testarea” imaginii de sine (autocunoastere) sau prin deschiderea spre altii, autoexpunerea, “reflectarea noastra în altii”. Suntem fiinte sociale, iar personalitatea noastra rezulta din asociere si nu din izolare.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web