Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Conversiunea şi antonomaza

in Limba romana

652x450_091774-carti-incendiare-pentru-o-vara-torida

Cursul 8-Conversiunea şi antonomaza

  1. Conversiunea(schimbarea categoriei gramaticale)-utilizat şi ăn limbajul presei, cât şi în cel uzual, pentru că este un procedeu tradiţional

  2. Antonomaza –trecerea unui cuvânt propriu în categoria numelor comune (cu sesn generic)-limitat la discurul publicitis şi la limbajul literar

Schimbarea categoriei gramaticale-este predominant un procedeu gramatical(morfo-sintactic)

Substantivizarea

  • Se realizează prin preluarea mărcilor flexionare dacă este vorba despre o parte de vorbire flexibilă ex. Binele făcut aproapelui(binele şi aproapelui sunt substantivizate prin articulare)

  • Cel mai frecvent, substantivizarea diverselor părţi de vorbire se realizează prin articulare hotărâtă sau nehotărâtă

  • Exemple: o anonimă(prin elipsă, de la o scrisoare anonimă), o roşie, o vânătă, un oarecare, intrare (infinitiv lung), binele, răul, nu-ul, un da, dedesubturile(afacerii), un of, oful ei, ok-ul

Adjectivizarea

  • Se realizează prin prezenţa mărcilor de gen, număr, caz şi eventual, de comparaţie

  • Cel mai frecvent se adjectivizează participiile verbale

  • Exemplu: tânăr operat(operat=participiu verbal)

  • Mai rar astăzi-adjectivizarea gerunziului-rana sângerândă, coş fumegând

  • Un procedeu productiv astăzi după modelul francez este utilizarea cu valoare adjevtivală(epitet) a unor substantive invariabile ataşate prin cratimă:candidat-surpriză, şedinţă-maraton, magazin-etalon, clădire mamut, roman-fluviu(din francezul roman-fleuve) şi în construcţiile idiomatice: minte-brici, beat-turtă, beat-cui

Adeverbalizarea

  • Se realizează fără mărci flexionare prin utilizarea în poziţii sintactice specifice adverbului-cel mai frecvent lângă verb

  • Adjective care devin adverbe: vorbeşte frumos, clar, corect, urât

  • Subtsantive care devin adverbe: doarme tun, gol puşcă

  • Verbe care devin adverbe: vine, poate, mâine.

  • Pronume care devin adverbe: Ce frumoasă e!

  • Numerale care devin adverbe: Întâi ascultă!

Conversiunea

Numele „epitet” –valori superlative. Exemple din argou: „marfă”, „crimă”, e clei la matematică

Procedeul a fost semnalat iniţial în anii 60. cele mai frecvente nume „epitet”, fiind cheie, şcoală, anchetă, pirat, fulger, gigant, monstru. Conversiunile de acest tip pot avea sens denotativ(obiectiv, lipsit de expresivitate, folosit într-o exprimare succintă)

Econima limbajului poate duce la clişeizare:

Plan, experienţă, sat pilot

Oraş-simbol,

Oraş-monument

Minister-problemă

Peliculă-şablon

Creaţii cu valoare expresivă sunt cele care conţin substantive invariabile cu valoare metaforică:coasta dealului, gâtul sticlei, concert-maraton, spectaco-maraton, un maraton jurnalistic sau construcţii calchiate din engleză: având sensuri puţin diferite, cu nuanţe: guvern-fantomă(shadow government), firmă-fantomă

Principalele nume-epitet cu valoare de superlativ clişeizate sunt:

  • Cheie(foarte important)-frază, meci, rol, replică, funcţie

  • Maraton

  • Fluviu

  • Record(foarte mare ca volum sau preţ)-absenteism, număr, mită, temperaturi

  • Fulger(foarte rapid)-interviu, spălătorie

  • Şoc, bombă(cu impact foarte puternic)-afirmaţie, propunere

  • Mamut, gigant(foarte mare)-facturi, instituţie

  • Fenomen(surprinzător, popular)-telenovelă

  • Rege-sport

  • Monstru-scandal

Unele sunt polisemantice:

  • Capcană-maşină-capcană(cu explozibil-sens nou!); întrebare-capcană(sesn uzual, figurat)

  • Limită:experiment-limită(sensul de extrem); termen-limită(valoare temporală)

  • Minune: copil-minune(precoce), loţiune-minune, utilaje-minune(miraculos)

  • Jucător-preşedinte

  • Mamă-cu sens uman(animat şi inanimat): ţara-mamă, latina-mamă

  • Pirat: radio

  • Gazdaă: ţară

  • Alte exemple: ministru-trompetă, premier-frână, casă-chilipir, proiect-vampir(proiectul Dracula), omul-păianjen, ministru-savarină, procurori-şpagă, bătrâne-rucsac

Schimbarea categoriei gramaticale funcţionează şi cu diferite pronume: un altceva, ceva-ul, nimicul, vinde 307-le şi cu diferite interjecţii:tamt-tam-ul, bau-bau-ul, bla-bla-ul.

Cursul 9-Dinamica sensului

Cuvintele existente în limbă îşi schimbă sensul. Schimbarea sensului reprezintă o modalitate economică de îmbogăţire şi diversificare a lexicului realiyată de cele mai multe ori fără a afecta corpul fonetic al cuvintelor (forma)

Noile semnificaţii pot fi :-conotative

-denotative (încărcate cu valoare expresivă ex. „baron local”)

Dinamica sensului este foarte evidentă după 1920 în stilul publicitsic, în limba vorbită şi în argou

În limbajul publicistic cea mai productivă schimbare semantică se realizează prin transferul unor termeni specializaţi care intră în uzul comun cu valori figurate sau conotative

Exemple:

  • Injecţie de capital (refinanţare)

  • Miopie politică

  • Schizofrenie politică (atitudine duplicitară)

  • Encefalită politică

  • Hemoragie de creiere

  • Factură socială

  • Puseu inflaţionist

  • Colaps economic

  • Epidemie de viruşi informatici

  • Metastatza corupţiei

  • Radiografia unei escrocherii

  • Domeniul seismologic (epicentru, falie, seism)-seism social

  • Domeniul biologiei(dinozaur, mastodont, mamut)-dinozaur politic; rechin, şacal(sfera corupţiei), viperă, gâscă, migraţie parlamentară

  • Domeniul tehnic-barometru social, alchimia banilor murdari, derapaj social, reabilitarea bunurilor

  • Domeniul militar-inamici, aliaţi, bombă socială, dinamită stradală, gherilă politică, fumigenă, perdea de fum (mascarea unor aspecte negative), diversiune, torpişă, dezamorsare

  • Sport-a faulta democraţia, a da un cartonş roşu (a avertiza, a elimina), a fenta legea, meci politic, mingea e în terenul sindicatelor, lanterna roşie(a fi pe ultimul loc), a ţine în şah, a face knock-out, a umbla cu alba-neagra(argou), barbut politic, ruletă, joker politic (partid care se poate alia cu oricare altul)

  • Terminologia spectacolului: circ, carnaval, bâlci politic, french can-can-ul politic, scenariu plitic, show politic

  • Căpuşă-societăţi căpuşă, a căpuşa

  • Ciolan-aalerga după ciolan. A fost alcătuită şi familia lexical: ciolănar, ciolanist, ciolănială

  • În campania electorală, sunt folosite- cumetrie electorală, gogoaşă electorală

Există schimb de sens ale unro termeni sau expresii livreşti. Exemplu: gehtou. Ghetto este o insulă lângă Veneţia, unde au fost izolaţi evreii. Mai târziu, a avut sensul de cartier evreiesc, iar acum e folosit pentru cartierele sărace –ghetourile Bucureştiului

Alte exemple:

  • Fundamentalism politic(rigiditate)

  • Taliban (student la şcoală religioasă islamică)-folosit cus ensul de fundamentalist

  • Harakiri politic

  • Kamikaze-atentator kamikaze

  • Holocaust-holocaustul culturii

  • Telenovela remanierii

Sensurile conotazive apar când este folosit procedeul emtaforei.

Antomaza

Este trecerea unui nume propriu în categoria numelor comune

Este un procedeu internaţional

Cele mai recente îşi păstrează majuscula, în timp ce acelea consacrate se scriu cu literă mică. Exemple: diesel, joben, savarină, curacao, bermude, bikini, colt, kalaşnikov, paparazzo(este numele unui fost coleg al regizorului Federico Fellini pe care el l-a folosit pentru a-i denumi pe jurnaliştii indiscreţi,coelgul având acelaşi tip de comportament), odisee, adidas/adidaşi, converşi, xerox (şi familia lui lexicală- a xeroxa, xeroxat)

Exemple de cuvinte ce îşi păstrează majuscula: Parkinson, Alzheimer, Nobel, Armani, Gucci (şi-a luat un Armani), numele geografice sau al clădirii importante pentru ce adăpostesc ele: Casa Albă şi Kremlinul au căzut de acord; Bucureştiul şi Sofia au reuşit la proba integrării

Astfel de cuvinte pot avea şi sensuri conotative :

  • Numele unor grupări(la plural) Caţavencii, Irişii

  • Argou- Gică-contra, Gigi Muşchea, Julietă, Lady Mary(prostituată)

  • Siberia –Basarabia era un fel de Siberia românească (îngheţ al culturii, zonă de exil), Siberia României (referitoare la frig)

  • Nume geografice cu referinţă culturală (livrescă) Un Waterloo politic (pentru opoziţie); Nurenbergul comunismului, o nouă Yalta(o nouă împărţire a sferelor de influenţă), Watergate (scandal politic)

  • Mărci textuale (atrag atenţia asupra unui sesn modificat)-un mic, un nou; un mic Stalin, România-noul El Dorado

  • Nume de persoane un Iuda, un Ilici (Iliescu), un Stalin arab(Saddam), un Ceauşescu în miniatură, casanova , Mozart(copil-minune), invazie de Miţe Baston, Sherlock Holmşi, J.R.-ul de la Slobozia, jamesbonzii noştri, Popeye marinarul (Băsescu), o Joan Baez(folkistă), Gâgă

Uneori, pot avea loc modificări de conotaţii în sensul înnobilării sau deprecierii semnificaţiei. În anii 90, semnificaţia de anticomunist a cuvântului golan (conotţie asociată unui moment socil-politic). Alte exemple sunt ţărănist, liberal, disident(au căpătat conotaţii peiorative), Cântarea României (eveniment de prost-gust), tovaărş(în sesn comunist)

Sensuri denotative-necesare pentru a denumi noi relităţi, fără pretenţii expresive

  1. extinderea/lărgirea sensului-cel mai frecvent

-se realizează cu precădere la cuvinte specializate, reprezentând împrumuturi neologice-a debuta (iniţial în artă cu apropiere de uman. Acum este nediferenţiat(fără apropiere de uman)-congresul a debutat)

-a demara(împrumut din franceză)-iniţial pentru motor

-a stopa (era termen din croitorie şi însemna a repara un tricotaj); acum înseamnă a opri

-a implementa (=a aplica), a reabilita (=a repara), a obtura (=a închide), altgoritm poilitic (împăriţirea posturilor proporţional), asanarea corupţiei, a coabita în politică, segment de piaţă, de ştiri

  1. îngustarea sensului/restângerea- exemple: Puterea(partied aflate la guvern) şi Opoziţia (partied aflate în opoziţie); nostalgici ai regimului communist; cooperativă (în sport, se referă la blaturi), investitor strategic, a cotiza(a da şpagă), recuperator

  2. împrumut semantic(calc semantic)

Cursul 10-Calcul lingvistic

Este procesul mixt de îmbogăţire a lexicului deoarece se realizează prin „copierea” unui model străin şi redarea lui cu mijloace intense aparţinând limbii primitoare/receptoare. În unele cazuri, este o „traducere”

Procesul de calchiere se realizează sub 2 forme principale:

  1. traducere integrală sau partţială a unui cuvânt străin analizabil (compus sau derivat) sau a unei unităţi frazeologice. Mult mai rar se traduce o construcţie morfosintactică

  2. împrumut de sens (calc semantic), prin preluarea sensului unui cuvânt străin şi ataşarea lui la cuvântul românesc corespunzător care îşi îmbogăţeşte astfel polisemia. Acest tip de calc are avantajul economiei şi asimilării facile de către vorbitori, dar prezintp, ăn unele cazuri, risculd e confuzie sau amiguitate prin omonimie cu termeni româneşti mai vechi sau cu alte sensuri ale acestora. Exemplu: a aplica, aplicaţie (i s-a adăgat un sesn administrativ, luat din englezul „to apply”)

Procesul calchierii este vechi în română, fiind prezent în diferite epoci:

    • în perioada medievală, modelul calcurilor a fost slava veche/slavona. Exemple: a binecuvânta, echivalent cu împrumutirle din slavonă „a blagoslovi”; fărădelege [bezaconie]-bazaconie (limbaj colocvial). De asemenea, s-au realizat calcuri semantice. Un exemplu ar fi cuvântul „carte” (sens iniţial-„scrisoare”) şi-a adăugat sensul de operă literară scrisă după cuvântul slav „kuiga”(avea ambele sensuri)

    • în secolul 18 s-au realizat numeroase calcuri după limba franceză, italiană şi germană pentru a forma terminologii ştiinţifice de care româna nu dispunea. Exemplu: anotimp>jahnezeit(germană)[jahne=anu, zeit=timp]

    • în perioada modernă (sec 20) modelele calchiate sunt mai numeroase, în multe cazuri fiind vorba de etimologie multipă. Există şi calcuri internaţionale. Exemplu este self-service>auto-servire

    • în epoca actuală(după 90) este preferat împrumutul deoarece oferă mai multă precizie, concizie şi introduce în lexicul românesc, termeni internaţionali. Multe dintre calcuri au fost satirizate:

      • naufragiat>furtunat

      • perceptor>birar

      • extraordinară > afară din rând

      • bombardare > puşcărire

      • conciliant>împăcăcios

      • testament>carte cu limbă de moarte

      • unele existente în paralel: sentiment/simţământ si fraternitate/frăţietate

Tipologia calcurilor în funcţie de model

      1. Calcul structural-reproduce total sau parţial structura unui cuvânt analizabil sau a unei expresii. Exemplu: calc total->nou-născut (fr. Nouveau-ne)

mini-fustă(engl. Mini-skirt

fr. Mini-jupe)

*Calcul parţial-traduce numai o parte a modelului străin, iar restul se păstrează ca atare

exemple: concetăţean>fr. Concitoyen

nou look>engl. New look

interfaţă>engl.interface

maltratat>maltraiter

A.Calcul lexical =calcul structural prin care se obţine un cuvânt nou. El traduce:

  • Derivate cu prefix -supradoză>engl. Overdose

-a întrevedea>fr.entrevoir

-a dispărea, a reapărea>vb. Apparaitre

  • Derivate cu sufixe-dezvoltător>engl.developper

-citibil>fr.lisible

-sustenabil>engl. Sustainable

  • Compune calchiate din cuvinte întregi:-clarvăazător>fr.clairvoyant

-cal putere>engl. Horse power

-supraom>engl. Superman

  • Compuse cu prefixoide:autorcontrol>egnl. Self-control

  • Calcuri de la abrevieri:OZN>UFO(engl)

ONG>NGO(engl)

B. calcurile frazeologice traduc unităţi frazeologice. Exemple:

  • Exodul creierelor>engl. Brain drain

  • Strict secret>engl. Top secret

  • A da undă verde>fr. Donner feu vert, engl, gren light

  • Hărţuire sexuală>enlg. Sexual harasemtn

  • Lider de piaţă>engl. Market leader

  • A spăla rufele în familie>fr. Laver son lenge sal en famille

  • Clasa de mijloc>engl. Middle class

  • Spălare de bani>engl. Money laundry

2.Calcul semantic (împrumutul de sens) este în prezent mult mai productiv decât calculul structural, îndeosebi după modelul englzesc sau franţuzesc ca şi după modele multiple (italiană, germană)

  • Franceză: actor politic, grilă de programe, test-grilă, a reabilita drumurile(a repara), a îngheţa salariile, dop rutier(ambuteiaj), capital politic (voturi), linie de farduri, injecţie de capital

  • Engleză: a agrea, atelier (seminar>workshop), a aopera (a a cţiona, a presta), pachet(ansamblu), a promova(sens publicitar-a promova un produs), provocarem agresiv(hotărât, decis), suport(sens de finanţare), cârtiţă (spion), din domniul PC-ului (troieni, virus, vierme, a descărca-a downloada, fereastră, a virusa-a infecta, a naviga, a salva, echpament smart/inteligent)

    1. Ichim-„Aspecte ale infleunţei engleze în limba actuală”

  • Au etimologie multiplă (engleză şi franceză) calli precum: imagine(notorietate), determinat(decis, hotărât), a nominaliza(a pune într-o funcţie)

Cursul 11-Influenţa engleză în româna actuală

Este aspectul cel mai frapant în dinamica limbii actuale, atât sub aspect cantitativ, cât şi ca impact în rândul vorbitorilor, ceea ce explică atitudinile puriste de respingere în bloc nediferenţiat şi adesea nemotivat a anglicismelor şi anglicanismelor

Nu se poate face o diferenţă clară între angicanism şi americanism şi nu contează aâat de mutl pentru limba română. Spre exemplu, este evident că congresman este un americanism, în timp ce kilt este un anglicanism. Sufixul –ism se ataşează unor cuvinte ce desemnează un împrumut relativ recent din engleză/italiană/franceză etc asimilate partţial sai în curs de asimilare.

Purismul denumeşte în general atitudine de respingere lingvistică, a cuvintelor împrumutate. Este un fel de naţionalism lingvistic, iar motivul e alterarea purităţii limbii.

Anglicanismele pot fi: creaţie internă(nasuflete(=batistă); gâtlegat(=cravată)) sau pot intra în limba română prin calchiere.

Atitudinile puriste faţă de anglicisme s-au manifestat încă din anii 60 ai secolului trecut în Franţa pentru apărarea limbii franceze. În 1964, apare cartea Parlez-vous franglais? Scrisă de Renne Etiemble. Franglais este un termen ce a apărut la începutul anilor 50 într-un jurnla în Buenos Aires. Cartea este, de fapt, un pamflet. În viziunea lui Etiemble, limba franceză este un „salir atlantique”. Efectele cărţii: atitudinile puriste au condus, în anii 70-80 luări de poziţie oficiale(decrete, hotărâri ale guvernului) care impuneau echivalente franţuzeşti ale cuvintelor şi expresiilor englezeşti consemnate în glosare special alcătuite pentru diverse terminologii.

În românia, după 1989, atitudinile puriste au aparţinut mai puţin lingviştilor, ci oamenilor de cultură, scriitorilor. Lingviştii au fost mai preocupaţi de asimilarea corectă a anglicismelor şi de inserarea lor în dicţionare de neologisme. După 1990, dinamica lexicului a înregistrat 2 fenomene:

  1. Numeroase anglicisme înregistrate în dicţionarele de neologisme au intrat în uzul comun al limbii literare prin intermediul mass-media: best-seller, breakfast, week-end, supermarket, campus, musical, outsider, top, blus, western, marketing, feedback.

  2. După 1990, româna a adoptat, în contextul globalizării lingvistice(engleza a fost denumită „vehiulul globalizării”), un mare număr de anglicisme în domenii inexistente anterior, dar şi în unele care au cunoscut înnoiri:

    • Domeniul comunicării, publicităţii şi relaţiilor publice:advertising, outdoor, copywriter, target, PR, brand, job, print, talk-show, briefing, mass-media, statement, advergaming.

    • Domeniul Internetului:blogger, blogosfera, bloggărie, bloggăreală, chat, e-mail, e-learning, print, download

    • Domeniul presei: breaking news, follow-up, freelance, feature, rating

    • Domeniul artei:showbiz, ever-green, blockbuster, best of, soap opera, reality show

    • Domeniul sportului: skateboard, snowboard, snooker, rafting

    • Domeniul afacerilor/profesiilor:manager, hostess, publisher, make-up artist, officer, fashion, top, body-painting, business

    • Civilizaţia coca-colizată: hot dog, juice, ice tea, chips, body-building

Asmiliarea anglicismelor depinde de mai mulţi factori de natură socio-culturală şi pragmatică, pe de o parte, iar pe de altă parte, de factori lingvistici care pot pune dificultăţi în calea asimilării datorită apartenenţei limbii engleze la altă familie de limbi decât româna (probleme grafice, fonetice, de declinare) sau d efactori pragmatici(ce ţin de emiţător, receptor şi situaţia de comunicare). Sub aspect pragmatic, sunt asimilate rapid şi mai uşor anglicismele nespecializate care intră în uzul larg, fiin folosite şi de vorbitori neanglofoni: blugi, bişniţă, ciungă, şprai, bodiguard. Asimilarea este frânată în cazul vorbitorilor instruiţi (mai ales al specialiştilor) deoarece aceştia au nevoie de precizieîn comunicare, iar termenii respectivi au circulaţie internaţională.

Românizarea este mai lentă sau absentă în cazul termenilor foarte recenţi şi a celor cu circulaţie restrânsă(exemple: outfit, curling). Din punct de vedere pragmatic, se poate face o distincţie de ordin funcţional între aşa-numitele anglicisme necesare, motivate obiectiv şi cele de lux (motivate subiectiv şi având, de regulă, echivalente româneşti). Motivarea subiectivă include dorinţa publiciştilor de exprimare originală şi expresivă, dar şi snobismul sau spiritul mimetic din unele publicaţii adresate tinerilor, ca şi în domenii unde termenul străin este exploatat pentru conotaţiide prestigiu. Exemple: în domeniile publicitate, comertţ, cosmetică.

Cursul 12-Asimilarea anglicismelor

Reprezintă un proces mult mai lent după 1990 decât în perioada anterioară deoarece a crescut numărul vorbitorilor de engleză, iar mijloacele de comunicare scrise şi audio-vizuale preferă forme identice sau apropiate cu cele din engleză în primul rând sub aspect grafic şi fonetic. Spre deosebirile de împrumuturile din engleză integrate asimilate în cursul secolului trecut: lider, miting, dispecer, vagon, fotbal, henţ, aut, gol, cele actuale tind să îşi păstreze grafia şi pronunţarea în urma unei opţiuni conţtiente a vorbitorilor din anumite categorii socio-culturale

  • Din punct de veder grafic:

    • Specialiştii din diverse domenii(de la cel informatic până la modă ) au ca motivaţie carcaterul internaţional al termenilor şi nevoia de precizie a acestora. Publiciştii păstrează forme din engleză din raţiuni de originalitate, de expresivitate (ortografia engleză trimite la realităţi anglo-americane)-exemplu: speaker=funcţie din Parlamentul englez; spicher-radio-sau din tendinţa de a difuza noutăţi lexicale (wedding planner)

    • Generaţia tânără adoptă grafia şi pronunţia originală din dorinţa de modernizare a exprimării şi dintr-un spirit atât inovativ, cât şi mimetic dat fiind că există în momentul de faţă o modă anglofilă.

    • Persoanele implicate în publicitate, comerţ, afaceri adoptă anglicismele în forma originală pentru conotaţiile de prestigiu pe care acestea le sugerează şi din spirit mimetic-exemplu-numele puburilor, numele revistelor(conţin termeni ca girl, business)

    • Grafia anglicismelor poate înregistra următoarele modificări: înlocuirea unor litere nespecifice limbii române(ex sexi), reducerea consoanelor duble(ex stres), reanglicizarea unor împrumuturi deja asimilate prin revenirea la ortografia etimologică -ex. cocktail/cocteil, leader/lider, ski/schi, bungalow/bungalou-(este o formă de „cultism”, snobism, paradă, ca şi tendinţa neacceptată de a folosi majuscule la toate cuvintele din titlu), grafia fonetică poate avea funcţie stilistică (conotaţii ironice peiorative ex. spici, tocşou, racheţi, badigard, blogăr)

  • Pronunţia

  • De regulă, este păstrată, dar se elimină particularităţile fonetice nespecifice limbii române

  • Se elimină diferenţele între vocala închisă şi deschisă(ex. congresman, şort)

  • Se reduc unii diftongi dificl de pronunţat(ex. interview-interviu, goal-gol, musical-muzical)

  • Din punct de vedere morfologic

  • Asimilarea morfologică este cvasi-generală şi relativ rapidă deoarece se realizează sub presiunea sistemului morfologic românesc în care este obligatorie modificarea formei cuvântului în enunţ(ex. fitnessul, glossurile)

  • Prima etapă, pentru substantive este încadrarea într-un gen românesc, realizată după sex pentru animate(un designer-o designără), iar pentru inanimate, predomină pluralul în ul/uri sau mai rar în e (computerem talk-show-uri, slogane, bannere)

  • Există şi oscilaţii d egen la acelşi cuvânt(ex un sau o love-sory)

  • Numărul pluralului se realizează prin desinenţele româneşti ataşate fără cratimă, după litere ale alfabetului românesc(trenduri) sau cu cratimă în alte cazuri (cow-boy-ii/site-uri)

  • !!!!!!DOOM2 acceptă pluralul englezesc în „s” pentru substantivele nenumărabile(ex. cornflakes)şi pentru situaţii de plural tautologice, dublumarcate în cazurile sticksuri, chipsuri, snacksuri, jeanşi. Conform DOOM2 au formă unică(forma de singular e identică cu cea de plural) pentru anglicismele terminate în „y”-cowboy, playboy şi pentru substantivele call-girl, kiwi, euro

  • DOOM2 a stabilit pentru anglicismul mass-media şi forma abreviată de feminin singular, media, deja impusă în uz (ex. media străină), deşi ăn engleză este un plural latinesc

  • Declinarea se realizează, de regulă, după tiparele româneşti în cazul siglelor. Există frecvent tendinţa de utilizare invariabilă(ex doi DJ)

  • Adjectivele împrumutate sunt invariabile –trendy, sexi

  • Verbele din engleză împrumutate se încadrează de regulă în prima conjugarea românească, primind la persoana I prezent sufixul „ez”. În limbajul familiar, se pot încadra şi la conjugarea a IV-a în „i” sau „ui” ex. a blogui, a chatui, a drincui

  • Din punct de vedere semantic

  • Poate înregistra modificări: se observă extinderea sensului (ex. accesorii hiot, rochie d eblugi) sau restrângerea acestuia prin specializarea într-un anumit domeniu (ex. stand-by, by-pass, peeling) sau deprecierea sensului prin dezvoltarea unor conotaţii negative, ironice, peiorative

  • Unele anglicisme, capătă, în română, valoare eufemistică sau conotaţii favorabile ex. gay sau asistent manager

Cursul 13- Tendinţe actuale în ortografie şi ortoepie conform DOOM2

Conform DOOM2, principalele modificări ale normelor existente se datorează acceptării unor aspecte impuse în uz în cele 2 decenii de la publicarea primei ediţii. S-a urmărit, de asemenea, tratatrea unitară a unor aspecte normate inconsecvent. S-au inclus, în DOOM2, modificări ortografice impuse în 1993 de Academia Româna(scrierea cu „â” în interiorul cuvintelor şi grafia „sunt”)

În domeniul grafiei au intervenit următoarele modificări:

  • S-a lărgit domeniul scrierii cu majuscule la: toate cuvintele (cu excepţia elemnetelor de relaţie) din denumirea unor evenimente istorice, culturale, precum şi scrierea unor cuvinte ce desemnează evenimentul.

  • Se scriu cu majuscule componentele unor denumiri de instituţii, societăţi considerate de rang supeior (Facultatea de Litere); în cazul compartimentelor acestora se scrie numai prima componentă

  • S-a generalizat scrierea cu litere mari la toate cuvintele din componenţa formelor de politeţe (Excelenţa Sa, Majestatea Sa, Domnia Voastră)

  • În scrierea cuvintelor compuse se generalizează utilizarea cratimei în toate cuvintele ce denumesc specii de plante şi animae(gândacul-de-Colorado, viţa-de-vie-pentru că au un singur referent)

  • Se scriu întotdeauna cu cratimă cuvinte compuse în care elementele nu-şi mai păstrează integral sensul deoarece compusul are un sesn-propriu(bine-crescut, prost-crescut, bun-rămas, bună-credinţă, bine-venit)

  • Se scriu cu cratimă toate componentele care conţin elementul „prim”(prim-ministru, prima-balerină)

  • Se scriu cu cratimă cuvânt-înainte, mai-mult-ca-.perfectul

  • Se scriu împreună pronumele nicunul, niciuna, şi adjectivele nicio, niciun

  • Se preferă grafia etimologică la scrierea unor împrumuturi recente din engleză şi se revine la aceeaşi grfaie în cazul unor cuvinte precum: cocktail, knock-out

  • La cuvintele noi se pastrează grafia, se face o concesie rostirii în cazul anglicismelor sau pseudoanglicismelor(termen folosit pentru cuvintele compuse cu sufixul men care nu există în limba engleză) care conţin la final sufixoidul „man”: congresman (plural în i), pseudoanglicisme tenismen (plural în i), recordmen (plural în i)

În domeniul accentuării

  • S-a admis dubla accentuare în cazul cuvintelor: antic, penurie (accent se poate pune şi pe u, şi pe ultimul e), trafic, gingaş

  • Nu se admit accentuările de tip popular butelie accentuat pe i-este corect accentuat pe u

  • Se recomandă pronunţările: avarie (accent pe primul a), crater(accent pe a), neutru cu hiat, euro cu hiat

În domeniul morfologic

  • S-au adăugat forme noi de singular impuse în uz şi neacceptate în ediţia anterioară (sanda, nu sandală, bretea, nu bretela, cârnat, nu cârnaţ, s-a acceptat cariocă)

  • Se acceptă formele de plural cireşi. Căpşuni, în paralel cu cireşe şi căpşune

  • Se admit ţărănci, ţigănci, remarci, corzi/coardem coperţi/coperte, găluşte/găluşti, nivele/niveluri

  • S-u normat formele de singurla cleşte şi foarfecă, iar anglicismul mass-media şi forma prescurtată media au formă unică de singurla feminin

  • Se accepta forme paralel de plural masculin neutru pentru cuvintele cu sens tehnic/uzual ex: elemenţi/elemente, robineţi/robinete, subiecţi/subiecte

  • Forme duble sau triple de genitiv-dativ: sorei(medicale)-surorii mele; pielii(omului)-pieii(animalelor)

  • Se admite pentru cuvântul „cotidian”(ziar) numai pluralul cotidiane, iar adjectivul are alternanţe

  • Nu se admit alternanţe la unele adjective din limbajul cultivat şi la numele de profesii feminine

  • Pentru numeral: se admite în indicarea datei forma „doi”, dars e păstrează „întâi”(decembrie). Nu se admite dezacordul în exprimarea orei(pra douăsprezece). Nu se admite pleonasmul „procent de 2 la sută”

  • Articol: în limba vorbită curentă se admite nerostirea articolului hotărât „l”. Nu se admite genitivul „lui mama”. Se admite utilizarea siglelor fără articol şi fărăr desinenţe cazuale

  • Verbul: se precizează accentuarea „sunt”, „suntem (în ambele cazuri pe u)”. Se precuzează că forma de imperativ negativ include infinitivul verbului –nu duce, nu face. Se menţine utilizarea verbului a plăcea şi a apărea cu derivatele lor la conjugarea a II-a. La verbul a continua s-a admis pentru persoana I forma eu continui. Alte forme acceptate pentru persoana I-eu absolv, decernez

  • Adverbul: se indică evitarea în orice situaţi a structurii ca şii. Are decât este forma greşită. Se recomandă evitarea unor clişee: vizavi, deci. Nu se acceptă acordul adverbelor în construcţii de tipul destui de mulţi, noi născuţi

În domeniul stilistic

  • Tendinţele actuale (norma stilistico funcţională se referă la adecvarea mesajului sub toate aspectele sale la situaţia de comunicare şi la subiect)-în uzul limbii literare actuale se înregistrează 2 tendinţe contradictorii evidenţiate de discursul mass-media:

    1. Tendinţa de intelectualizare a exprimării manifestată prin utilizarea impresionantă a neologismelor şi a termenilor specializaţi din engleză(aceştia apar atât cu sens denotativ în articole de specialitate, dar şi cu funcţie expresivă în articole cu alte tematici-colaps economic), prin utilizarea prefixoidelor şi sufixoidelor (cripto, mega, micro, macro, mini) într-un număr important de compuse. În cazul anglicismelor fie ele necesare, fie de lux se observă tendinţa păstrării într-o formă identică cu cea din limba sursă. Se remarcă de asemenea preferinţa pentru anglicisme chiar ăn cazul unor sinonime româneşti perfecte(team , trend, shop)

    2. Tendinţa de utilizare a unui stil relaxat manifestat prin patrunderea unor elemente de limbaj popular, familiar sau argotic în discursul publicistic. Aceasta se justifică prin nevoia de originalitate şi expresivitate îndeosebi în articole cu tematică critică sau în reportaje din anumite medii sociale. Trebuie aevitat abuzul, utilizarea nejustificată.

POSIBILE SUBIECTE:

    1. Dinamica limbii în epoca actuală(ierarhia stilistică a limbii, popular vs. Literar, limba literară, cauze ale dinamicii, norma stilistico-funcţională)

    2. Tendinţe actuale în ortoepie şi ortografie (inclusiv DOOM2 şi asimilarea anglicismelor)

    3. Dinamica lexicului în domeniul formării cuvintelor(derivare, compunere)

    4. Influenţa engleză în limba română actuală (inclusiv ortografia şi ortoepia)

    5. Tendinţe actuale în dinamica sensului

    6. Tendinţe actuale în domeniul morfologiei (DOOM2 şi morfologia anglicismelor)

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Limba romana

Scrisul de mana

Au existat cândva tocul, stiloul, pixul, creionul. Și foile dictando sau de
LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web