Concepţia dualistă

in Economie

Concepţia dualistă despre substanţa salariului îşi are rădăcinile în vechile doctrine economice, după care substanţa salariului constă,  concomitent, în costul forţei de muncă şi în productivitatea muncii. În viziunea acestei teorii, ceea ce primeşte salariatul este o parte din produsul muncii, condiţionat de nivelul productivităţii. Dar, mărimea salariului se formează astfel încât ea să se situeze cel puţin la nivelul costului forţei de muncă.

Pornind de la ceea ce este logic şi raţional în diferite teorii şi la diferiţi autori, salariul se defineşte ca fiind venitul distribuit, mai ales sub formă bănească (uneori însă şi sub alte forme) pentru participarea salariaţilor la activitatea economică.

Natura salariului ţine, de asemenea, de piaţă. Fie că  reprezintă mijloacele de  subzistenţăsau expresia eficienţei, capitalului uman, costului şi prodictivităţii muncii, salariul se formează în contextul relaţiilor de piaţă, pe baza raportului dintre cererea şi oferta de muncă. Acest aspect al naturii salariului a fost subliniat îndeosebi de analiza macroeconomică neoclasică.

În optica neoclasică, piaţa muncii este caracterizată prin concurenţă perfectă, iar salariul este preţul muncii, care nu poate fi impus de nici unul dintre participanţi întrucât aceştia sunt caracterizaţi prin atomicitate.

În contextul teoriei neoclasice, o abordare mai amplă şi mai reuşită este a lui J.M.Keynes considerată o revoluţie în domeniu. Pentru acesta salariul este mai mult sau mai puţin inflexibil, iar cererea şi oferta de muncă pot fi explicate numai ca „produse derivate” sau efecte reportate de pe piaţa bunurilor. Pentru că  munca este factor de producţie, cererea şi oferta de muncă sunt determinate de cererea şi oferta celorlalte bunuri economice pe piaţă. Natura salariului nu mai ţine de piaţa muncii, ci de piaţa celorlalte bunuri.

S-au remarcat ideile curentului numit „heterodox” care ajunge la concluzia că folosirea forţei de muncă şi stabilirea salariului nu rezultă din mecanismele pieţei (fie ea şi imperfectă), ci dintr-un ansamblu mai cuprinzător de interacţiuni economice în care rolul instituţiilor este central. Această nouă explicaţie se deosebeşte fundamental de cele de mai înainte pentru că abandonează ideea raţionalităţii individuale a agenţilor economici în favoarea alegerii colective care devine deteminantă; sindicalismul şi instituţiile de stat ce reglementează munca salariată sunt considerate elemente determinante pentru funcţionarea pieţei muncii care, în prezent, nu mai poate fi redusă doar la aspectul economic întrucât include deopotrivă aspecte sociologice, juridice, politice şi psihologice. Astfel este tot mai mult recunoscut caracterul complex al naturii salariului, iar în problematica acesteia au fost incluse conceptele de sindicat, contract de muncă, segmentarea muncii, negocierea colectivă care altădată aparţineau în exclusivitate dreptului şi sociologiei.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.