Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Conceptul de existentă

in Filozofie

Existenta este in calitate de concept fundamental al ontologiei, cel mai larg ca sfera dar si cel  mai sărac in conţinut . Existenta fiin un concept de maxima genralitate e succeptibil de interpretări din cele mai diferite . Asfel ea a fos interpretată într-un mod idealist obiectiv(Platon , Hegel) fie într-un sens materialist sau realist(Aristotel) .

Existenta este o unitate in diversitate . Diversitatea ei este de structură , de nivel , de relaţie şi proprietaţi , dar ea ramâne unitara ca existentă .

Domeniile fundamentale ale existenţei sunt :

  • Natura care cuprinde universul fizico-chimic
  • Domeniul biologic – viaţa
  • Universul socio-uman , om-societate

Natura este anterioara si independentă de om , necondiţionata de realitate , infinită în timp şi spaţiu .

Viaţa , ca nivel al existenţei , este intermediara intre universul fizico-chimic si cel socio-uman . Omul , ca existentă este în acelaşi timp si natura biologică , dar îşi depăşeşte o asemenea condiţie comună cu celelalte specii tranformând natura , modul său de viaţă  , din obiect în sine în obiect pentru sine , în obiect al acţiunii şi cunoaşterii sale .

Omul modifică mediul ambiant si creează , pornind de la acesta , o altă lume , un nou nivel al existenţei , constând din unelte , tehnica , ifrastructură , organizaţii si relaţii sociale. Omenirea instituie societatea si toate creaţiile ei ca o a doua natura care nu mai e propriu-zis natura .

Un biolog si filosof american clasifică sistemele care compun existenta în :

  • Sisteme materiale care sunt la rândul lor naturale si artificiale
  • Sisteme ideale care sunt produsul activitaţii spirituale a omului (ştiinţa , cultura , valorile , legile etc.)
  • Sisteme mixte care sunt şi materiale şi ideale , şi naturale şi artificiale in acelaşi timp .

Omul şi societatea sunt astfel de sisteme mixte . Omul ca fiinţa ideologica , in acelaşi timp dispune şi de mecanisme ereditare de stocare şi transmitere a informaţiilor , dar adaugă acestora sisteme inteligibile , tradiţii , obiceiuri , norme , cunoştinte care îl diferenţiază de celelalte specii .

Graţie conştiinţei si celorlalte sisteme ideale , activitatea umană de orice fel , inclusiv cea economică , capăta finalitate bazată pe scop si pe idealuri .

Datorită conştiinţei , omul capătă atributul reflexivităţii , adică se ia pe sine însuşi ca obiect de reflexie , ajungând la conştiinţa de sine .

Omul a fost definit adeseori ca o fiinţă ambiguă , prin excelenţa , deoarece e si natură si cultură , şi fiinţa biologică şi socială , fiind dotat şi cu instincte şi cu conştiinţa şi raţiune . Ambiguitatea fiinţei umane are şi un sens negativ , adica ea poate da calitate şi unor construcţii false , neautentice , îmbraţişând nu numai adevarul ci şi minciuna , uneori interesată ; nu numai valorilor ci şi nonvalorilor ; nu numai moralităţii ci şi ipocrizei.

Filosofia existentialista ca ontologie a umanului

Creatorul ei este Socrate in antichitate . Dictonul său a fost “cunoaşte-te pe tine însuţi” . Filosofia existenţialistă s-a cristalizat abia in secolul XX , in Germania si Franţa . Existenţialismul , reformulează in spirit socratic problematica ontologiei , dezvăluind structurile fundamentale ale ştiinţei , pornind însă de la fiinţa umană.

Pentru Haydegger intrebarea asupra fiinţei rămâne tema centrală a filosofiei , dar el pleacă de la fiinţa umană , care e fiinţa a fiinţarii . Existenţialismul ca filosofie e în acest timp şi ontologia umanului , dar şi antropologie .

Fiinţa umană e mereu în definire si autodefinire .

Concepţii ale gânditorilor români despre existenţa

Concepţia lui D.D. Roşca care consideră că existenţa in ansamblul ei se poate dezvălui pornind de la existenta care suntem noi , oamenii . Roşca pune accentul pe analiza lumii valorilor şi a culturii , care îl defineşte pe om in ceea ce are el mai esenţial .

Constantin Noica . În filosofia românească Noica a fost cel mai pasionat apărător al ontologiei , eforturile sale si-au gasit încununarea în lucrarea fundamentală “Devenirea intru fiinţă”. El credea ca filosofia începe si se sfârşeşte cu dezlegarea problemei “ce este fiinţa?” .

 

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Filozofie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web