Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

COMUNICAREA SI INVATAREA SPONTANA

in Pedagogie

Inca de la un an copilul sesizeaza intelesul la multe cuvinte. In acelasi timp, el poate rosti relativ corect si inteligibil cuvintele uzuale. O asemenea situatie este stimulata de dorinta copilului de a se face inteles si de descoperirea unui fapt important si anume acela ca toate obiectele, femomenele, actiunile, insusirile etc. au nume. Incepe tot mai fracvent sa foloseasca vorbirea in propozitii si se organizeaza sintaxa (regulile gramaticale) ceea ce duce la ordonarea vorbirii.

In psihologie sunt descrise trei feluri de limbaj:

a) limbajul „mic”, primitiv, de circulatie restransa (intre copil si cei din mediul apropiat). Acest limbaj dispune de cuvinte onomatopee, de holofraze de cuvinte circumstantiale de circulatie restransa;
b) limbajul situativ incarcat cu cuvinte concrete, cu structura gramaticala, dar saturat de exclamatii, forme verbale eliptice si gestica;
c) limbajul contextual cu vorbire desfasurata ce are un text si cu context discret.

Cu timpul se verbalizeaza o mare parte a experientei senzoriale afective (acru, dulce, amar, sarat) cu integratorii evaluativi:bun si rau etc. In aceeasi directie se realizeaza si experienta odorifica (miros de floare, de parfum, de benzina), iar ca integratori evaluativi: miros frumos, urat, inecacios. Este remarcabila evolutia verbalizarii impresiilor de culoare. Sunt percepute si denumite mai intai curlorile vii. La fel se verbalizeaza si senzatiile auditive si celelalte modalitati senzoriale.

Progresele privind exprimarea si intelegerea vorbirii sunt evidente si in alte directii. Copilul incepe sa caute satisfacerea curiozitatii senzoriale in planul interogatiei verbale. Apare tot mai frecvent intreabarea: „ce este asta?” si concomitent copilul incepe sa isi exprime verbal dorintele, vointa, dificultatile, sentimentele.

Capacitatea de intelegere se largeste foarte mult, inclusiv pe planulmotivelor, actiunilor si a experientelor. Copilul intelege ce inseamna in mod diferentiat determinarile ca: pe, in spate, sub, in fata, jos, deasupra, langa, etc. Capacitatea de intelegere se manifesta si atunci cand asculta mici povestiri pe care le prefera sa aiba un final bun. Prin aceste povestiri experienta devine mai bogata si depaseste sfera perceptiv-senzoriala. Se dezvolta si insusirea de repovestire a celor auzite. La +/- 3 ani copilul intra intr-o faza complicata de dezvoltare a limbajului (ca instrument al gandirii). Se instituie o etapa interogativa – in care intrebarile perseverente sunt DE CE? CUM? Aceasta faza atrage atentia si interesul aspura planului gandirii in plina dezvoltare spre numeroasele interrelatii si dependente dintre fenomenele din jurul copilului.

J.Piaget considera ca intre 2-4 ani are loc trecerea la un stadiu mai avansat a planului mental, stadiul numit preoperator. In acest stadiu, in planul mental persista caracterul autist si animist al gandirii copiilor mici si o dificulatate structurala de a sesiza diferentele dintre interdependenta, cauzalitatea, determinismul fenomenelor, etc. La 3ani atentia este deplasata usor spre relatiile dintre fenomenene si obiecte, ea activeaza curiozitatea copilului si incarca mijloacele de investitie cu stategii noi, iar adultii intretin animismul.Interogatia „DE CE?” ” PENTRU CE?” devine de prim ordin si exprima cresterea curiozitatii fata de relatiile si interrelatiile ditnre fenomene. Dezvoltarea evidenta a inteligentei practice a miscarilor animate de curiozitate care se transforma in interes, contribuie la acumularea de experienta umana si la transformarea acesteia in conduite. Gandirea senzorio-motorie constituie punctul de plecare pentru forme mai complexe si subtile de operativitate a inteligentei, dar exprima si forme diferite, inteligenta ce reprezinta trepte calitativ diferite care pe masura ce sunt depasite se restructureaza ca dependenta si functie.

O alta caracteristica importanta a inteligentei consta in faptul ca inteligenta senzorio-motorie tinde in mod total la satisfacerea practica a cerintelor subiective a dorintelor, a intentiilor, relatiilor, etc.Inteligenta senzorio-motorie este implicata in situatiile in care distanta dintre subiect si obiect este relativ redusa, si din punct de vedere spatial, nu numai temporal. Aceasta conditie de impregnare a impresiilor cu spatialitatea altereaza mobilitatea reprezentarilor. Asadar, in perioada anteprescolara, incepe constituirea formelor gandirii verbale. O prima etapa a acesteia este aceea a gandirii simbolice preconceptuale. Fara indoiala, utilizarea simbolisticii verbale incpe dupa 12 luni. Intre 18 si 24 luni simbolistica verbala isi dobandeste statutul de relativa prioritate deoarece relatiile cu adultul solicita intens cerinta de a intelege ceea ce el spune sau face si a i se comunica inteligibil. Astfel de comunicari incarcate de semnificatii pot apare inca in fazele inteligentei senzorio-motorii, cand copilul se preface ca doarme, spre exemplu. Hranirea papusii cu un bat in loc de ligurita este un alt exemplu relevant pentru aparitia gandirii simbolice.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web